Sunteți pe pagina 1din 11

FAMILIA

 În sens juridic, familia desemnează grupul de persoane


între care există drepturi și obligații, care izvorăsc din
căsătorie, rudenie (inclusiv adopția), precum și din alte
raporturi asimilate relațiilor de familie. Astfel, familia este o
realitate juridică prin reglementarea ei de către lege.
Dreptul Familiei reprezintă ansamblul normelor
juridice aplicabile relațiilor dintre persoanele unite prin
filiație (de exemplu, un copil și mama sau tatăl său) sau
prin căsătorie(sau parteneriat declarat).
Prin urmare, dreptul familiei abordează de exemplu
căsătoria, divorțul, adopția copiilor, diverse chestiuni
referitoare la răspunderea părintească (încredințarea
copiilor, dreptul de vizită, etc.). Aceste norme variază de
la un stat la altul, întrucât acestea sunt strâns legate de
istoria, cultura și evoluția socială ale fiecărui stat.
Dreptul Familiei în Uniunea
Europeană
Uniunea Europeană are drept obiectiv stabilirea
normelor comune în materie de dreptul familiei astfel
încât cetățenii europeni să nu fie împiedicați să își
exercite drepturile pentru că locuiesc în țări diferite
ale Uniunii Europene sau pentru că s-au deplasat
dintr-o țară în alta în cursul vieții lor. Cu toate
acestea, statele membre trebuie să fie de acord
toate cu privire la adoptarea acestor norme.
În prezent, dreptul european prevede în această
privință norme referitoare:
 la divorț,
 la răspunderea pătintească asupra copiilor rezultați
dintr-o căsătorie sau o uniune liberă,
 la obligațiile alimentare.
Raporturi in familie

Alte
Căsătorie Rudenie Adopție
raporturi
Căsătoria
Căsătoria este o uniune legalizată prin
care două persoane de obicei de sexe
diferite sau mai mult de doi parteneri (în
țările care recunosc poligamia) s-au decis
să întemeieze o familie, să trăiască și să-și
împartă veniturile și bunurile materiale în
comun. Prin actul căsătoriei se creează o
relație de rudenie între familiile persoanelor
implicate. Din punct de vedere juridic,
căsătoria formează o categorie familială în
sine. Soții nu sunt nici rude și nici afini și
formează împreună o familie nouă.
Motivele căsătoriei

Juridice Sociale Emoționale

Economice Spirituale Religioase


Tipuri de căsătorie recunoscute
Divorțul
Divorțul reprezintă actul de desfacere a căsătoriei în mod legal.

Divorțul poate avea loc:


 prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți
acceptată de celălalt soț;
 atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soți
sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;
instanța stabilește culpa unuia dintre soți în destrămarea căsătoriei sau
culpa ambilor soți - culpa lor comună, chiar dacă numai unul dintre ei a
făcut cerere de divorț.
 la cererea unuia dintre soți, după o separare în fapt care a durat cel
puțin 2 ani; divorțul se pronunță din culpa exclusivă a soțului reclamant
(cu caracter de noutate), cu excepția situației în care pârâtul se declară
de acord cu divorțul, când acesta se pronunță fără a se face mențiune
despre culpa soților.
 la cererea aceluia dintre soți a cărui stare de sănătate face imposibilă
continuarea căsătoriei, caz în care desfacerea căsătoriei se pronunță
fără a se face mențiune despre culpa soților.
Proceduri de divorț
• Pe cale administrativă poate fi soluționat divorțul prin acord, indiferent de durata
căsătoriei, dacă sunt întrunite următoarele condiții:
• soții își exprimă liber și neviciat consimțământul, în fața ofițerului de stare civilă de la
locul căsătoriei sau al ultimei locuințe comune a soților,
Divorțul pe cale
administrativă • nici unul dintre ei nu este pus sub interdicție
• nu au copii minori născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați

• Prin procedura notarială pot fi soluționate:


• divorțul prin acord al soților care nu au copii minori,
• divorțul soților care au copii minori născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau
adoptați (cu caracter de noutate în noul Cod civil), dacă soții convin asupra tuturor
aspectelor referitoare la:
• numele de familie pe care să îl poarte după divorț,
Divorțul pe cale
• exercitarea autorității părintești de către ambii părinți,
notarială • stabilirea locuinței copiilor după divorț,
• modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare
dintre copii,
• stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și
pregătire profesională a copiilor.

• Pe cale judiciară pot fi i,îndeplinite toate cererile de divorț


Divorțul pe cale indiferent de motivele arătate dacă coții se adresează direct la
judiciară
instanța de judecată
 Autorități titulare

Biroul Instanța
Stare Biserica Notarul de
civilă judecată

S-ar putea să vă placă și