Mediul internațional de afaceri

prof. univ. dr. Radu Mușetescu

radu.musetescu@rei.ase.ro

1
 Evaluare disciplina
„Mediul internațional de afaceri”

Examen = examen scris = 20 întrebări grilă și

deschise = 70%
Seminar = 30%

Puncte bonus pentru participare la curs

2
„uncontacted tribe”

3
 de unde nevoia unei asemenea discipline?
John Sloman, 2008
• „acea teorie economică de care ai nevoie ca și student în afaceri + subiecte
legate de sfera afacerilor pe care nu le găsești în mod normal în cărțile de
economie”
• „a gândi ca un economist”
• „un bagaj de concepte de utilizat în contexte total diferite”
• „în această carte vom aborda mediul economic în care firmele operează și
cum economia politică poate ajuta în procesul de luare a deciziilor”

= elemente de teorie economică prin care sunt oferite decidenților din sfera
afacerilor instrumente suplimentare pentru a lua decizii raționale

Are nevoie un om de afaceri de teoria economică?

4
 propoziție teoretică vs
judecată antreprenorială vs
propoziție istorică
• propoziția teoretică = stabilește o relație de cauzalitate
universală între două categorii conceptuale / concepte (ex.
„creșterea prețului determină, ceteris paribus, o scădere a
cererii”) = este abstractă, atemporală, dă o explicație etc.;
• propoziție istorică = prezintă un eveniment survenit în trecut
în condiții specifice de timp și spațiu (ex. „în 2012, Apple Inc. a
lansat pe piața internațională Iphone 5”) = nu își propune să
explice „de ce?” ci informează;
• judecată antreprenorială = o opinie cu privire la o posibilă
evoluție din viitor (ex. „automobilele de mic litraj se vor vinde
bine anul viitor”) = întotdeauna este speculativă / anticipativă
5
 Succesul antreprenorial
= dat de abilitatea întreprinzătorilor de a servi cel mai bine
anumite dorințe de consum
= întrepinzătorii alocă întotdeauna resurse prezente în scopul
obținerii unui profit viitor = își asumă „riscul economic”
→ nu există o rețetă sigură de a obține profit = nu există o teorie
a succesului în afaceri
→ există însă anumite „legități” ale sistemului economic de care
decidenții din sfera afacerilor trebuie să fie alerți = odată
ignorate, aceste legități pot determina efecte dezastruoase
asupra firmei (eșecul afacerii) = ex. inflația, ciclul economic,
naționalizarea / exproprierea, etc.

6
 Definiții „mediul de afaceri”:
= „totalitatea forțelor externe care influențează orice
aspect al activității unei organizații” [Ian Brooks, 2004]

→ includerea în tematica disciplinei a tuturor

aspectelor care țin de afacerile internaționale =
încercare imposibilă având în vedere complexitatea
acestui fenomen

→ necesitatea unui explanandum mai redus și limitat ca

și pretenții
7
 mediul extern vs mediul intern
al unei organizații

Există autori (Campbell and Craig, 2005) care iau în

considerare și aspecte „interne” ale organizației (ex.
relația cu forța de muncă, cu furnizorii de capital, etc.)
= distincția extern / intern față de limitele organizației /
firmei de afaceri este de multe ori dificil de trasat fără
dubii datorită existenței unor categorii de actori
economici cu „interese” în afacere („deținător de
interese” = „stakeholder”).
Ex. sindicatele, angajații, furnizorii, etc.
8
Dimensiuni „limitate” vizate de studiul
„mediului internațional de afaceri”

• sintagma PEST = politic, economic, social și

tehnologic

• sintagma PESTLE (STEEPLE) = politic, economic,

socio-cultural, tehnologic, legal și etic (și de
mediu natural)

9
 Clarificări conceptuale:
„Mediul de afaceri”

- o realitate obiectivă, independentă, care poate fi

măsurată → analize cantitative și clasamente pe plan
international (precum cele publicate de „World
Economic Forum”, etc.)

- o opinie subiectivă, diferită de la o persoană /

organizație la alta = pot exista opinii diametral opuse cu
privire la „calitatea” aceluiași mediu de afaceri

10
 “Ușurința de a face afaceri”
(„Ease of doing Business”)
(Banca Mondială, 2013)
1. Singapore;
2. Hong Kong;
3. Noua Zeelandă;
4. SUA;
5. Danemarca;
6. Malaezia;
7. Coreea;
8. Georgia;
9. Norvegia;
10. Marea Britanie.
11
Inițial, conceptul de „mediu” se aplica la sfera
legală (termeni precum „cadru legal” / „mediu
legal” = totalitatea legilor care au un impact
asupra operării afacerilor).

Ulterior, mediul de afaceri a fost utilizat ca

termen pentru a include și aspecte care nu se
formalizează în normele legale, precum
modelele de consum ale populației, cultura
organizațională, uzanțele de afaceri, relațiile de
afaceri, etc.
12
Două perspective fundamentale în
analiza mediului de afaceri:
• perspectiva firmelor → teoria firmei + teoria
internaționalizării afacerilor (teoria firmei internaționale)

• perspectiva guvernelor / statului → teoria reglementării

publice → concurența se manifestă atât între firme cât și între
guverne

→ guvernele încearcă adeseori să „creeze” un mediu de afaceri

(în mod deliberat) care să le ajute în atingerea anumitor
obiective de politică publică (investiții, reducere șomaj,
stimulare inovație, etc.). Ex. „incubatoarele de afaceri”
13
 Paralela / comparația dintre „mediul de afaceri” și
„,mediul natural” / ecosistem

• există o relația complexă dintre o entitate / organism / actor și

„mediul” său: lanțul de aprovizionare în afaceri („supply chain”)
(in business) versus lanțul trofic (în natură)
• paradigma „concurenței” = cel care se adaptează cel mai bine
mediului va supraviețui
• teoria „evoluției” = provocarea pe care o lansează
„schimbarea” și „adaptarea” = doar cei care se adaptează
supraviețuiesc
• nici o singură entitate nu poate „destabiliza” sistemul în condiții
de normalitate („legea numerelor mari”)
• specia „străină” („alien”) = fie dispare fie destabilizează
sistemul în propriul avantaj („specii invadatoare”)
14
15
 Diferența esențială:
- problema liberului arbitru uman = indivizii umani nu
sunt numai reactivi (adaptativi) dar și constructivi cu
privire la mediul în care trăiesc → acțiunea umană
este „comportament orientat către scopuri” și nu
este exclusiv bazată pe reacția la „stimuli externi”

- mediul de afaceri = o sintagmă care ține mai ales de

dimensiunea intangibilă (reglementări, cultură, etc.)
decât cea tangibilă (resurse, climat, demografie, etc.)

16
Dubai = 1990 versus 2003 versus 2007
(http://weburbanist.com)

17
 Când avem de-a face cu
afacerile internaționale?
• cumpărăm un produs realizat de către o
companie din străinătate, importat pe piața
locală
• ne angajăm la o companie cu sediul central în
altă țară, care a făcut Investiții străine directe
în economia locală
• investim prin cumpărarea de acțiuni ale unei
companii străine, etc.

18
 Dar și:
• avem un coleg la locul de muncă care este cetățean al altei
țări;
• cumpărăm produse realizate de către o companie dintr-o țară
într-o fabrică realizată într-o altă țară;
• cumpărăm acțiuni la o companie românească care are o
fabrică în străinătate / se aprovizionează din străinătate;
• cumpăr online un produs românesc de la o companie
românească care are însă serverele localizate într-o altă țară;
• cumpăr produse realizate cu componente / elemente de
servicii realizate în altă țară; Etc.

19
 Cum influențează afacerile locale din România?

• secetă în Argentina
• grevă la uzinele Renault din Turcia
• conflict armat în Ucraina
• se suspendă sancțiunile internaționale împotriva
Iranului
• Banca centrală a SUA (Federal Reserve) crește rata
dobânzii pentru depozitele în dolari, etc.

20