Sunteți pe pagina 1din 16

Realizat: Neculiseanu Andrei, gr.

305 Politologie
Conducător științific: Gherasimenco Violeta., lector.
Plan:

1. Ipoteza;
2. Operaționalizarea conceptelor;
3. Variabile de comparație;
4. Interpretarea datelor;
5. Concluzii;
6. Bibliografie.
Ipoteza
 Analiza este destinată largirii orizontului de
cunoastere asupra Sistemului Politic ale
diferitelor state prin interiorizarea
informațiilor și conștientizarea
comportamentelor și actiunilor interne și
internaționale ale statelor pe scena largă a
politicii. Mai mult decât atât, indivizilor le
este necesar să cunoască instituțiile care îi
reprezintă și puterile desemnate, precum și
relația executiv-legislativ pentru întelegerea
profundă a climatului politic din interiorul
statului.
Operaționalizarea conceptelor
 Forma de guvernământ:

Republică Semi-
Prezidențială
Variabilele de comparație
• Președintele României propune un prim-ministru și urmează să fie aprobată
propunerea prin majoritatea Parlamentului;
Președinte

• Regele, din 1993 acesta este Albert al II-lea. Prim ministrul este șeful
guvernului, care deține puterea executivă într-un sistem pluri-partid. Puterea
legislativă federală aparține atât guvernului cât și celor două camere ale
parlamentului: Senatul și Camera Reprezentanților. Federația este formată
Monarh din comunități culturale și politice, și regiuni teritoriale.

•După 1980, Olanda este reprezentat de regina Beatrix, succesoarea


reginei Juliana. Teoretic, regina numește membrii guvernului. Practic, o dată
cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de
coaliție (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie
Monarh recunoscut de regină.
Variabilele de comparație

Puterea legislativă este reprezentată de


Parlament, acesta fiind alcătuit din Senat
(137 membri) și Camera Deputaților (314
membri). Principala atribuție a
Parlamentului este discutarea și votarea
legilor ordinare și organice, atât în cadrul
comisiilor cât și în plen. Parlamentarii sunt
aleși prin vot uninominal mixt, universal,
direct și secret.(art. 73, Constituția
României)
Variabilele de comparație

Parlamentul federal al Belgiei este unul


bicameral, format din Camera
Reprezentanților și Senat. Acesta are rolul
de a reprezenta suveranitatea națională.
Există câte o adunare parlamentară la
nivelul fiecărei regiuni. Senatul este
camera care are rolul de a controla
Guvernul, din punct de vedere politic (prin
interpelări), controlul legislativului asupra
executivului fiind o caracterisctică a
sistemului parlamentar.
Variabilele de comparație

Parlamentul olandez este format tot din


două camere: Camera Superioară unde
sunt 75 de senatori și Camera Inferioară
formată din 150 de deputați, conform
Art.51. Un mandat în Olanda durează, ca
și în Belgia, 4 ani.
Politica României și lista șefilor
de stat ai României.
Variabile de comparație
 Potrivit principiului separării puterilor în stat, sistemul judiciar din
România este independent de celelalte ramuri ale guvernului și
este compus dintr-o structură de instanțe organizate ierarhic. În
România, justiția se înfăptuiește numai de către Înalta Curte de
Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, respectiv curțile
de apel, tribunalele, tribunalele specializate și
judecătoriile.[205] Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța cea
mai înaltă în grad,[206] iar rolul său fundamental este de a asigura
interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe
judecătorești. Sistemul judiciar românesc este puternic influențat de
modelul francez.[190][207] Curtea Constituțională este unica autoritate
de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice
altă autoritate publică și care are, conform Constituției României,
rolul de garant al supremației Constituției.[208] Constituția, introdusă
în 1991, poate fi amendată doar printr-un referendum public, iar
ultimul referendum de modificare aprobat a avut loc 2003. De
atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul să
treacă peste deciziile Curții Constituționale, indiferent de majoritate.
Politica Olandei
 Din 2013, Olanda este reprezentată de regele Willem-Alexander,
succesorul reginei Beatrix. Teoretic, regele numește membrii guvernului.
Practic, odată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează
guvernul de coaliție (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca
acesta să fie recunoscut de rege.
 Unități administrative

 Astăzi există 12 provincii, diferite ca mărime și ca


număr de populație. Provincia Utrecht este cea mai
mică, în timp ce cel mai puțin populată este
provincia Zeelanda. Granițele majorității provinciilor au
fost hotărâte istoric, astfel că ele nu mai coincid cu
forma teritorială a activităților socio-economice sau
infrastructurale actuale.[12] Cu excepția împărțirii în
secolul trecut a provinciei Olanda într-o provincie de
nord și una de sud, și a formării
provinciei Flevoland (literal din mare, ca urmare a
pământului extras din mare pentru umplerea lacului
Zuidersee), nicio altă schimbare majoră nu a mai avut
loc.[12] Totuși, planurile de reorganizare a provinciilor
olandeze au devenit în ultimii 30 de ani un subiect
constant al agendei administrației publice.
Politica Belgiei
Instituțiile politice ale Belgiei sunt
complexe; mare parte din puterea politică
este organizată în jurul nevoii de a
reprezenta principalele comunități culturale
ale țării.[21] De pe la 1970, principalele
partide politice belgiene s-au împărțit în
componente distincte ce reprezintă în
principal interesele lingvistice și politice ale
comunităților.[22] Marile partide din fiecare
comunitate, deși apropiate de centrul
politic, aparțin a trei grupuri
principale: creștin-democrații, liberalii, și
social-democrații.[23] Alte partide notabile s-
au înființat mult după jumătatea secolului al
XX-lea, în principal în jurul unor tematici
lingvistice, naționaliste sau ecologiste sau
pe agende liberale de nișă.
Interpretarea datelor
 La alegerile europarlamentare, Belgiei îi revin 24 de
locuri. Alegerile sunt tot pe baza sistemului
proporțional cu scrutin de listă, ca în cazul alegerilor
pentru parlamentele naționale. Este ales un anumit
număr de reprezentanți de către fiecare colegiu: de
limbă flamandă, franceză și germană. Prin
comparație, Olandei îi sunt redistribuite 26 de locuri
în Parlamentul European, iar europarlamentarii sunt
aleși prin vot universal direct. „ În Olanda doar
partidele politice și organizațiile politice pot depune
liste electorale cu nominalizările făcute pentru
alegerile la nivel național a reprezentanților pentru
Parlamentul European.” Iar în privința României i se
revin 32 de locuri.
Concluzie
 Politica comparata privita ca domeniu al
stiintei politice asigura analiza în timp si în
 spatiu a sistemelor politice. De la pionierii
gândirii sociale si politice de influenta stiintifica
de
 la sfârsitul secolului al XIX-lea sau începutul
secolului al XX-lea pâna în zilele noastre
 discutiile privind dezvoltarea, statul,
democratia actiunea colectiva sau
reprezentarea politica
 au constituit nucleul stiintei politice.

S-ar putea să vă placă și