S.N.A. S.N.A.
SIMPATIC PARASIMPATIC
NEURONUL
• Celula cu: nucleu,
membrana, citoplasma,
organite celulare
(mitocondrii, aparat Golgi,
reticul endoplasmic,
corpusculi Nissl)
• Specific: dendrite
(celulipete) si axon
(celulifug)
PROPRIETATILE NEURONULUI
1. EXCITABILITATEA – proprietatea n. de a
raspunde la un stimul printr-un potential de
actiune.
2. CONDUCTIBILITATEA – proprietatea n. de a
propaga excitatia in lungul prelungirilor sale.
POTENTIALUL DE ACTIUNE
• Un neuron este stimulat de catre un semnal
transmis intr-un anume loc de pe suprafata sa.
• Acesta genereaza schimbarea potentialului
membranei neuronale (prin pompa de sodiu si
potasiu – Na/K). Substante ca procaina si
cocaina diminueaza permeabilitatea
membranei la ionii de sodiu, deci nu permit ca
impulsul nervos sa treaca si sa ajunga la creier,
impiedicand astfel producerea senzatiei de
atingere si durere.
TIPURI DE NEURONI
1. Neuroni senzoriali – transporta influxul
nervos de la periferie spre SNC (aferenti).
2. Neuroni motori – transmit influxul nervos de
la creier sau maduva la efectorii musculari
sau glandulari (eferenti).
3. Neuroni intercalari (de asociatie) – in
interiorul creierului sau maduvei.
TIPURI DE NEURONI
TIPURI DE NEURONI
1. Neuroni unipolari – au o singura fibra nervoasa care
se extinde de la corpul celulei.
2. Neuronii bipolari – au o dendrita (aferenta) si un
axon (eferent).
3. Neuronii multipolari – predomina. Au un axon si
multiple dendrite. O celula spinala motoare, ale
carei dendrite sunt moderate ca nr. si extindere, are
circa 10 000 de contacte – 2000 pe corpul celular si
8000 pe dendrite. Arborizatia dendritica a unei
celule Purkinje din cerebel primeste aprox. 150 000
de contacte.
TIPURI DE NEURONI
CELULELE NEVROGLIALE
(sunt de 10 – 50 de ori mai numeroase decat neuronii)
1821 - 1881
EPILEPSIA TEMPORALA
GUSTAVE FLAUBERT
1821 - 1880
EPILEPSIA TEMPORALA
1853 - 1890
EPILEPSIA TEMPORALA
• La ora acutala conceptul de “personalitate
epileptica” este admis ca fiind relevant pentru
epilepsia temporala
• Cazuri celebre: Dostoevski, Flaubert, van Gogh
– cu epilepsii temporale de etiologii diferite
(familiala, anevrism, leziune traumatica)
LOBUL PARIETAL
LOBUL PARIETAL
• Posterior de lobul frontal,
de care e separat prin
santul central (Rolando),
pana la santul parieto-
occipital.
• Structura superior
dezvoltata filogenetic; la
macac are 7,5 cm² iar la om
150 cm²
LOBUL PARIETAL
• In interactiune cu lobul
frontal, lobul parietal
alcatuieste mecanismul
principal de integrare a
proceselor cognitive
superioare
(reprezentarea,
imaginatia si gandirea)
CORTEXUL SOMATOSENZORIAL
• Perceptia tactila sau
somestezia, se refera la
abilitatea noastra de a
intelege informatia obtinuta
prin atingere. Perceptia
tactila rezulta din stimularea
receptorilor cutanati si a
celor proprioceptivi.
• Termoreceptorii contribuie
la recunoasterea tactila a
obiectelor
CORTEXUL SOMATOSENZORIAL
• Homunculus senzitiv –
exista o magnificare
relativa a cantitatii de
cortex dedicata partilor
corpului cu cea mai
inalta acuitate tactila si
specializare senzoriala.
HOMUNCULUS
HOMUNCULUS
LOBUL PARIETAL
• Fiecare lob parietal construieste reprezentarea
hemicorpului sau opus si ambii au predilectia de a
inlocui pri fantome partile de corp pierdute.
• Harta corticala somatosenzoriala nu este statica!!!
• Antrenamentele de utilizare a varfului degetelor
pot creste aria corticala care le reprezinta (ex: orbii
care utilizeaza degetele pentru citirea Braille).
PSIHOPATOLOGIA LOBILOR PARIETALI
• Astereognozia sau agnozia tactila – nu pot
identifica obiectele dupa pipait desi pe cale
vizuala le recunosc fara dificultate.
• Epilepsia somatosenzitiva partiala – parestezii,
dureri, senzatii de curent electric si crize
complexe cu tulburarea schemei corporale
controlaterale (senzatie de alungire, marire de
volum sau dezagregare a unui membru). Epilepsia
reflexa – declansata la lectura, sah, calcul, etc.
PSIHOPATOLOGIA LOBILOR PARIETALI
• Sindromul Gerstmann – in lobul parietal dominant
(stg.) – agnozie digitala, dezorientare dreapta-
stanga, acalculie si agrafie.
• Asimbolia la durere sau indiferenta fata de durere
(hemiagnozie dureroasa) – lob parietal stg.
• Tulburarea orientarii in spatiu si a constructivitatii
obiectuale – o dominanta a emisferei drepte;
tulburare de recunoastere a lungimii si volumului,
dificultati in divizarea unei linii in parti egale, in
gasirea centrului unui cerc.
PSIHOPATOLOGIA LOBILOR PARIETALI
• Apraxia constructiva – incapacitate de manipulare a
obiectelor in spatiu incepand de la formele
componente.
• Apraxia de imbracare.
• Neglijarea spatiala unilaterala – imposibilitatea de a
descrie verbal, de a raspunde si de a se orienta in
raport cu stimularile de partea controlaterala
laziunii; ignora de obicei hemispatiul stang; au
tulburari de citire pentru ca ignora jumatatea stanga
a paginii.
PSIHOPATOLOGIA LOBILOR PARIETALI
• Tulburarea operatiilor logico-gramaticale –
leziunile inferioare ale lobului parietal din
emisfera dominanta, mai ales cand se asociaza cu
leziuni ale lobului temporal – dezacorduri,
inversiuni topice, incoerente logice, etc.
• Acalculie
• Tulburari ale gustului
• Tulburari trofice si vasomotorii - amiotrofii,
edeme, hipersudoratie, unghii sfaramicioase,etc.
CORPUL CALOS
• Marea comisura
transversa a creierului,
conecteaza cele doua
emisfere si formeaza
tavanul ventriculilor
larerali
CORPUL CALOS
• La om numarul total
de fibre este de
aproximativ 200
milioane
• Descrierea facuta de
Galen (sec II i.d.Hr.),
dar ipoteza conectarii
emisferelor apartine
lui Vesalius (1543)
CORPUL CALOS
• Sindromul de deconexiune
interemisferica (split-brain,
creierul divizat) bazat pe
principiul specializarii
emisferei stg. in
comportamentul verbal si
al emisferei dr. in abilitatile
video-perceptuale si
spatiale.
EMISFERICITATEA
• Emisfericitatea este un termen introdus de
biologi pentru a desemna specificitatea
functionala a unei emisfere cerebrale. In
anumite conditii, una dintre emisfere lucreaza
mai mult decat cealalta.
• Emisfericitatea nu inseamna ruptura sau
independenta a celor doua emisfere, ci
dimpotriva, ele se informeaza reciproc in mod
constant permitand o actiune coordonata in
totalitate.
EMISFERICITATEA
• Functiile senzorio-motorii (motricitatea,
sensibilitatea, miscarile mainilor si ale
picioarelor, miscarile ochilor) sunt comandate
de fiecare emisfera direct si invers (incrucisat).
Fiecare emisfera comanda jumatatea de corp
inversa ei, avand aceleasi functii si aceleasi
roluri, ceea ce nu se intampla in cazul
limbajului, gandirii etc.
EMISFERA STANGA
• Este responsabila de ceea ce spunem,
- se refera la limbaj, cuvant, aspectul lingvistic al
limbajului scris, calcul logic, cifre, rationament,
capacitate de analiza si de abstractizare, grija de a
proceda metodic (dependenta de timp – Hazel )
• „Se intereseaza de arbori in dauna padurii".
• Preferinta pentru detalii si nu pentru ansamblu,
prezentarea logica a faptelor, relatii de la cauza la
efect sunt aspecte caracteristice emisferei stangi.
EMISFERA STANGA
• Trasatura tipica pentru emisfera stanga este
abordarea rationala. Persoanele care au
amisfera stanga mai dezvoltata procedeaza
metodic, nu trec la o etapa urmatoare pana
nu au epuizat-o pe cea anterioara. Totul
trebuie sa se inlantuiasca logic. Relativa
rigiditate a demersului constituie uneori o
garantie a validitatii acestuia (D. Chalvin,
1992).
EMISFERA DREAPTA
• Este universul gandirii fara limbaj, al intelegerii
nonverbale, al recunoasterii formelor, al
perceptiei spatiale.
• Emisfera dreapta da tonul si intonatiile vocii,
ea priveste stilul de manifestare al unei
persoane. Este apreciata ca locul
ritmului, al muzicii, imaginilor si imaginatiei.
EMISFERA DREAPTA
• Informatiile abordate in emisfera dreapta se refera
la culori, analogii, structuri, scheme. Emisfera
dreapta este universul visului, al imaginatiei, al
culorii, al vederii in relief. Sarcina ei este sa
sintetizeze si sa exprime experienta noastra intr-o
imagine.
• Modalitatile ei de exprimare sunt nonverbale,
modul de functionare se bazeaza pe asociatii.
Imaginatia si intuitia sunt functiile ei dominante,
fapt pentru care este socotita sediul competentei
artistice si muzicale.
EMISFERA DREAPTA
• Emisfera dreapta are ca trasaturi specifice gandirea
spatiala si capacitatea de a vedea abstract.
Abordarea este intuitiva (opusa celei rationale); ea
procedeaza prin asociatii de idei, prin abordarea
interactiva, face sinteza relatiilor intre obiecte, ca sa
reconstituie informatiile intr-un tot unitar.
Avansarea se face in spirala, asteptand ca putin cate
putin elementele sa se ordoneze intre ele, cat mai
suplu posibil.
• Persoanele cu o dominanta dreapta sunt vizuale
EMISFERICITATEA
EMISFERA STANGA EMISFERA DREAPTA
• Mezencefal
• Punte (pons)
• Bulb (medulla
oblongata)
NERVII CRANIENI
1. N. Olfactiv
2. N. Optic
3. N. Oculomotor
4. N. Trohlear
5. N. Trigemen
6. N. Abducens
7. N facial
8. N. Acusticovestibular
9. N. Glosofaringian
10. N. Vag
11. N. Accesor (spinal)
12. N. Hipoglos
CEREBELUL
• Leziunile cerebelului
produc hipotonie, ataxie
si tremor intentional la
membrele ipsilaterale
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA
1. Atkinson R. L. si col. – Introducere in psihologie, ed. Tehnica,
Bucuresti, 2002.
2. Danaila L.; Golu M. – Tratat de Neuropsihiologie, ed.
Medicala, Bucuresti, vol. 1 – 2000, vol.2 – 2006.
3. Dulcan Dumitru C-tin – In cautarea sensului pierdut – ed.
EIKON, Cluj-Napoca, 2008.
4. Dulcan Dumitru C-tin – Inteligenta materiei – revizuita si
adaugita, ed.EIKON, Cluj-Napoca, 2009.
5. Hayes N.; Orrell S. – Introducere in psihologie, ed. ALL,
Bucuresti, 2003.
6. Niculescu C. Th. si col. – Anatomia si fiziologia omului –
Compendiu, ed. Corint, Bucuresti, 2007.
7. Zillmer E. A. si col. – Principles of Neuropsychology, ed.
Thomson, Wadsworth, Belmont, USA, 2008.
•Matei 7.7
TEMA CONTROL 1