STUDIU DE CAZ 3

 Meliszek Mihai
 Vărzaru Vlad
 Soare Valentin
 Cherpec Denis
 Introducere

 Pentru a intelege mai bine si mai usor ideea de constiinta
istorica, vom discuta in primul rand despre conștiința
națională. Medicul Hațieganu, recunoscut pentru
cercetarile sale in domeniul tuberculozei, spune:
“conștiința națională înseamnă mai intai recunostinta si
respect inaintașilor, apoi raspunderea si grija urmasilor.”.
 Putem spune că interesul pentru trecut si respectiv pentru
viitor ne formeaza o conștiință nationala si istorica.
Incepand cu sec. XVII cultura si interesele românilor nu se
mai concentreaza pe existenta religioasa sau pe activitatea
mitropolitilor, ci pe cea a cronicarilor. In aceasta perioada
se doreste recuperarea trecutului istoric.
Premisă.Definirea problemei

 Începând cu secolul al XVII-Iea, destinul culturii

românești nu mai ține exclusiv de viața religioasă și
de activitatea mitropoliților, a preoților sau a
călugărilor. Atât în Moldova, cât și în Muntenia,
actul de cultură încetează a mai fi concentrat exclusiv
în jurul mănăstirilor și al bisericilor. Prin influența
ideilor umaniste, boieri luminați încearcă să
recupereze trecutul istoric, pentru a nu fi înecat în
uitare. In operele lor istoriografice, ei vor demonstra,
pentru prima dată, ideea unității de neam și de limbă
a românilor.
Descrierea și analiza cazului.
Identificarea soluțiilor
 În veacul al XVII-Iea și-a făcut apariția în țările române un nou
tip de cărturar, instruit, iubitor de cultură, cunoscător al mai
multor limbi, călătorit prin țări străine, nu rareori învestit cu
funcții importante în stat. Cei care i-au dat expresie au fost
cronicarii moldoveni și munteni.
 „În epoca feudală, cronicarii români, în cazul când nu erau
clerici, deprindeau încă din copilărie, odată cu mânuirea penei
de scris, și folosirea spadei, a arcului și a buzduganului; orele
de studiu alternau cu cele de călărie și exerciții militare.
Intelectualul român din trecut, curtean și el ca atâția dintre
marii scriitori și artiști ai Occidentului, nu cunoștea deliciile
vieții tihnite, iar rangurile ce i se acordau erau totdeauna
însoțite de reale și grave răspunderi .
 Împrejurările au făcut ca viața oamenilor de la
Carpați și Dunăre să rămână mai mult decât în alte
părți aspră și dramatică. Pentru că au stat în mijlocul
evenimentelor ca militari, oameni politici și
diplomați, cronicarii din secolele XVII-XVIII ne-au
lăsat relatări prețioase nu numai ca documente
istorice, ci și ca mărturii ale unor sentimente și
gânduri plămădite odată cu istoria țării la care
participau. În paginile lor, narațiunea este înviorată
adesea de amănunte văzute la fața locului, care dau
episoadelor și personajelor mișcare și viață.‘’
(George Ivașcu, Istoria literaturii române)
 Teme abordate în cronici

 Latinitatea limbii române
 Fenomenul continuității poporului in acelasi spatiu
geografic
 Consemnarea evenimentelor istorice trecute sau
contemporane
 Institutia domniei
 Latinitatea limbii române

 “Caracterul latin” al limbii române nu mai necesită nici o
argumentare particulară, fiind un fapt dincolo de orice îndoială.
El este evident la toate nivelurile limbii: fonetic, morfematic
(prin continuitatea unor structuri lexico-gramaticale, inclusiv a
unor elemente şi procese derivative), lexical şi semantic (prin
componenţa fondului principal al vocabularului) etc.
 Latinitatea limbii române a fost mai intai semnalată de
cărturarii străini inca din evul mediu (cum ar fi papa Pius al II-
lea). Apoi de cronicarii români (Miron Costin, Grigore Ureche).
Spre sfârșitul sec. al VII-lea , cărturarii Școlii Ardelene au
folosit-o ca argument pentru susținerea drepturilor românilor
din Transilvania.
Fenomenul continuității poporului
în același spațiu geografic

 Continuitatea poporului român a fost o polemică in ceea
ce priveste istoria. Aceasta a fost sustinuta de istorici
români , însa negată de cei maghiari si austrieci.
Continuitatea românilor a fost o metodă de a obtine
drepturi pentru romanii din Transilvania, dar nu numai.
Rezultatele studiilor au fost de multe ori deformate din
perspectiva unor interese politice. De-a lungul anilor cei
trei cronicari moldoveni Grigore Ureche,Miron Costin si
Ion Neculce au consemnat evenimetele istorice referitoare
la poporul român, fiecare la randul lui continuând
relatările istorice de unde le-a lasat inaintasul sau.
Grigore Ureche
(1590-1647)

 “Letopisețul Țării
Moldovei”(1359-1595)
 Cronicarul Grigore
Ureche este fiul
vornicului Nestor Ureche,
mare si iscusit boier
moldovean considerat pe
atunci una din cele mai
remarcante personalități
politice ale Țării Moldovei
 Grigore Ureche , cronicar moldovean, descendent al unei
vechi familii boierești, este fiul lui Nestor Ureche, mare
logofăt al Moldovei, unul dintre cei mai bogați și mai
influenți boieri ai vremii sale. Prima parte a vieții și-o
petrece în Polonia, unde pleacă în pribegie alături de tatăl
său. Aici studiază latina, gramatica, retorica și poetica, pe
texte ale scriitorilor clasici.
 Revenit în țară, urcă treptele ierarhiei sociale: logofăt,
spătar, mare spătar în timpul domniei lui Vasile Lupu,
când devine unul dintre sfetnicii lui de încredere, apoi
mare vornic al Țării de Jos. În această calitate are
întotdeauna cuvântul hotărâtor în divan.
 Între anii 1642 și 1647, redactează Letopisețul Tării
Moldovei, singura sa lucrare cunoscută, rămasă
neterminată. Aceasta marchează începutul istoriografiei
în limba română.
Miron Costin
(1633-1691)

 “Letopisețul Țării
Moldovei”
 În ultimii ani de viaţă,
Miron Costin a lucrat
asupra unei alte opere
cu numele “De neamul
moldovenilor, în ce țară
au ieșit strămoșii
lor”(1595-1661)
 Istoriografia românească începută prin opera lui
Grigore Ureche a fost continuată de Miron Costin,
cărturar cu o vastă cultură și fin diplomat. Prin
anvergura lucrărilor sale, Costin este personalitatea
cea mai proeminentă din țările române, în tot veacul
al XVII-Iea.
 Miron Costin prezintă în Letopisețul Tării
Moldovei de la Aron Vodă încoace evenimente
petrecute după 1595, anul în care se oprise cronica
lui Ureche. Intenția lui Costin a fost să înfățișeze
istoria Moldovei de la începuturi, din descălecatul cu
cel dintâi, carele au fostu de Traian-împăratul și până
în zilele sale.
 Miron Costin face studii în Polonia, iar după întoarcerea
în țară are funcții militare și diplomatice importante
(mare vornic, mare logofăt). Aparținând boierimii înalte,
este implicat în principalele evenimente politice ale epocii.
 Suspectat că ar participa la un complot împotriva
domnului Constantin Cantemir (tatăl lui Dimitrie
Cantemir), este omorât din ordinul acestuia.
 Scrie Letopisețul Tării Moldovei (1675), reconstituind
evenimentele petrecute Între 1595 și 1661 , poemul
filozofic Viiața lumii și De neamul moldovenilor, lucrare
în care demonstrează originea latină a românilor. În limba
poloneză a redactat Cronica Țărilor Moldovei și
Munteniei (Cronica polonă) și Istoria în versuri polone
despre Moldova și Muntenia (Poema polonă).
Ion Neculce
(1672-1745)

 “Letopisețul Țării
Moldovei”(1661-1743)
 Ion Neculce a fost un
cronicar moldovean,
mare boier, care a
ocupat diferite funcții
importante în perioada
domniei lui Dimitrie
Cantemir.
 Continuatorul cronicii lui Miron Costin este boierul Ion
Neculce, care duce letopisețul până în vremurile
contemporane lui. Opera sa, Letopisețul Tării Moldovei,
cuprinde evenimente petrecute între anii 1661 și 1743, o
etapă dramatică a istoriei moldovenești, marcată de
războaie, intrigi, decădere și de începuturile domniilor
fanariote.
 Predoslovia cronicii precizează izvoarele de inspirație.
Spre deosebire de Ureche și Costin, care, scriind despre o
perioadă mai îndepărtată, au fost nevoiți să folosească
surse istoriografice autohtone și străine, Neculce apelează,
în primul rând, la tradiția orală, utilizând informații din
audzitele celor bătrâni boieri. La multe dintre întâmplări
fie a fost martor, fie a participat direct, de aceea ele au fost
scrise dintru a sa știință, fără să mai recurgă la un alt
izvor.
 Ion Neculce intră de timpuriu în viața publică și se
înalță treptat pe scara dregătorilor. Este nevoit să se
refugieze, din cauza instabilității vremurilor, în
Rusia și Polonia. Se reîntoarce în Moldova, în 1720.
 Spre sfârșitul vieții (începând din 1733), scrie
Letopisețul Tării Moldovei, operă de interes
istoriografic, dar mai ales literar. Talentul său de
povestitor este remarcabil, prin stil anticipându-i pe
Ion Creangă și Mihail Sadoveanu.
 Consemnarea evenimentelor
istorice trecute sau contemporane

 Trei cronicari de seamă ai României au consemnat in
Letopisețele Țarii Moldovei de-a lungul timpului
evenimente istorice importante. Acestia sunt Grigore
Ureche, Miron Costin si Ion Neculce.
 Grigore Ureche a prezentat evenimentele moldovei de la
primul descălecat la domnia lui Aron Vodă.
 Miron Costin a prezentat evenimentele de la Aron Vodă
la Ștefăniță Vodă.
 Ion Neculce a prezentat evenimentele de la Dabija Vodă la
a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat.
 Institutia domniei

 Această tema prezinta cativa dintre domnitorii
Moldovei si activitatea lor in ceea ce priveste politica
interna si externa.
Aron Vodă

 A fost domn al Moldovei de
doua ori:
1. sept 1591- iunie 1592
2. sept 1592- aprilie 1595
 Boierii l-au numit “Cel
Cumplit”.
 Din punct de vedere al
politici externe , Aron Vodă
a facut parte din coaliția
anti-otomana, iar din punct
de vedere al politicii interne
acesta a fost convins de
Mihai Viteazu sa faca parte
in alianta creștină.
Dabija Vodă

 Domn al Moldovei din
sept. 1661-sept. 1665.
 Din punct de vedere al
politicii externe a luat
parte la campania turcilor
impotriva imparatului
german. Din punct de
vedere al politicii interne
a fost ulimul voievod care
a batut moneda
moldoveneasca.
Constantin Mavrocordat

 A domnit de sase ori in
Țara Românească si de
patru ori in Moldova .
 5. Concluzie

 In concluzie , cronicarii moldoveni si munteni sunt
cei care au pus bazele istoriografiei romanesti.
Aceasta va face posibila aparitia istoricilor in
perioada Pasoptista, Mihail Kogalniceanu si Nicolae
Balcescu.
 Aceștia au recuperat prin operele lor istoria
românilor de la început.
 Cronicarii au fost primii care si-au pus pentru prima
data problema originii latinesti a poporului Român.
 -Sfârsit-


Bibliografie :
 Manual pentru clasa a XI-a “Limba si literatura română”
 Ro.wikipedia.org