Sinteză pentru

activități metodice

Prof. dr. Alina Mariana Petrica

 Profilul absolventului
Competențe dobândite prin intermediul orelor de limbă și literatură română:

Comunicare în limba maternă - literatura prin creațiile sale, determina procesarea

de informaţii și receptarea de opinii, idei, sentimente ;precum și exprimarea acestor
opinii nou formate.
Comunicare în limbi străine – se bazează pe exerciții de cunoaștere și înțelegere a
elementelor comune limbii române și altor limbi moderne.
Competența matematică și competența de bază în științe și tehnologii – constă în
exprimarea unui punct de vedere obiectiv/subiectiv față de textele multimodale cu
tematică științifică, dobândind capacitatea de a relaţiona pozitiv cu ceilalţi în contexte
şcolare şi extraşcolare, de a se implica în proiecte de participare civică, de a respecta
regulile grupului şi de a valoriza diversitatea.
Competență digitală – se evidențiază prin realizarea unor prezentări utilizând
imagini/grafice folosind mijloace multimedia.
A învăța să înveți - Integrarea informațiilor primite de la colegi în textul propriu în
scopul autoreglării propriei activități.
Competențe sociale și civice - utilizarea şi aplicarea cunoştinţelor şi a
metodologiilor de explicare a lumii înconjurătoare, prin situații de comunicare
monologată și dialogată manifestând spirit critic.
Sensibilizare și exprimare culturală - ascultare atentă a interlocutorilor, de
conștientizare a opiniilor proprii, creativitate, inovație, asumarea riscurilor și
realizarea unor proiecte .
Spirit de inițiativă și antreprenoriat - se bazează pe abilitatea de a înţelege, de a
exprima şi de a interpreta gânduri, sentimente şi fapte atât pe cale orală cât şi în scris
(ascultare, vorbire, citire şi scriere) intr-o gamă potrivita de contexte sociale.
Competențele specifice ca rezultate ale învățării

Programa școlară pentru disciplina: Limba și literatura română cuprinde în manieră integrată,
trei componente (cf. Ordin 3393/28.02.2017):

Componenta lingvistică
Componenta interrelațională
Componenta estetică și culturală

Programa vizează abordarea învățării din perspectivă inter- și transdisciplinară, valorificarea

experiențelor de învățare ale elevilor și integrarea celor trei dimensiuni ale educației formale,
nonformale și informale în manieră complementară.

Structura programei școlare:

Nota de prezentare
Competențe generale
Competențe specifice și conținuturi
Valori și atitudini
Sugestii metodologice

Pe lângă competențele specifice cognitive au fost adăugate și acele atitudinale ce urmăresc

dezvoltarea inteligenței emoționale și implicit creșterea ratei de succes școlar prin: înțelegerea
propriilor emoții, stăpânirea emoțiilor, înțelegerea emoțiilor celuilalt, dezvoltarea emoțiilor și
gestionarea conflictelor.
 Activități
Competența generală 2. Receptarea textului scris de diverse tipuri deține o abordare gradată a
competențelor specifice pe fiecare nivel gimnazial.
La clasa a V-a competența specifică 2.1 Identificarea informațiilor importante din texte literare și
nonliterare, continue, discontinue și multimodale. este completată la nivelul clasei a VI-a cu corelarea acestor
informații prin povestirea subiectului unei opere epice, ținând seama de etapele acțiunii. În clasa a VII-a în
spirit progresiv, elevii vor recunoaște modurile în care sunt organizate informațiile din texte literare și
nonliterare, continue, discontinue și multimodale prin identificarea tehnicilor şi a structurilor narative dintr-un
text dat și a trăsăturilor specifice unui text epic, liric sau dramatic. Elevul de clasa a VIII-a va evalua informațiile
și intențiile de comunicare din texte, și va putea emite opinii si idei, în contexte școlare sau extrașcolare.

la clasa a V-a - Formularea unui răspuns personal și /sau a unui răspuns creativ pe marginea unor texte
literare sau nonliterare – realizarea planului de idei principale/ secundare pe baza textului dat ex: Prietenul
meu – Ioana Pârvulescu.
la clasa a VI-a – Povestirea subiectului unei opere epice prin prezentarea unor răspunsuri personale, creative
și critice pe marginea unor texte diverse identificând momentele subiectului; ( realizarea hărții povestirii);
la clasa a VII-a - Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii (exerciții de
interpretare a comportamentului unui personaj)
la clasa a VIII-a - Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse
tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple ( exerciții de prezentare a unor texte epice/
lirice/dramatice)
 Competențele specifice ca element de bază urmărit în proiectare

În vederea formării progresive proiectarea demersului didactic va ține cont și de

următoarele elemente:
A ști
A ști să faci
A ști și a face
A ști să acționezi
A ști cum să fii eficace în contexte diferite
A ști cum să fii eficace într-o situație determinată

În proiectarea didactică se urmărește corelarea între competențele specifice și activitățile

de învățare, punându-se accent și pe resursele atât materiale cât și cele de timp.
Conținuturile sunt relevante pentru acest tip de competențe. Evaluarea dorește să
dovedească în ce măsură aceste competențe au fost formate.

Programa școlară la limba și literatura română

urmărește:
corelarea planificării cu proiectarea unității de
învățare;
selectarea competențelor specifice;
corelarea conținuturilor cu competențele specifice;
selectarea activităților de învățare;
stabilirea formelor de organizare a activității, a
metodelor și a mijloacelor de învățământ; Proiectarea demersului didactic se realizează progresiv:
stabilirea modului de evaluare.
Planificare calendaristică
Proiectarea unităților de învățare
Proiectarea lecției prin:
1. selectarea competențelor specifice;
2. corelarea conținuturilor cu competențele specifice;
3. realizarea viziunii integrate în realizarea acestui
document.
Metode ca mijloace de dezvoltare a competențelor elevilor

În literatura română de specialitate, una dintre cele mai cunoscute clasificări

ale metodelor este realizată de I. Cerghit (1997,2006):
metode de comunicare:
• orale: -expozitive (descrierea, explicaţia, prelegerea, instructajul);
• -conversative (conversaţia, discuţia, problematizarea);
• scrise (lectura, lucrul cu manualul, cartea);
• oral vizuale (instruirea cu ajutorul filmelor, prin radio, TV, tehnicile video); Idealul educațional face
referire la formarea unui elev
• interioară (reflecţia personală); capabil să creeze noi valori, să
metoda de explorare: își asume responsabilitatea,
să detensioneze și să
• directe (observaţia, lucrările experimentale, studiul de caz); reconcilieze tensiuni și/sau
• indirecte (demonstraţia, modelarea); dileme, atât la nivel personal,
metode de acţiune: cât și la nivel interpersonal,
local, social și global.
• reală (exerciţiul, lucrările practice, aplicaţiile tehnice, elaborarea de
proiecte, activităţi creative); Necesitatea formării
• simulată (jocurile de simulare-asumarea de roluri, învăţarea pe competențelor la elevi este,
fără îndoială, un imperativ
simulatoare);
educațional nu numai
metode de raţionalizare: național, ci și internațional,
• metode algoritmice; având în vedere contextul
globalizării, raportându-ne
• instruirea programată; atât la programele actuale,
• instruirea asistată de calculator. cât și la testările
internaționale.
 TIPUL DE METODE CARACTERISTICI EXEMPLE

A. Metode tradiţionale  pasive, verbale;  Povestirea

 se transmit cunoştinţe "gata  expunerea,
făcute";  prelegerea
 explicația
 elevul este simplu receptor de
informaţii;
 mecanismul predilect al invăţării
este memorarea;
 profesorul este actorul principal,
“magister”

B. Metode moderne  active, participative;  Problematizarea

 cunoştinţele sunt redescoperite,  studiu de caz
elaborate;  modelarea
 elevul cucereşte cunoştinţele
prin efort propriu;
 Învăţarea angajează operaţiile
gândirii şi rezolvări de probleme

C. Metode interactive  integrează în sisteme didactice  sisteme metodologice

variate metode verbale, integrate
Interesantă este și clasificarea pe care iconice, active;
o găsim în cartea lui Ionescu, M., Chis,  stimulează participarea
V., (coord.) Pedagogie. Suporturi pentru activă (personală) şi interacţiunea
formarea profesorilor, Editura Presa cu colegii şi profesorii;
Universitatii Clujeana, 2001  învăţarea presupune documentare,
evaluare, schimb de opinii şi
rezolvări de probleme
 Metode, tehnici și instrumente de evaluare

Metoda de evaluare reprezintă calea de acţiune

Metode de evaluare Instrumente de evaluare
Testarea orală/ Interviul Ghidul de inetrviu
Testarea scrisă Testul propriu-zis (formular cu întrebări
în variate forme)
Simularea/ demonstrația Fișa de observare/ analiză
structurată
Observarea directă Ghidul/ protocolul/ fișa de observare
Portofoliul Dosarul cu lucrări/ produse/ piese
elaborate de subiect pe suporturi
diverse
Proiectul Mapa cu diverse produse/ piese
realizate
Autoevaluarea Fișa/ chestionar de autoevaluare
Interevaluare/ Evaluare Formular cu raportul realizat
din partea altor persoane
(terți)
comună evaluator - evaluat care conduce la punerea în
aplicare a oricărui demers evaluativ, în vederea
colectării informaţiilor privind procesul şi produsul
învăţării, prelucrării şi valorificării lor în diverse scopuri.
Metoda de evaluare este modalitatea prin care se
culeg dovezi de competenţă.
Metoda de evaluare pune în evidență:
Cunoștințele și deprinderile corespunzătoare
unității de competență/ grupului de unități
evaluate
Capacitatea de înțelegere și discernământul
candidatului
Atitudinea manifestată în diferite situații
profesionale
Capacitatea de adaptare la mediul profesional
în vederea obținerii rezultatelor așteptate.
Capacitatea de a acționa eficace în situații
neprevăzute
Instrumentul de evaluare reprezintă metoda de
evaluare operaţionalizată şi cuprinde obiectivele
evaluării, cerințele de îndeplinit, rezultatul aşteptat şi
modalitatea de apreciere a rezultatului obţinut.
 Competențe generale și specifice vizate
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de
comunicare
1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj
citit/audiat/vizionat în scopul înţelegerii sensului
global al acestuia;
1.2 descoperirea personajelor din cărţile
citite/audiate/vizionate
1.3 identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de
descriere, în scopul înţelegerii modului de structurare
a acestora
1.4 dezvoltarea capacităţii de captare a atenţiei
interlocutorului
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
2.1.identificarea ideilor principale după citirea globală a
unui text;
2.2.relatarea conţinutului textelor literare citite/
audiate/vizionate
2.3.prezentarea personajelor din lecturile literare
3. Dezvoltarea capacităţii interpretative şi creative
3.1.Exteriorizarea trăirilor interioare ale personajelor din
cărţile studiate prin mimică, gestică, mişcare scenică
3.2.Realizarea de noi texte pornind de la cărţi cunoscute
Prin limbajul specific al cărţii pentru copii, personajele
exponenţiale, epicul dens, conflictul împins spre suspans şi
senzorial, deznodământul fericit, literatura pentru copii contribuie
la formarea şi modelarea caracterelor, la stimularea dorinţei de
cunoaştere şi perfecţiune.
Tipurile de opțional disciplină nouă sunt:
1. Opţionalul la nivelul disciplinei
2. Opţionalul la nivelul ariei curricular,
3. Opţionalul la nivelul mai multor arii.
Motivaţia alegerii opţionalului ,,Călătorie în lumea cărţilor”
survine din experienţa didactică la clasă, la orele de limba şi
literatura română, unde am constatat că elevii nu mai sunt
interesaţi de lectură, nu mai trăiesc viaţa ilustrată în cărţi.
Structura programei școlare pentru cursul opțional ,,Călătorie în
lumea cărţilor” este următoarea:
Notă de prezentare
Competențe generale
Valori și atitudini
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi asociate
Sugestii metodologice