m


m  




m
  
 

Realizatori : Danca Alexandru

Dragan Andreea
Dumea Madalina Iolanda
Enasoaie Gabriel
Farcas Mihai Iulian
§
   

O|
  

O|

 
   § 
O |
   reprezintă cea mai costisitoare şi
importantă componentă fizică a unui calculator personal,
prin intermediul căreia vom putea aprecia performanţele
unui calculator.

O Aceasta este unitatea funcţională a calculatorului

destinată păstrării permanente sau temporare a
programelor şi a datelor necesare utilizatorului şi
bineînţeles a sistemului de operare.
operare.
   § 

O Ôn configuraţia unui sistem electronic de calcul în funcţie

de modul în care se realizează accesul la memorie,
memorie, pot fi
întâlnite simultan două mari tipuri de memorii:
memorii: memorii
ROM şi memorii RAM.
   §  §


O |

| ½Read Only Memory ² memorie care
poate fi doar citită)
citită) ² este un tip de memorie nevolatilă
½informaţia conţinută de acest tip de memorie nu se
pierde la oprirea calculatorului).
calculatorului).
   §  §


O |
 | reprezintă un spaţiu temporar de lucru

unde se păstrează datele şi programele pe toată durata
execuţiei lor
lor.. Programele şi datele se vor pierde din
memoria RAM, după ce calculatorul va fi închis,
închis, deoarece
aceasta este volatilă
volatilă,, păstrând informaţia doar atâta
timp cât calculatorul este sub tensiune.
tensiune.
 w 
 w   

Ôn funcţie de circuitele din care sunt implementate memoriile

RAM acestea se clasifică în:în: memorii statice ½ RAM) şi memorii
dinamice ½DRAM). La rândul său memoriile DRAM se împart în: în:
O

  |  | ² ² caracteristica acestui tip de
memorie o reprezintă facilitatea de a lucra cu pagini de memorie.
memorie. O
pagină de memorie este o secţiune de memorie,
memorie, disponibilă prin
selectarea unei adrese de rând.
rând.
O 
² funcţionează la fel ca şi


 
   
²
memoriile FPM dar accesul la datele din celulele de memorie este
mai rapid cu 10 ² 15 % faţă de FPM. FPM.
 w 
 w   

O

  |  |² un astfel de tip de memorie

 |  |²
reprezintă un modul DRAM ce lucrează în mod sincron cu procesorul
½prin construcţie,
construcţie, la origini memoriile DRAM convenţionale funcţionau
în mod asincron)
asincron)
O

  |  |² |² este o memorie rapidă folosită în
special pentru plăcile video.
O

  |  |Ñ este un DRAM
 |  |Ñ
adaptat cerinţelor foarte mari din domeniul graficii 3D.
O

      ! ! prin această tehnologie se pot
transfera date de două ori mai rapid faţă de tehnologiile
anterioare..
anterioare
  w
§w§      
  

O început, când cipurile ½circuitele integrate) de

După perioada de început,
memorie se înfigeau direct în placa de bază,
bază, primul model răspândit
a fost p



   ½p
pÑÑul) 30
 ½picioru
ul) pe 30 picioruşşe),
urmat de cel pe 72 de pini.
pini. Modulul Un p prezintă o lă lăţţime de
bandă de 8 biţbiţi pentru prima versiune,
versiune, [i de 32 bi i pentru cea deÑdeÑa
doua;; dimensiunea fizică a p
doua pÑÑului pe 30 de pini este de două ori
mai mică
mică decât în cazul celeilalte variante
variante.. Diferenţ
Diferenţele de viteză
dintre ele corespund perfect evoluţ
evoluţiei procesoarelor
procesoarelor:: dacă prima
versiune era uzuală pe timpul procesoarelor Intel 80286 şi
80386, p
pÑÑul pe 72 de pini a stat la baza generaţ
generaţiei 486,
Pentium şi Pentium Pro. Cipurile folosite au fost de tip 
,,  şi,
mai târziu,
târziu, 
..
  w
§w§      
  
O Urmaşul lui p sÑa chemat  


   ½
Urmaş ).). După
cum îi spune şi numele
numele,, el oferă o lă
lăţime
ţime de bandă dublă fa
faţţă de p
pÑÑ
urile pe 72 de pini,
pini, şi anume 64 biţ
biţi, având la bază un gen de  
 


 intern. Numărul de pini a fost de 168 sau de 184, în funcţ
funcţie de
tip: p sau p
p.. A existat şi un număr limitat de modele
de  bazate pe
pe ,
, dar ele nu au avut succes pentru că
trecerea de la p la  a coincis cu cea de la  la pp..
O Mai sunt de amintit cipurile de memorie de tip p ,, destinate
p
calculatoarelor portabile,
portabile, care deţ
deţin un număr diferit de pini:
pini: 184
pentru p [i 200 pentru p
p..
  w
§w§      
  

O §ipul Rambus Inline Memory Module ½RIMM) este modelul

constructiv al memoriilor RDRAM. Numărul de pini este de 184
½ca şi la DDR DRAM), dar asemănările se opresc aici, aici,
configuraţţia pinilor şi modul de lucru fiind total diferite.
configura diferite.
O Practic vorbind,
vorbind, montarea modulelor IMM era o opera operaţţie
greoaie şi necesita experienţ
experienţă şi îndemânare.
îndemânare. Odată cu
modulele DIMM ½şi RIMM, care au acelaş acelaşi sistem de prindere)
prindere)
dificultăţţile au fost rezolvate
dificultă rezolvate,, oricine putând acum monta o
memorie,, fiind necesară doar puţ
memorie puţină aten ie.
ie. Montarea greş
greşită
a unui DIMM este aproape exclusă,
exclusă, deoarece ar necesita
destulă forţ
forţă.
    § 

O |
   este o memorie suplimentară care

comunică cu microprocesorul tot prin intermediul
magistralei de date şi magistralei de comenzi.
comenzi. Ea este o
memorie nevolatilă din care se poate citi şi în care se
poate scrie.
scrie.

O Memoria externă este alcătuită în principal din discuri

fixe ½hard
½hardÑÑdisk) şi discuri flexibile ½floppy
½floppyÑÑdisk).
 ü
w ü

O ü !"#$%ü reprezintă o unitate fixă de stocare

ü !
a datelor.
datelor. Acesta este încorporat în cutia care conţine
unitatea centrală,
centrală, încasetat întrÑ
întrÑun dispozitiv la care nu
avem acces pentru aÑl înlocui cu altul.
altul.
 w 
 w ü
w 

Oüard discuri #"
#
 
" &  ²

hard discuri având caracteristici deosebite fiind conectate
la o interfaţă C I, interfaţă ce este controlată de
sisteme inteligente ½controlere
controlere)) acestea având menirea de
a coordona fluxul de informaţii dintre hard disc şi sistem.
sistem.
O üard discuri " "  ' 
  ² termen general aplicat tuturor unităţilor
care au un controler inclus în unitate
unitate..
üard ² Discul
 w
  §  ü
w 

O incinta închisă ermetic

O pachetul de discuri ² este alcătuit din câteva discuri montate la
distanţă unul de altul pe acelaşi ax al unui motor.
O capetele de scriere/
scriere/citire şi mecanismul de antrenare a lor ² acestea
sunt dispuse pe fiecare dintre feţele unui disc, toate capetele de
scriere citire fiind montate pe un dispozitiv comun care le pune în
mişcare.. Braţul care susţine capetele se poate mişca linear ½înainte
mişcare ½înainte şi
înapoi)) sau se poate roti cu un anumit unghi.
înapoi unghi.
 w
  §  ü
w 

O motorul pentru antrenarea discurilor

O placa logică ² denumită şi controler
controler,, are menirea de a
comanda întreaga activitate a unităţii de hard disc:
rotirea discurilor
discurilor,, poziţionarea capetelor în vederea
scrierii sau a citirii,
citirii, verificarea poziţionării corecte a
capetelor,, codificarea sau decodificarea informaţiilor,
capetelor informaţiilor,
transferul de informaţii,
informaţii, etc.
O memoria cache ² are rolul de a stoca temporar anumite
date sau comenzi primite de la procesor.
procesor.
   wwü

O Ôn informatică memoria cache ½sau simplu un cache) este o colecţie de

date ce sunt o ´copie la indigoµ a valorilor originale stocate
altundeva sau calculate mai devreme, unde operaţia de aducere din
memorie a datelor originale este costisitoare ½datorită timpilor mari
de acces la memorie) sau costul recalculării acestora este mare, în
comparaţie cu costul citirii acestora din cache.
  

 
w
O %
(!"#$% ½discul flexibil sau discheta),
%
(! discheta), apărut
pentru prima dată în anul 1971, reprezintă un disc
format dintrÑ
dintrÑo singură placă realizată din material
plastic acoperit cu un strat feromagnetic.
feromagnetic.
 w
w§
w w
O #
| #)"#$% constituie un alt suport de memorie
externă care, datorită unor performanţe superioare faţă
de discurile flexibile
flexibile,, tinde să se generalizeze.
generalizeze.

§ 
 § w
w

O I O 9660 ½ ony şi Philips);

O üigh ierra;

CDÑÑDA ½Compact Disc Ñ Digital Audio, pentru citirea

O CD
informaţiilor audio sau a datelor în format electronic);
CDÑÑROM XA ½EXtended
O CD ½EXtended Architecture), care permite atât
citirea standardelor mai vechi,
vechi, cât şi a discurilor ce
utilizează tehnica de întreţesere Åinterlaced mode´, cum
sunt cele pentru vizualizarea fişierelor în format AVI);
O CD
CDÑÑRecordable, denumite şi CDCDÑÑ ORM sau CDÑ CDÑ O
½permit înregistrarea CDÑ
CDÑurilor de către utilizator).
utilizator).
   § 
§  
w 
DVDÑul reprezintă un disc cu un diametru de 4,7 inchi,
DVDÑ inchi, datele
sunt stocate pe singura pistă spiralată a suportului şi sunt citite prin
intermediul unei multiple raze laser, procedeu similar celui utilizat la
CD. DVDÑ
DVDÑul este compus din două discuri optice asamblate întrÑîntrÑunul
singur,, permiţând astfel mărirea capacităţii de stocare a suportului.
singur suportului.

In interiorul unui DVD

DVDÑÑROM
 §
  

O DVDÑROM reprezintă suportul care permite doar citirea
DVDÑ
informaţiilor,, fiind utilizat în special pentru distribuţia de
informaţiilor
produse program, multimedia. Capacitatea maximă de
stocare a acestui suport poate ajunge la 17 GB.
 §
  


O DVDÑR ½Recordable ² inscripţionabil)

DVDÑ inscripţionabil) permite executarea
unei singure operaţii de inscripţionare,
inscripţionare, similar CDÑ
CDÑR.
O DVD
DVDÑÑRAM permite citirea şi înmagazinarea informaţiilor
de Ånµ ori,
ori, funcţionând similar hardÑ
hardÑdiscului
discului.. Aferent
tehnologiei de inscripţionare există pe piaţa de tehnică
de calcul trei formate
formate,, definite de câteva grupuri de
firme.. Un prim format DVD
firme DVDÑÑRAM a fost realizat de
üitachi şi Matsushiti
Matsushiti,, firma Pionner a impus un al doilea
format DVDÑ
DVDÑR, iar grupul compus din üP, ony, Philips,
Yamaha, Ricoh şi Mitsubishi a realizat al treilea format
DVDÑÑR .
DVD
   
w
O Discul 


 (numit Ⱦi BD, din engleză 


0

0
este un tip de disc optic de mare densitate folosit pentru
stocarea de date, în special înregistrări video de înaltă
rezoluʰie.
   
w

O îumele 

 provine de la culoarea albastru-

albastru-violet a
razei laser cu care se fac citirea Ⱦi scrierea acestui tip de disc.
Din cauza lungimii de unda relativ mici (405 nm0, un disc Blu Blu--
ray poate conʰine o cantitate de informaʰii mult mai mare
decât unul de tip DVD,
DVD, care foloseȾte un laser de culoare roȾie
de 650 nm. Astfel, un disc Blu-
Blu-ray poate să conʰină 25 GB pe
fiecare strat, de peste 5 ori mai mult decât DVD-
DVD-urile cu un
strat (care au 4,7 GB0 iar discurile Blu
Blu--ray cu două straturi (50
GB0 pot stoca de aproape 6 ori mai multe date decât un DVD
cu dublu strat (8,5 GB0.
  
ü
O electronică,, de calculator ½sau alt
|
 & este o memorie electronică
aparat),), nevolatilă ½în care datele persistă şi fără alimentare cu
aparat
energie electrică
electrică),), şi care la nevoie poate fi ştearsă [i reprogramată
½reîncărcată cu date). "Flash" mai desemnează şi tehnologia folosită
la fabricarea memoriilor de acest tip.
O Memoriile flash se utilizează în primul rând pentru memoriile propriuÑpropriuÑ
zise ale diverselor echipamente electronice cum ar fi: U B flash drive,
thumb drive, handy drive, memory stick, flash stick, jump drive ² care
unu dispun încă de un termen românesc consacrat.

O unitate de stocare U B. Cipul din stânga este

memoria flash. La dreapta lui se vede
microcontrolerul..
microcontrolerul


§ 
§w
O üD DVD
O AVCüD
O Digital Multilayer Disk ² tehnologia succesoare a Fluorescent
Multilayer Disc
O Enhanced Versatile Disc
O Forward Versatile Disc ² Format cu laser rosu al §aiwan
§aiwanÑÑului
O Fluorescent Multilayer Disc
O üolographic Versatile Disc Ñ discuri cu o capacitate de stocare
de 200 [i 300 GB aparute in 2008.
O ProteinÑÑcoated disc
Protein
O §apestry Media
O Versatile Multilayer Disc
O Ultra Density Optical
O Professional Disc for DA§A ½PDD sau ProDA§A)
ProDA§A)