PDL

2.4.4. Protecţia diferenţială

• Este o protecţie de curent care intră în funcţiune pe baza diferenţei

curenţilor I de la capetele laturilor prin care zona protejată se leagă
cu exteriorul.
• Diferenţa I este sesizată de un releu de curent care intră în
funcţiune numai dacă I  0.
• In funcţionare normală această diferenţă este egală cu zero.
• Dacă apare un defect în afara elementului protejat (zonei protejate),
curenţii de la capetele zonei protejate se modifică ca valoare dar
diferenţa I rămâne egală cu zero. In schimb, dacă scurtcircuitul se
produce în zona protejată, curenţii pe laturi se modifică astfel încât I
devine diferit de zero şi protecţia intră în funcţiune.
• După cum se constată, principiul diferenţial permite să se
deosebească un defect în interiorul zonei protejate de un defect
apărut în afara acestei zone, prin urmare protecţiile diferenţiale sunt
absolut selective.
• Intrucât în regim normal şi la scurtcircuite exterioare diferenţa
curenţilor de la capetele zonei protejate este egală cu zero, curentul
de pornire al acestor protecţii, poate fi mai mic decât curenţii nominali
ai circuitelor respective, ceea ce conduce la mărirea sensibilităţii
protecţiei.
• Când se compară curenţii de la capetele elementului protejat (element cu
două capete – fig. 10) sau de la capetele laturilor unui nod de reţea (fig. 11),
protecţia se numeşte diferenţială longitudinală.
• Această protecţie acţionează în cazul în care suma algebrică a curenţilor de
la capetele elementului protejat nu este egală cu zero, respectiv când
diferenţa I dintre curenţii care intră în zona Iint şi curenţii care ies din
zona Iies este diferită de zero, adică

I  I int  I ies  0

Figura 10 Figura 11
Protecţia diferenţială se poate aplica şi la capetele de intrare
sau ieşire a două laturi identice a unui element primar care
funcţionează în paralel, când poartă denumirea de protecţie
diferenţial transversală.
In acest caz protecţia acţionează când diferenţa curenţilor pe
cele două laturi (linii) este diferită de zero, fapt care se întâmplă
când pe una din laturi (linii) se produce un defect (scurtcircuit),
iar pentru a sesiza şi deconecta numai latura (linia) pe care s-a
produs defectul este necesar şi elementul direcţional (fig. 12).

Figura 12