Rolul afluenţilor asupra formării calităţii

apelor fluviului Nistru şi studiul calităţii apei

izvoarelor/cişmelelor din bazinul Nistrului ca
surse de alimentare cu apă şi pentru irigare

Executori:
colectivul LCŞ “Chimie ecologică a sistemelor acvatice”, CCŞ
“Chimie aplicată şi ecologică”, USM;

colectivul LCŞ “Calitatea mediului”,

Institutul de Ecologie şi Geografie, AŞM
 Scopul proiectului:
-Evaluarea impactului afluenţilor Răut, Ichel, Bîc şi Botna
asupra compoziţiei chimice şi a calităţii apelor fluviului
Nistru;

- Evaluarea cantităţii, calităţii şi gradului de poluare a apei

izvoarelor şi cişmelelor din bazinul fl. Nistru şi elaborarea
propunerilor de utilizare a ei.
 Rezultatele principale:

1. Au fost obţinute date despre compoziţia chimică

a apelor afluenţilor Nistrului (Răut, Ichel, Bîc,
Botna) în secţiunile de vărsare în fluviu pe
parcursul anului, precum a fost apreciată
compoziţia chimică a Nistrului în aval şi amonte
de vărsare a afluenţilor şi aportul afluenţilor în
formarea compoziţiei chimice a apelor fluviului.
- Datele obţinute denotă influenţa considerabilă a Răutului
asupra conţinutului ionilor principali în apele Nistrului.

În aval de vărsare a Răutului, conţinutul sărurilor

minerale în apele Nistrului creşte cu 38%.
mg/l

1200 1053
994
926
1000 895

800
574
600 415 454
418 425 408 435
374
400

200

0
Răut Ichel Bîc Botna

Nistru amonte rîuri mici rîuri mici Nistru aval rîuri mici
 Apele afluenţilor  Concentraţiile maximale au
fost depistate în gura de
Nistrului sunt poluate vărsare a r. Bîc.
cu formele minerale ale  A fost stabilită tendinţa de
elementelor biogene – creştere a concentraţiei
ionii de amoniu, nitrit, diverselor forme a
nitrat, fosfat. elementelor biogene în apele
Nistrului în aval de vărsare a
Bîcului
Locul de prelevare Conţinutul mediu a formelor minerale ale
elementelor biogene, mg/l
N-NH3 NO2- NO3- PO43-
CLA 2,0 CLA 3,3 CLA 50,0
r. Răut 0,56 0,068 9,7 1,57
r. Ichel 1,33 0,323 9,4 3,27
r. Bîc 12,54 0,200 9,9 9,15
r.Botna 0,30 0,220 4,9 1,02
Nistru aval Bîc 0,92 0,032 4,1 3,90
Nistru media 0,045 0,034 6,3 0,54
 25
CBO5, mgO2/dm3
20

15

10

0
1 2 3 4

Răut; Ichel; Bîc; Botna

Nistru amonte rîul mici Rîul mic Nistru aval rîul mic

 Afluenţii cercetaţi au o CCO cr, mgO/l

influenţă importantă 45
40
35
asupra apelor Nistrului 30
25

după parametrul CBO5 20

15
10
şi CCOCr. 5
0
Răut Ichel Bîc Botna
Nistru amonte rîul mic rîul mic Nistru aval rîul mic
 Fluxul de substanţe în fluviul
Nistru din afluenţii Răut şi
Bîc (media pe a. 2009-2010)

 Calculul fluxurilor Parametru Fluxul în Nistru, în mii

tone/an
de substanţe din
Din Răut Din Bîc
rîurile mici denotă
Săruri 233,9 172,3
faptul că rîurile minerale
Răut şi Bîc sunt SO42- 40,3 25,8
afluenţii cu o Cl- 21,4 19,6
ponderea maximală Corg. 1,84 2,8
de poluare a apelor NH4+ 0,24 2,9
fluviului Nistru. NO2- 0,04

PO43- 0,5 1,7

 A fost estimată starea redox a afluenţilor
Nistrului, precum şi intensitatea proceselor
de autopurificare chimică a apelor afluenţilor
şi a Nistrului în locurile de vărsare ale
acestora.
 După indicatorul cinetic starea redox
(H2O2/DH2), apele rîurilor se caracterizau
prin starea redox instabilă (r. Răut) sau
reducătoare (r. Ichel, r. Bîc şi r. Botna). În
apele afluenţilor practic permanent au fost
atestate substanţe cu proprietăţi reducătoare
de tip peroxidazic, care erau oxidate de
H2O2 şi astfel favorizau stabilirea stării cvasi-
reducătoare a acestor ape.
 Rezultatele principale:

 A fost evaluată cantitatea, calitatea şi gradul

de poluare a apei izvoarelor şi cişmelelor din
bazinul fl. Nistru (raioanele Criuleni,
Călăraşi, Străşeni şi Anenii Noi) şi elaborate
propunerile de utilizare a ei.
 Au fost analizate 96 probe de apă
după următoarea metodologie:

 determinarea amplasării geografice, mirosului, gustului, debitilui,

pH şi temperatură la locul colectării probei;
 Analiza chimică completă s-a efectuat în condiţii de laborator;
 s-au identificat izvoarele apa cărora conţine cantităţi de diferiţi
compuşi ce depăşesc concentraţia maxim admisibilă (NO3-, SO42-,
Ca2+, Mg2+, duritatea, mineralizarea, etc);
 s-au identificat izvoarele apa cărora corespunde normativului de
potabilitate, care poate fi folosită în irigareşi izvoarele care pot fi
propuse ca monumente hidrologice protejate de stat;
 Numărul izvoarelor cu apă potabilă este: 12 în Criuleni, 13 în Călăraşi, 4 în
Străşeni şi 3 în Anenii Noi. Numărul izvoarelor apa cărora este poluată cu nitraţi
constituie: raionul Criuleni - 17 (34%), Călăraşi – 5 (23%), Străşeni – 1 (11%) şi
Anenii Noi – 5 (50%) . În total au apă ce conţine NO3- în cantităţi ce depăşeşte
CMA 28 din 96 de izvoare şi cişmele. Cu duritatea apei de 7-10 mgechv/L sunt în
total 19 izvoare, iar cu duritatea mai mare de 10 mechiv/L – 17 izvoare.

Raionul Poluate Potab. D. 7-10 Duritatea > 10 Total

NO3- mmol/l mmol/l izvoare

Criuleni 17 (34%) 12 (24%) 13 (26%) 8 (16%) 50

Călăraşi 5 (19%) 13 (48%) 5 (19%) 4 (14%) 27
Străşeni 1 (11%) 4 (44%) 1 (11%) 3 (34%) 9
Anenii 5 (50%) 3 (30%) 0 2 (20%) 10
Noi
 Volumul apei izvoarelor din raioanele Criuleni, Călăraşi,
Străşeni şi Anenii Noi, l/min, ce corespunde cerinţelor de
potabilitate, poluată cu nitraţi şi cu diferită duritate.

Nr. Raionul l/min

d/o
total Poluată, potabilă Duritatea Duritatea
NO3- 7-10 > 10
mechv/L mechiv/L
1 Criuleni 733 192 186 215 140
2 Călăraşi 181 25 114 33 9
3 Străşeni 125 18 43 6 58
4 Anenii 264 48 203 13 0
Noi
TOTAL 1303 283 546 267 207
 Cota parte a volumului apei (%) ce corespunde cerinţelor
de potabilitate, poluată cu nitraţi şi cu diferită duritate. Duritate a
mai mare Poluată,
Calaraşi duritate a
Duritatea de 10
Criuleni m ai m are me chiv/L,
NO 3-
14%
de 10 5%
Poluată, 7-10
m echiv/L me chiv/L,
NO3-
19% 18%
26%

duritatea,
7-10 Potabilă
potabilă 63%
m echiv/L
25%
30%

Străşeni Polluată,
Anenii Noi
Durit. 7-
Poluată,
NO3- 10 m g
Durit. 14%
NO3-
echiv/L
m ai 18%
5%
m are de
10 Potabilă
m echiv/L 34%
47% Durit. 7-
10 potabilă
m echiv/L 77%
5%
 Calcularea coeficienţilor de irigare

Nesatisfă Bună
cătoare
Cota parte a izvoarelor în
31%
39% cercetare cu calificativul
„bună”, „Satisfăcătoare”
şi „nesatisfăcătoare”
Satisfăcăt
pentru irigare.
oare
30%
Lista izvoarelor ce pot fi propuse ca monumente hidrologice
protejate de stat
Nr Raio-nul Localitatea şi Tipul apei Debitul,
localizarea calificativul
1 Criuleni s. Drăsliceni, HCO3 – SO4– Cl
24 l/min, Potabilă
izv. Olemir Na – Mg - Ca
2 s. Steţcani, HCO3 – SO4– Cl 20 l/min, Potabilă
amenajat în sat Na – Mg - Ca
3 s. Paşcani, HCO3 – SO4 – Cl
Duritatea 7-10
lângă stadion Na / Mg –Ca
mechiv/L, (Sanitar
acceptabilă)
4 Călăraşi s. Bahmut, HCO3
51 l/min, Potabilă
Izv. Lui Buhuş Na – Mg - Ca
5 Străşeni s. Căpriana, 13 l/min, Potabilă
mănăstire (izvorul HCO3 – Cl
din perete)
6 Anenii s. Speia, Cca 200 l/min,
HCO3 – SO4 – Cl
Noi izv. Viişoara Potabilă
 Concluziile generale:
 Rîurile Răut şi Bîc contribuie esenţial la schimbarea
compoziţiei chimice a fluviului Nistru:
 creşterea valorilor mineralizării totale şi a durităţii apelor
din Nistru în aval de afluenţi;
 În perioada de vară apele r. Răut şi Bîc nu corespund
Cerinţelor, prevăzute de Regulament Igienic. Protecţia
bazinelor de apă contra poluării (Chişinău, 1997);
 Poluarea avansată a r. Bîc cu N-NH3, N-NO2- şi PO43-
contribuie esenţial la perturbarea biocenozelor acvatice,
diminuarea conţinutului de oxigen dizolvat şi la dereglarea
proceselor de autopurificare chimică a apelor din Bîc şi
Nistru.
 În perioada de vară-toamnă se depistează colorarea apelor
r. Bîc în brun şi prezenţa mirosului pronunţat al apei,
ceea ce contribuie la “moartea” acestuia.
 Concluziile generale:
 Influenţa râurilor Ichel şi Botna asupra calităţii
apelor Nistrului este nesemnificativă:

 Ichel are un debit neesenţial care nu provoacă schimbările

esenţiale în compoziţia chimică a Nistrului;

 Cursul r. Botna este extrem de reglat şi la vărsarea rîului

în Nistru este construit un baraj care, practic stopează
pătrunderea apelor din Botna în fluviu;

 Ambele rîuri se caracterizează prin mineralizarea

avansată şi conţinutul sporit a diferitor forme de
elementele biogene, ceea ce denotă un grad de poluare
antropogen avansat.
 Concluzii generale
 Valorile potenţialului redox şi ale rH2-lui denotă că
starea apelor nistrene şi a celor din r. Răut, Ichel, Botna
era oxidantă, iar a celor de la gura de vărsare a r. Bîc –
reducătoare.
 Apele afluenţilor şi cele ale fluviului Nistru conţineau
cantităţi înalte de substanţe peroxidazice, ceea ce a
condus la stabilirea stării redox instabile a acestor ape.
 Procesle de oxidare mediate de radicalii OH decur
efectiv în apele nistrene, dar sînt încetenite în cele ale
afluenţilor.
 Dinamica indicatorilor cinetici demonstrează că
capacitatea de autoepurare a apelor afluenţilor este mai
mică decît cea a apelor fluviului.
 A fost evaluată cantitatea, calitatea şi gradul de poluare a apei
izvoarelor şi cişmelelor din bazinul fl. Nistru (raioanele Criuleni,
Călăraşi, Străşeni şi Anenii Noi) şi elaborate propuneri de utilizare a
ei.
 Au fost analizate 96 probe de apă;
 S-au identificat izvoarele apa cărora conţine cantităţi de diferiţi
compuşi ce depăşesc concentraţia maxim admisibilă (NO3-, SO42-,
Ca2+, Mg2+, duritatea, mineralizarea, etc);
 s-au identificat izvoarele apa cărora corespunde normativului de
potabilitate, care poate fi folosită în irigareşi izvoarele care pot fi
propuse ca monumente hidrologice protejate de stat.
 Sugestii pentru viitor:
 Perfecţionarea şi respectarea actelor normative în
domeniul protecţiei apelor de suprafaţă;
 Administrarea adecvată a resurselor acvatice;
 Controlul de facto a unităţilor care gestionează
resursele acvatice prin intermediul IES;
 Efectuarea monitoringului şi programelor de
cercetare comune cu implicarea specialiştilor de la
AŞM, Ministerul Mediului şi alte structuri statale;
 Transparenţa informaţiei privind starea apelor de
suprafaţă şi managementul acestora;
 Implicarea autorităţilor publice locale şi ONG-urilor
în activităţile de protecţie a resurselor acvatice şi
educaţie ecologică;
 Etc.
 Sugestii pentru viitor:

 Pentru atingerea obiectivelor specifice este

necesară implicarea autorităţilor locale, care
au o responsabilitate directă de calitatea
apelor naturale. Autorităţile locale ar trebui
să aibă în vedere situaţia existentă în
prezent, putând promova stimulente sau
facilităţi economice, atingerea unui nivel
corespunzător de protecţie a mediului.
 Publicaţii pe anii 2009-2010:
Numărul publicaţiilor 7

- Articole în reviste naţionale, categoria B 1

- Articole în reviste naţionale, categoria C 4

- Articole în culegeri 2

Participarea la foruri ştiinţifice 6

Sumele alocate, mii lei 530,0
Suma finanţelor, alocate pentru deplasări 21,8
Suma finanţelor, alocate pentru echipament 51,6
Executori, total 20
Membri ai A.Ş.M. 1
Cercetători ştiinţifici 17
Doctori .habilitaţi 2
Doctori 8
Cercetători ştiinţifici până la 35 ani 5
 Colaborări:
 Institutul de Ecologie şi Geografie AŞM;
 Serviciul Hidrometeorologic de Stat;
 Institutul de Geologie şi Seismologie
AŞM;
 Autorităţile publice locale.