Sunteți pe pagina 1din 49

BOLILE APARATULUI UROGENITAL

GLOMERULONEFRITA ACUTA
Afectiuni renale manifestate ca Glomerunonefrita acuta
Boli Glomerulonefrita Nefropatia IgA Sindrom Glomerulonefrita
poststreptococica GOODPASTURE idiopatica rapid
progresiva
Manifestari Clinice
Varsta si sex Orice varsta; 2/1 B/F 10 – 35 ani 2/1 B/F 15 – 30 ani 6/1 B/F Adulti 2/1 B/F
Sindrom nefritic acut 90 % 50 % 90 % 90 %
Hematurie Ocazional 50 % Rar Rar
asimptomatica
Sindrom nefrotic 10 – 20 % Rar Rar 10 – 20 %
Hipertensiune 70 % 30 – 50% Rar 10 – 20 %
IRA 50 % Foarte rar 50 % 60 %
Alte manifestari Perioada de latenta Urmeaza infectiile Hemoragii pulmonare; -
de 1 – 3 sapt. virale deficit de fier, anemie
Analize laborator ASLO ↑(70%), IgA ↑(50%) Ac anti – membrana ANCA +
↓C3,C9; Normal bazala glomerulara
C1,C4
Imunogenetica HLA – B12 HLA – Bw 35, DR4 HLA – DR2 Nu este stabilit
Patologie renala
Microscopie optica Proliferare difuza Proliferare focala Proliferare GN rapid proliferativa
focaladifuza
Prognostic 95 % rezolutie Progresie lenta in 25 75 % stabilizat sau 75 % stabilizat sau
spontana – 50% din cazuri inbunatatit daca trat. e imbunatatit daca trat.
imediat e imediat
Tratament Suportiv Steroizi, ulei de peste Steroizi, Puls terapie cu
si inh.ACE ciclofosfamida steroizi
GLOMERULONEFRITA ACUTA
DIFUZA POSTSTREPTOCOCICA
DEFINITIE:
- este o afectiune ce se caracterizeaza
clinic prin edeme, proteinurie, hematurie,
HTA si anatomopatologic prin atingere
inflamatorie acuta a capilarelor
glomerulare renale.
ETIOLOGIE:
- Streptococ beta hemoli-tic grup A cu
localizare faringiana sau cutanata.
Exista tipuri nefritigene de streptococ beta
hemolitic grup A,cel mai frecvent fiind tipul
12,dar si tipurile 2,4,18,25, 31,49.
Infectia streptococica afecteaza copiii intre
3-10 ani, varsta de electie- 7 ani.
Intervalul intre infectia streptococica initiala
si debutul GNDA - 10-14 zile.
PATOGENIE:
- GNDA este o boala a
complexelor imune formate din IgG,
C3,antigenul streptococic. Aceste
complexe imune sunt circulante,
produc leziuni la nivelul glomerulilor,
cu cresterea permeabilitatii lor pentru
hematii si proteine.
CLINIC: Dupa 10-14 zile de la o infectie
streptococica (faringoamigdalita acuta sau
impetigo) apar brusc sau insidios:
anorexie, astenie, paloare, dureri lombare,
edeme palpebrale, urini hipercrome.
In GNDA sunt 4 sindroame:
1. - sdr.urinar.
2. - sdr.edematos
3. - sdr.hipertensiv
4. -sdr.de retentie azotata
1. Sdr. urinar:
- oligurie (diureză < 300ml/m2/24 h,densitatea-1015)
- hematurie macroscopică: urina aspect “spălătură de
carne”, totală, fără cheaguri
2. Sdr. edematos:
- edeme moderate,moi, albe,nedureroase,care lasa
godeu, localizate palpebral sau la nivelul membrelor
inferioare.
3. Sdr. hipertensiv: ↑ variabile ale TA. In rare cazuri ↑
TA poate determina IVS cu EPA si encefalopatie
hipertensiva (somnolenta,varsaturi, convulsii, coma).
4. Sdr. de retentie azotata: ↑ureei sang. in fct.de
severitatea oliguriei.
PARACLINIC:
- hematurie macro- si microscopica,
proteinurie sub 40 mg/m²/ora,cilindri
hematici,hialini sau granulosi, anemie,
VSH↑,fbg.↑,ASLO↑, uree sangvina si
creatinina ↑,C seric↓.
- ECG – modificari specifice pt.hiperpo-
tasemie: complex QRS largit, unda T
inalta, alungirea intervalului P-R.
DIAGNOSTIC POZITIV:
- Infectie streptococica in antecedente,
- Prezenta a 2 sau mai multe
sindroame clinice,
- Explorari paraclinice
urinare,hematologice si biochimice
caracteristice leziunii renale.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
- Hematurii de alte cauze: litiaza renala,
LES,purpura Hennoch-Schonlein.
- Edeme de alta etiologie: cardiace,
alergice,hipoproteice,endocrine.
- Encefalopatia hipertensiva:intoxicatii,
come,encefalite,meningite.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL GLOMERULONEFRITELOR ACUTE

Aspecte clinice in glomerulonefrita acuta

Complement seric scazut Complement seric normal


Afectiuni sistemice Afectiuni sistemice
- nefrita lupica - poliarterita nodoasa
- endocardita bacteriana subacuta - granulomatoza Wegener
- crioglobulinemie esentiala - purpura Henoch-Schonlein
- abcese viscerale - sindrom Goodpasture
Afectiuni renale Afectiuni renale
-GNA postinfectioasa - Nefropatie IgA
-GN membranoproliferativa tip 1 - GN idiopatica rapid progresiva

Infectie streptococica in antecedente


(ASLO, Ac anti DNA – za)

Pozitiv+C3 JJJ
complement scazut Negativ+C3 complement scazut
– cu normalizarea lui in 6 -8 sapt. – cu normalizarea lui in 6 -8 sapt.

Nefrita lupica (ANA, Ac anti ADNdc)


Crioglobulinemie esentiala
Glomerulonefrita acuta Abcese viscerale
post streptococica GN membranoproliferativa
Endocardita bacteriana
GN post infectioasa(non - streptoc.)
CLINIC BIOLOGIC PBR
GNAPS -Oligurie; -Urinar: prot <0,5- Glomerulite difuze
-Hematurie 1g/24h; hematurie proliferativ- exudative
macroscopica, microsc; cilindri endocapilare
-edeme, hematici;
-HTA. -Sange: ASLO ↑, C3↓

GNA infectioase Clinico-biologic asemanator cu GNAPS, dar nu intrunesc conditiile


nestreptococice epidemiologice, bacteriologice si serologice care sa certifice existenta
unei infectii streptococice recente.

GNA alergice ≈ GNAPS ≈ GNAPS ≈ GNAPS


+manifestari alergice
extrarenale
GNA maligna (GNA -Anurie-instalata -Hematurie imp; Proliferare predom.
rapid progresiva) brusc; -Proteinurie imp; epiteliala (semilunele
- Hematurie imp; -Uree serica ↑↑; epiteliale); se asoc fie
-edeme -Uree urinara ↓ prolif. cel. capilare si
abs/moderate -Anemie; necroza fibrinoida, fie
-TA –N; -Leucocitoza; scleroza glom .cu abs
-Evol rapid fatala. -hipergamaglobuline necrozelor capilare
CLINIC BIOLOGIC PBR
GNA din purpura 1. elem purpurice disem- -proteinurie Glomerulita proliferativa
Henoch- Schӧnlein membre inf., sup., abd. -hematurie microsc (mai endo/ extracapilara cu
aparute in valuri; frecv) focare de necroza
artic: tumefiere+jena -↓ puterii de conc a urinii; fibrinoida obstruanta in
functionala; dureri abd; -↓ Cl creatinina. lumenul unor capilare;
TA-N - leucocitoza cu neutrofilie glomerulii sunt prinsi in
2. renal: hematurie focar.
macroscopica

GNA din sdr Hemolitic- 1. Sdr hematologic 1.anemie, leucocitoza, Atingere concomitenta
Uremic 2. Sdr. nefrologic trombocitopenie; arteriolora si
3. Sdr hemoragipar 2. oligurie, hematurie glomerulara; abs.
4. Sdr. neurologic abundenta, proteinurie(3- proliferarii endocapilare,
12g/24h) tendinta la tromboza si
organizare fibroasa

SDR. GOODPASTURE 1. Sdr. respirator 2. proteinurie, hematurie R: necroza fibrinoida a


(sdr. pneumorenal) 2. Sdr. renal microscopica, cilindrurie capilarelor glomerulare
3. Sdr. hepatologic 3. Anemie,leucocitoza cu asociata cu proliferare
neutrofilie epiteliala
EVOLUTIE: 10-14 zile (forma autolimitata)
sau mai mult in formele grave (cronicizare
sau deces).
In perioada de convalescenta: dispar
edemele,se reia diureza cu poliurie,↓ in
greutate,TA si ureea sangvina se
normalizeaza, dispare hematuria
macroscopica.
In multe cazuri: vindecare cu defect
(hematurie si albuminurie persistente).
TRATAMENTUL:
- Repaus la pat pe toata perioada
acuta;
- Dupa vindecarea bolii – evitarea
efortului fizic timp de 3-6 luni;
- Regim dietetic: restrictie de sare si
lichide in formele cu edeme
importante; restrictie de proteine in
formele cu retentie azotata.
- Tratament antiinfectios:
-Penicilina G 1.200.000-1.600.000
u.i./zi,in 4 prize,timp de 10 zile sau
Eritromicina 50 mg/kg/zi,in caz de
alergie la Penicilina.
- Tratament patogenic:
Heparina 600-1000 u/zi,
antitrombotice (Indometacin).
Tratamentul complicatiilor:
- In forme de boala cu edeme importante:
Furosemid 1mg/kg,i.v,de 2-3x/zi.
- In forme cu IC: Digoxin.
- In forme cu HTA: Rezerpina 0,02-0,04
mg/kg/zi, Hidralazina 0,25-0,50 mg/kg/zi.
- In caz de encefalopatie hipertensiva si
convulsii: Diazepam iv 0,2-0,3 mg/kg,
Fenobarbital im, 3-5 mg/kg.
GNAD reprez.o afectiune ce necesita,
dupa vindecare, dispensarizare:
se vor face examene clinice si
paraclinice saptamanal in prima luna
si apoi lunar in primul an de la
vindecare.
SINDROMUL NEFROTIC

• DEFINITIE: reprezinta o leziune


glomerulara manifestata clinic prin
edeme si paraclinic prin
proteinurie,hipoproteinemie,hiperli
pemie.
• ETIOLOGIE:
in fct.de etiologie,sindroamele nefrotice se impart in:
1. Sindroame nefrotice congenitale si ereditare
- sdr.nefrotic congenital;
- sdr.nefrotic familial;
- sdr.nefrotic din nefropatii ereditare.
2. Sindroame nefrotice idiopatice sau primitive:
- nefroza lipoidica;
- GN membranoasa;
- GN proliferativa;
- Glomeruloscleroza focala segmentara;
- GN cronica.
3. Afectiuni metabolice ce pot asocia sdr. nefrotic:
-Sdr. Alagille
-Deficit de alfa1-antitripsina
-Boala Fabry
-Sindrom Hurler
3. Sdroame nefrotice secundare :
a)Infectioase:hepatita B,C, infectie HIV,malaria, sifilis,
toxoplasmoza, TBC, septicemii
b)Colagenoze : LES,purpura HS
c)Boli metabolice : DZ, amiloidoza
d) Intoxic.cu metale grele,penicilamina, saruri de aur,
AINS, mercur, interferon, litiu, heroina
e)Afectiuni alergologice sau imunologice:alergii
alimentare, intepaturi de albine, vaccinuri, muscatura
de sarpe
f)Boli cardio-vasculare: tromboza de vene renale,ICC,
pericardita constrictiva
g)Asociat afectiunilor maligne: leucemii, limfoame
La pacientii cu varsta sub 1 an sindromul
nefrotic poate avea urmatoarea etiologie:
CAUZE PRIMARE:sdr. nefrotic congenital, scleroza
mezangiala difuza, scleroza focala segmentara,
nefropatie membranoasa
CAUZE SECUNDARE:
a)infectioase: sifilis, CMV, toxoplasma, rubeola, HIV,
hepatita B, malaria
b) LES
c)Sindroame ce asociaza afectare renala:sdr.Lowe,
nefropatii asociate cu malformatii cerebrale cg.,tumora
Wilms
• PATOGENIE:
- ↑ permeabilitatea glomerulara
pt.albumine si IgG → PROTEINURIE
si HIPOALBUMINEMIE;
- Edemele apar datorita retentiei hidro-
saline si scaderii presiunii oncotice a
plasmei datorita hipoalbuminemiei.
• CLINIC:
- Sdr.nefrotic pur reprez.cea mai frec-
venta forma de sdr.nefrotic la copil
(80% din cazuri).
- Frecvent intre 2-6 ani;
- Predominant la sexul masculin.
- Clinic: edeme masive, albe,moi,calde,
pufoase,situate la nivelul fetei si a
extremitatilor sau cu tendinta la
generalizare, anasarca +
oligurie,oligoanurie.
• PARACLINIC:
- exam.urina/24 ore: proteinurie peste
10-15 g/l; proteinurie selectiva;
eliminare ↓ de Na; eliminare ↑ de K.
- Hipoproteinemie sub 30-50 g/l;
hipoalbuminemie 20-30 g/l;
hiperlipemie peste 7 g/l;
hiper α2,β globulinemie,
hipo γ globulinemie (pierderi de IgG
prin urina); anemie, VSH ↑.
Diagnostic diferential al proteinuriei

I. PROTEINURIA TRANZITORIE II. PROTEINURIA ORTOSTATICA


(POSTURALA)

Febra

Exercitiul fizic

Deshidratarea

Frigul

Insuficienta cardiaca congestiva

Stresul
Diagnostic diferential al proteinuriei
III. GLOMERULOPATII – CU PROTEINURIE IZOLATA
Glomeruloscleroza focala si segmentara Histologic: lez. de scleroza sau/ si
hialinoza ce afecteaza initial numai o parte
dintre glomeruli (lez. focale) si numai o
regiune limitata a acestora (lez.
segmentare)
Glomerulonefrita mezangio-profilerativa Grup polimorf clinic si imunopatologic: SN,
IR, anomalii urinare asimpt.
IF: depozite de IgA, IgG, C3, IgM
Nefropatia membranoasa Histologic: MO- ingrosarea difuza si
globala a MBG ,fara proliferari celulare
asociate; IF- de-a lungul MBG, intre aceste
prelungiri, se evidentiaza depozite fin
granulare de IgG si C3.
GN membrano-proliferativa Clinic: SN (maj)/ SNefritic acut(hematurie
macrosc/microsc asimpt+ proteinurie),
HTA, C3 seric↓
Amiloidoza Extrem de rara la copil
Nefropatia diabetica
Diagnostic diferential al proteinuriei
IV. ALTE GLOMERULOPATII
GN. acuta post infectioasa Precizarea clinic+ paraclinic a bolii de
baza+ evidentierea agentului etilologic+
excluderea infectiei streptococice
Nefropatia Ig A Clinic: episoade de hematurie
macroscopica, proteinurie in cant. mica,
HTA
Lab.: IgA serice↑, CIC cu IgA
PBR: hipercelularitate mezangiala focala
sau difuza cu expansiunea matricei
mezangiale.

Nefrita din purpura Henoch-Schӧnlein Elemente purpurice diseminate- membre


inf., sup., abd. aparute in valuri; artic:
tumefiere+jena functionala; dureri abd; TA-
N
Nefrita lupica Hematurie, functie renala-N, proteinurie
<1g/24h
Sdr. Alport Hematurie macroscopica in pusee ,
asociata cu proteinurie+ surditate
Diagnostic diferential al proteinuriei
V. TUBULOPATII
Nefrita tubulointerstitiala Insuficienta renala, poliurie si disfunctie
tubulara.Histologic: infiltrat inflamator
celular si edem la nivelul interstitiului la
care se asociaza modificari tubulare.
Interstitiul este infiltrat cu eozinofile,
monocite, plasmocite si limfocite

Necroza tubulara acuta Oligurie/anurie, semne de


deshidratare/hiperhidratare, dezechelibre
HE si AB, retentie azotata.

Displazia renala Forma anatomopatologica caracterizata


prin rinichi mic congenital alcatuit din
tesuturi asemanatoare cu cele ale
rinichiului fetal.

Rinichi polichistic Dezvolta rapid o insuficienta renala


cu hipertensiune arteriala
Nefropatia de reflux
• COMPLICATII:
- Infectii pulmonare,cutanate,urinare cu
germeni G- multirezistenti la antibiotic
- Infectii virale;
- Tulburari de coagulare a sangelui
(tromboze);
- Efecte secundare tratamentului cu
cortizon: acnee,vergeturi,HTA,DZ,
osteoporoza.
• TRATAMENTUL:
- Regim dietetic: restrictie de sare in
perioada edematoasa si in timpul
corticoterapiei; restrictie moderata de
lichide in perioada oligurica;regim
hiperproteic.
- Trat.diuretic: Furosemid 1-2 mg/kg/zi;
Spironolactona 2-3 mg/kg/zi; Manitol
1-2 g/kg/zi in pev;albumina umana
10% 2-3 ml/kg.
- corticoterapia: se adm.Prednison 2
mg/kg/zi,in 2-3 prize zilnice,timp de 4
saptamani,dupa care dozele se reduc
in trepte pana la normalizarea cons-
tantelor biologice.
- In lipsa de raspuns la trat.cortizonic:
se adm. Imunosupresive: Ciclofosfa-
mida,Ciclosporina.
• PROGNOSTIC:
- favorabil- in 80-90% din cazuri,in
formele corticosensibile;
- rezervat- in formele cu recaderi
multiple,in primele 6 luni de la debut.
Pot evolua spre scleroza renala,IRC,
deces.
INFECTIA DE TRACT URINAR
• DEFINITIE: ITU reprez.afectarea bacteriana a
cailor urinare si a parenchimului renal.
Reprez.cea mai frecventa boala genito-urinara
la varsta copilariei.
INCIDENTA: este maxima in primul an de viata la
sexul masculin si dupa varsta de 2 ani la sexul
feminin.
La sexul feminin 75-90% din infectii sunt cauzate
de E coli, urmata de Klebsiella si Proteus.
Baietii cu virsta peste 1 an prezinta infectii cu
Proteus si E coli in proportii egale.
• ETIOLOGIE:
factori favorizanti:
- Sexul feminin, baietii fara circumcizie
- Reflux vezicoureteral, uropatii obstructive
- Constipatia
- Malformatii ale cailor urinare;
- Conformatia particulara a uretrei feminine;
- Anotimpul rece;
- Deficite imunologice (in atc.IgA);
- Factori de virulenta ai bacteriilor(prezenta
fimbriilor)
- Litiaza urinara
- Activitatea sexuala, sarcina
FACTORI DETERMINANTI:
- E.coli tipuri uroinvazive;
- Proteus;
- Piocianic;
- Enterobacter;
- Klebsiella;
- Enterococ;
- Stafilococ.
• Agentii bacterieni se localizeaza la
niv.tractului urinar pe 2 cai:
- Ascendenta – pe cai urinare – cea
mai frecventa
- Descendenta – pe cale sangvina sau
limfatica
• dupa sediul infectiei urinare:
- Infectii ale cailor urinare inferioare:
cistite
- Infectii ale cailor urinare superioare:
pielita
- Daca este implicat si parenchimul
renal: pielonefrita
- Infectii ale intregului tract urinar –
frecvente la copilul mic.
• CLINIC: simptomatologia difera in fct.de varsta.:
- La prematur si n.n. – semne clinice nespecifice:
inapetenta,varsaturi, diaree. In formele grave – stare
septica cu febra,icter,varsaturi,diaree.
- La sugar – febra,varsaturi,diaree,
agitatie,anorexie,stationare ponderala.
- La copilul mare – simptomatologia clinica se manifesta
prin perioade de acutizare alternand cu perioade de
acalmie: polakiurie,disurie,dureri lombare si
suprapubiene,piurie, ↓G, enurezis,febra (in caz de
pielonefrita), tulburari neurologice: meningism,
convulsii,hipotonie.
In functie de localizare:
A. Pielonefritele: febra, dureri abdominale pe
flancuri, lombalgii, greata, stare de rau uneori
diaree.Febra poate fi unicul simptom.
La nn. : iritabilitate, inapetenta, scadere in greutate
B. Cistita: disuria, dureri suprapubiene,
incontinenta urinara, urini urat mirositoare (nu
sunt specifice infectiilor urinare). Nu sunt
insotite de febra.
1. Cistita hemoragica are drept etiologie:
- E coli
- Adenovirusul tip 11 si 21. Mai frecventa la
baieti; hematuria poate dura 4 zile.
2. Cistita eozinofilica: hematuria, dilatari ale
ureterelor, uneori hidronefroza. Histologic:infiltrat
cu eozinofile. Tratament: anthistaminice ,AINS,
uneori instilatii locale cu dimetyl sulfoxid.
3. Bacteriuria asimptomatica : culturi pozitive fara
simptomatologie clinica.
Este frecventa la sexul feminin si incidenta scade
cu inaintarea in varsta.
Nu determina afectare renala.
• PARACLINIC:
- anemie,leucocitoza,polinucleoza;
- ex.sumar urina: leucociturie,cilindrurie
- test Addis: arata cat de importante
sunt leucocituria si cilindruria mai ales
in infectii urinare inalte; hematurie;
- Ex.microscopic al sedimentului urinar:
peste 4-6 leucocite/camp pt.sexul
masculin si peste 8-10 leucocite/camp
pt.sexul feminin.
- Urocultura – este + cand pe 1 cm³ de
urina se evidentiaza un nr.de peste
100.000 de colonii bacteriene;
- intre 50.000-100.000 dg.este
incert; se va repeta urocultura
- sub 50.000 nu este infectie
urinara.
Pt.dg.de infectie urinara sunt necesare cel
putin 2 uroculturi + cu peste 100.0000
germeni/ml si cu acelasi germen sau
asociatie de germeni.
• Examen radiologic
- Rg.renala simpla, urografia iv,
cistografia mictionala;
- se pot face la 3 saptamani de la
sterilizarea urinei;
- poate arata: malformatii ale tractului
urinar,reflux vezico-ureteral.
• Echografia: - dimensiunile rinichiului;
- raport corticala-medulara;
- hidronefroza,microabcese.
• Dg.de pielonefrita acuta:
- Retentie azotata;
- Na urinar crescut;
- Leucocitoza cu polinucleoza;
- Anemie;
- VSH peste 25 mm/h;
- Prot.C reactiva ↑;
- Urocultura +;
- Febra.
Piuria (leucocite in urina) sugereaza o infectie, insa
poate fi prezenta si fara ITU.
Piuria sterila (prezenta leucocitelor, culturi negative) :in
ITU partial tratate, infectii virale , TBC renal, abces
renal, ITU asociata cu uropatie obstructiva, uretritele
cu transmitere sexuala.
• TRATAMENT:
1. TRATAMENT DE ATAC: cu antibiotice sau
chimioterapice in fct.de germenele izolat si dupa
testarea sensibilitatii in vitro la antibiotice
(antibiograma).
Durata tratamentului este de 7 zile pt. ITU joase si de
10-14 zile in ITU inalte.
Urocultura de control – la 72 ore de la inceputul
tratamentului si la 72 ore de la incheierea
tratamentului.
In caz de infectie cu germeni rezistenti la antibiotice
si in infectiile urinare care apar pe fond malformativ
se vor utiliza antibiotice administrate i.v.
Se pot face cure de tratament de cate 10 zile cu
alternarea antibioticelor pt.a evita instalarea
rezistentei microbiene.
Acid nalidixic,Biseptol,Amoxicilina,
cefalosporine,Gentamicina se utilizea-za in ITU
joase
Fosfomicina(Monural) poate fi administrat dupa
virsta de 6 ani in ITU joase sau pentru profilaxia
recidivelor.
2. TRATAMENT DE INTRETINERE: cu
Biseptol,Cefalexin,Acid nalidixic.
PROFILAXIA RECIDIVELOR:
- se efect. in fct.de fact. favorizanti.
- se face in caz de recidive frecvente in primele 6 luni
de la debutul bolii.
- se foloseste 30% din doza cu care s-a obtinut
sterilizarea urinei
- Se utilizeaza de obicei biseptol, nitrofurantoin
deoarece amoxicilina si cefalosporinele pot induce
rezistenta bacteriana.
- In vezica neurogena, obstructie sau staza urinara,
reflux, litiaza se efectueaza trat. cu probiotice pentru
refacerea florei urogenitale si suc de merisor pentru a
preveni adeziunea bacteriana si formarea biofilmului.
- in caz de malformatii reno-urinare, dupa trat.fazei
acute,se poate efectua interventia chirurgicala
corectoare.
Pielonefritele repetate pot
determina IRA si HTA de cauza
renala
• PROGNOSTIC: variaza in fct.de
asociere sau nu cu malformatii reno-
urinare.
Tratamentul trebuie efectuat corect si
complet + controale periodice clinice
si bacteriologice timp de 2 ani.

S-ar putea să vă placă și