UNIVERSITATEA TEHNICĂ

DIN CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE INGINERIA
CURS 8 MATERIALELOR SI A MEDIULUI
Diagrama Fe-Fe3C BODEA MARIUS
Fonte. Clasificare. CURS DE MATERIALE - I
 CLASIFICAREA FONTELOR

Fonte cenusii Fonte albe

In functie de masa metalica de baza:
• continutul de carbon in exces este sub
• perlito-cementitica (fonte pestriţe) forma de cementita
• perlitica • foarte dure si fragile – utilizare limitata
• perlito-feritica (descomp. partiala) • dupa sistemul Fe-Fe3C
• feritica (grafitizare totala) • carbonul se separa sub forma de
cementita
Proprietatile fontelor cenusii depind de:
• forma-marimea incluziunilor de grafit
• propr. masei metalice de baza Prin maleabilizare  fonta maleabila
Grafitul se obtine nu direct din topitura (Fe-C) ci in
Fontele se clasifică în: urma descompunerii cementitei: Fe3C->3Fe+Cgrafit
• Fonte albe la care întreaga cantitate de carbon este legată chimic în cementită;
• Fonte cenuşii la care total sau parţial carbonul este liber sau sub formă de grafit,
iar restul sub formă de cementită.
Fontele sunt aliaje ale fierului cu carbonul care conţin de la 2,11% până la
6,67% C şi elemente însoţitoare permanente (Si, Mn, S, P) în limite reduse.
În aliajele sale cu fierul, carbonul se poate găsi dizolvat în soluţie solidă
(ferită, austenită), legat chimic în cementită (Fe3C) sau în stare liberă sub
formă de grafit.
 Fonta cenuşie cu
grafit lamelar

Obţinerea fontei cenuşii este favorizată de concentraţia ridicată de C şi Si, în

condiţiile unei răciri lente. Deasemenea, prezenţa unor elemente de aliere poate
influenţa structura fontelor cenuşii. Un conţinut ridicat de Ni, stabilizează faza ,
structura finală a fontei putând fi o matrice metalică austenitică cu lamele de grafit.
Fonte de turnătorie: sunt aliaje Fe – C conţinând peste 2% C, destinate pieselor
turnate în a căror structură apare grafitul.
Cantitatea de grafit este determinată prin raportul Si (grafitizant)/Mn (antigrafitizant)
Si (+ continut mare de carbon) – favorizează structurile de tip ferită + grafit
Mn – favorizează formarea cementitei (inclusiv din perlită) în dauna grafitului
 Fonta cenusie cu grafit lamelar

Blocuri motor
Batiuri masini unelte
Carcase, etc.

Lamelele de grafit din structura fontelor cenuşii:

• au o densitate redusă, ceea ce determină un fenomen de expansiune volumică la
solidificare (proiectarea formelor la turnare), ceea ce determină o calitate superioară a
suprafeţelor pieselor turnate.
• îmbunătăţeşte caracteristicile de prelucrarabilitate a pieselor turnate din fontă cenuşie,
• acţionează ca şi lubrifiant în procesele de prelucrare prin aşchiere,
• acţionează ca şi concentratori de tensiune, ceea ce determină o tenacitate redusă în
aplicaţiile unde această proprietate este esenţială,
• lamelele de grafit sunt interconectate, ceea ce permite propagarea fisurilor uşor în
direcţia lamelelor de grafit
 Fonta cenusie cu grafit lamelar
Masa de baza perlitica - proba atacata

Fontele cenușii cu grafit lamelar se simbolizează prin gruparea de litere EN-GJL

urmată de rezistența minimă garantată sau duritatea Brinell maximă admisă (de
exemplu: EN-GJL-150 sau EN-GJL-HB 175). Proprietățile fontelor sunt influențate
de grosimea de perete a piesei care se toarnă. Rezistența la tracțiune și duritatea
Brinell scad cu creșterea grosimii de perete.
 Maleabilizarea fontelor
Se aplica fontelor albe in stare solida

Fonta
Temperatura 1000 (ºC)
(ºC)
maleabila
950 (ºC)
neagra
A1 (masa feritica)
Fonta alba
Fonta
maleabila
alba
Timp (masa perlitica)
Durata lunga: 100-120h
(ore)

Fonte de turnătorie: sunt aliaje Fe – C conţinând peste 2% C,

destinate pieselor turnate, în a căror structură apare grafitul.
• Cementita din fonta albă se descompune în ferită+grafit
• Forma convenabilă a grafitului (grafit în cuiburi) spre deosebire
de fontele cenusii (grafit lamelar)
Fonta maleabila perlitica cu
grafit in cuiburi
 În urma tratamentului termic de maleabilizare aplicat fontei albe dacă:
• grafitul se separă pe un fond de ferită, fonta se numeşte cu inimă neagră (n),
• grafitul se separă pe un fond de perlită fonta se numeşte perlitică (p) sau (a) cu inimă albă.

Simbolizarea alfanumerică a fontelor maleabile cu inimă albă cuprinde grupul de litere EN-
GJMW urmat de rezistența la tracțiune minimă, Rm, în N/mm2 și alungirea la rupere A în %.
Exemplu: EN-GJMW-350-4
 Modificarea fontelor
Se aplica fontelor cenusii in stare lichida

Prin inocularea unor modificatori (Ca, Ba, Mg, Ce, Al) in fonta
cenusie aflata in stare lichida

Grafit lamelar
Fonte modificate Grafit vermicular
Grafit nodular
 Fonta modificata (Mg) cu grafit nodular

Modificare dubla: modificare cu Mg (influenteaza negativ cresterea

grafitului)+postmodificare cu rol grafitizant (Ba, Bi sau Ca)
Simbolizarea alfanumerică a fontelor modificate cu grafit nodular este alcătuită din grupul de
litere ENGJS – rezistența la tracțiune minimă Rm, în N/mm2 – alungirea la rupere A, în %.
Dacă se garantează energia de rupere prin șoc mecanic KV, atunci se adaugă grupul de litere:
• LT – la temperatura scăzută
• RT – la temperatura ambiantă;
Exemplu: EN-GJS-350-22-LT
Fontă modificată
cu grafit nodular şi
masa metalică
feritică
Sferoidizarea grafitului la
modificare poate fi
împiedicată de prezenţa unor
impurităţi cum ar fi: As, Sn,
Al, Ti, Pb, Bi, ceea ce impune
limitarea concentraţiilor
acestor acestor componente la
niveluri foarte scăzute.
By adding an appropriate amount of vanadium to cast iron, the iron obtained
excellent high temperature strength and thermal fatigue life characteristics.
Replacing niresist cast iron, vanadium-added heat-resistant cast iron reduced the
costs of the exhaust manifold.

This iron has durability at least 1.8

http://papers.sae.org/2010-32-0073/
times better than exhaust manifolds
that use conventional cast iron. It
replaced expensive niresist cast iron,
reducing manufacturing costs by at
least 55%.

Development of Vanadium-added Heat Resistant Cast Iron for Exhaust Manifold

https://www.jsae.or.jp/autotech/data_e/12-6e.html
Crankshafts are another potentially significant application for Austempered
Ductile Iron (ADI). Engines being developed by the automotive industry require
weight reduction in parts that will be required to handle increased power. In
another documented crankshaft study conducted at the Manchester (England)
Materials Science Center, the authors demonstrated the performance capability of
ADI crankshafts in one cylinder commercial and four cylinder automotive
engines. They noted a 10% rotating weight reduction and an estimated 30%
cost savings.
Austempered ductile iron is
produced by heat-treating cast
ductile iron to which small
amounts of nickel,
molybdenum, or copper have
been added to improve
hardenability.

Ductile Iron = Fontă cu grafit

nodular (fonte modificate)
This material is produced by applying
an austempering heat treatment to
a suitably alloyed ductile iron. This
produces a matrix microstructure of
fine acicular ferrite and austenite,
called ausferrite
ADI microstructure - graphite spheroids in a matrix of ausferrite
(a mixture of acicular ferrite and austenite).

ADI is sometimes referred to as "bainitic Ductile Iron", but correctly heat

treated ADI contains little or no bainite.

Bainite consists of a matrix of acicular (plate-like) ferrite and carbide.

ADI’s ausferrite matrix is a mix of acicular ferrite and carbon
stabilized austenite. This ausferrite may resemble bainite
metallographically, however it is not because it contains few or none of
the fine carbides characteristic in bainite. The austenite in ADI has been
stabilized with carbon during heat treatment and will not transform to
brittle martensite even at sub-zero temperatures.
Initial austenitizing times and
temperatures are controlled to ensure
formation of fine grain austenite and
uniform carbon content in the matrix.
Quench time must be controlled within
a few seconds, to avoid the formation
of pearlite around the carbon nodules,
which would reduce mechanical ADI microstructure - graphite spheroids in a matrix of ausferrite
properties. (a mixture of acicular ferrite and austenite).
Austempering involves the nucleation and
growth of acicular ferrite within austenite,
where carbon is rejected into the austenite.
The resulting microstructure of acicular
ferrite in carbon-enriched austenite is called
ausferrite.

1. Heat castings in a molten salt bath to

austenitizing temperature.
2. Hold at austenitizing temperature to
dissolve carbon in austenite.
3. Quench quickly to avoid pearlite.
4. Hold at austempering temperature in
molten salt bath for isothermal
transformation to ausferrite.
Ductile Iron has commercially replaced as cast and forged
steels in the lower strength region, now ADI is finding
applications in the higher strength regions. As shown in
Figure the yield strength of ADI is over three times that of
the best cast or forged aluminum. In addition ADI weighs
only 2.4 times more than aluminum and is 2.3 times
stiffer. ADI is also 10% less dense than steel.
For a typical component, ADI costs
20% less per unit weight than steel
and half that of aluminum.