TROMBOCITUL

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
 TROMBOCITE (PLACHETE SANGUINE)
Trombocitele (plachete sanguine) sunt elemente figurate
anucleate cu rol important in hemostaza.
Cele mai mici elemente figurate; diametru de 2-3 µm.
 TROMBOCITE (PLACHETE SANGUINE)

Elemente celulare anucleate, delimitate de plasmalema, formate

prin ruperea de fragmente din megacariocite, cu durata medie
de viata ~ 8 zile; daca nu sunt folosite in procesul de hemostaza,
trombocitele sunt fagocitate de catre sistemul monocit - macrofag
care se gaseste in splina si ficat.
Numar: 200 000 - 300 000/mm3 sange
- 1/3 depozitate in splina
- sub 150 000/mmc = trombocitopenie
- peste 500 000/mmc = trombocitoza
Productie zilnica 20 000-50 000/mmc
- stimulata de trombopoetina (~ eritropoetina); secretata de rinichi
- inhibată de estrogeni si corticosteron.
 TROMBOCITE
Plachetele prezinta trei zone:
 periferica (adeziune, emitere de pseudopode)

 sol-gel (hialoplasma) → zona contractila

 granulomer (zona organitelor) contine granule, corpi

densi secretori
Granulele:
 granulatii dense contin calciu, sodiu, ATP, ADP,
mediatorul de agregare plachetară TXA2 şi serotonina;
 granulaţii laxe (azurofile) bogate în hidrolaze, cu rol de
lizozomi;
 granulatii  care contin proteine biologic active.
 TROMBOCITE
Granulele sunt distribuite randomizat in plachetele nestimulate; se
vor misca in centrul plachetelor dupa activare.

Proteine importante:
 contractile (actina, miozina, trombostenina)

 coagulante (fibrinogen, factorii procoagulanti V, VIII, XI, XIII,

factorii plachetari f2, f3)

Granulatiile  contin 2 categorii de proteine:

 prezente in plasma

 absente in plasma
 TROMBOCITE

Proteine prezente in plasma:

a. proteine (albumina, Ig G = cele mai importante) preluate de
plachete prin mecanisme nespecifice; functii hemostatice
necunoscute

b. proteine sintetizate de plachete sau preluate din plasma prin

maturarea megacariocitelor (fibrinogen, factor von
Willebrand si factor V); fiecare se leaga de suprafata
membranei plachetare, fenomen care le face disponibile in
concentratii mari pentru a participa la reactiile hemostatice in
timpul formarii cheagului
 TROMBOCITE
Proteine absente in plasma:
- trombospondina,
- β-tromboglobulina,
- factorul plachetar 4 (PF4),
- factorul de creştere derivat din plachete (PDGF);
- factorul de creştere β transformat (TGF-β).

Proteinele granulelor α sunt absente în plasmă până când sunt

secretate în urma activării plachetare

Trombospondina rol important în consolidarea agregatului

plachetar (pe suprafata trombocitului, trombospondina
realizeaza legaturi cu fibrinogenul)

PF4 are rol de a neutraliza activitatea anticoagulanta a heparinei.

 TROMBOPOEZA
→ maduva hematogena
Etape de formare:
CELULA STEM PLURIPOTENTA →
MEGACARIOBLAST → PROMEGACARIOCIT
BAZOFIL → MEGACARIOCIT MATUR → TROMBOCIT
Plachetele sunt strict specializate pentru hemostaza, la care
participa prin:
- formarea dopului plachetar,
- eliberare de factori ai coagularii.

Hemostaza fiziologica = ansamblul mecanismelor prin care

organismul se apara impotriva hemoragiilor (extravazarea sangelui
prin peretele vasului lezat) ca urmare a lezarii vaselor mici si
mijlocii.

Se mai descrie si hemostaza medicamentoasa si cea chirurgicala; se

utilizeaza in situatia unor hemoragii mari care depasesc capacitatea
hemostatica a organismului.
 Hemostaza fiziologica

- se desfasoara in 4 timpi:

1. Timpul parietal (vascular) = ansamblul fenomenelor prin care

lumenul vasului lezat se micsoreaza (vasoconstrictie), reducand
/oprind hemoragia.
Se realizeaza prin:
- spasmul musculaturii vasculare
- actiunea compresiva a edemului tisular care se dezvolta in zona
lezata.
2. Timpul trombocitar (plachetar) = reprezentat de formarea
trombusului alb trombocitar care vine sa inchida ferm lumenul
vasului.
Trombusul alb se formeaza prin aderarea trombocitelor la
peretele vascular lezat si ulterior, agregarea lor.
 Hemostaza fiziologica

3. Timpul plasmatic = ansamblul fenomenelor de coagulare care

se desfasoara in decurs de 3-5 minute de la producerea leziunii.
Consecinta acestor procese este formarea trombusului de fibrina,
care se retracta ulterior, asigurand inchiderea de durata a vasului
ca urmare a conversiei fibrinogenului in fibrina sub influenta
trombinei.

4. Hemostaza definitiva = apare dupa ~ 7 zile cand trombusul de

fibrina este distrus prin procesele de fibrinoliza.
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
= ansamblul de fenomene la care participă factori
celulari, tisulari, vasculari şi umorali care asigură
oprirea unei hemoragii rezultată în urma lezării
peretelui capilar.

2 caracteristici:
 este efectiva numai in vivo
 opreste numai hemoragiile vaselor mici

La procesul de hemostaza participa vasele sanguine,

plachetele si factorii plasmatici ai coagularii; este
iniţiata de contactul sangelui cu suprafete rugoase.
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA

Prezinta mai multe faze suprapuse in timp si intricate:

 reactia vasculara
 aderarea si agregarea plachetara  dop plachetar
 coagularea = formarea + retractia cheagului de fibrina
 fibrinoliza (disolutia cheagului)

+
 reparatia conjunctiva a peretelui vascular
 perforarea cheagului voluminos de vase de neoformatie
Timpii hemostazei

I. Hemostaza primară 1.Timp vascular = vasoconstricţie reflexă

sau 2.Timp plachetar = formarea trombusului /
timpul vasculo-plachetar dopului alb plachetar temporar

II.Hemostaza secundară 1. Generarea complexului protrombinazic

sau 2. Sinteza trombinei
coagularea 3. Formarea şi stabilizarea fibrinei
4. Sinereza şi retracţia cheagului

cheag roşu definitiv
 I. HEMOSTAZA PRIMARA
(TIMPUL VASCULO-PLACHETAR)

= succesiune de reactii care induc oprirea

provizorie a sangerarii, permitand realizarea
conditiilor necesare formarii cheagului
definitiv.

I. TIMPUL VASCULAR

II. TIMPUL PLACHETAR

 HEMOSTAZA PRIMARĂ (TIMPUL VASCULO-PLACHETAR)

I. TIMPUL VASCULAR
- determinat de leziunea peretelui capilar.
Normal: perete vascular integru
Patologic: leziunea peretelui vascular → declanseaza
mecanismul hemostatic = vasoconstrictie localizata la nivelul
arteriolelor / sfincterelor precapilare
 HEMOSTAZA PRIMARĂ (TIMPUL VASCULO-PLACHETAR)

Mecanisme:
 mecanism miogen: leziunea determină direct contracţia fibrelor
musculare interesate;
 mecanism reflex cu participarea fibrelor SNVS care se distribuie
arteriolelor şi sfincterelor precapilare (lezarea peretelui vascular
stimulează reflex centrii vasoconstrictori medulari, ceea ce are ca
rezultat vasoconstricţia la nivelul teritoriului afectat);
 mecanism umoral cu participarea

- amine vasoactive (serotonina din plachete şi catecolaminele)

- derivaţi ai acidului arahidonic (Tx A2 sintetizat de trombocite)
 mecanism cu participarea unor factori vasoactivi derivaţi din
endoteliu eliberaţi în urma leziunii CE (endotelina)
 HEMOSTAZA PRIMARĂ (TIMPUL VASCULO-PLACHETAR)

Consecintele vasoconstrictiei sunt:

 reducerea debitului sanguin la nivelul leziunii cu

diminuarea consecutiva a pierderilor sanguine
 favorizarea aderarii trombocitelor la nivelul structurilor
subendoteliale expuse in urma denudarii
 permite acumularea precursorilor de coagulare activati la
locul de formare a agregatului trombocitar => favorizarea
hemostazei secundare.

Vasoconstrictia poate produce o reducere marcată a fluxului

sanguin => se asigura hemostaza in vasele mici doar prin acest
mecanism.
 HEMOSTAZA PRIMARĂ (TIMPUL VASCULO-PLACHETAR)

2.TIMPUL PLACHETAR
- incepe imediat dupa timpul vascular.
- normal, trombocitele nu adera la endoteliul vascular intact, nu
sunt activate.

Intervenţia trombocitelor în hemostaza primara presupune:

 distrugerea CE cu expunerea structurilor subendoteliale (fibre de
colagen, elastina, microfibrile necolagenice)
 activarea trombocitelor = modificari functionale, biochimice si
structurale dependente de acţiunea unor "inductori":
-slabi: ADP, adrenalina, noradrenalina, serotonina
-puternici: trombina, tripsina
-foarte puternici: colagen, virusuri, complexe antigen-
anticorp
 HEMOSTAZA PRIMARĂ (TIMPUL VASCULO-PLACHETAR)

ETAPE
1. Aderarea plachetelor = procesul de fixare al trombocitelor de
structuri subendoteliale → strat unicelular.
Mecanismul de aderare presupune:
- un fenomen electrostatic de cuplare: plachetele incarcate negativ
sunt atrase de sarcinile pozitive ale moleculelor de colagen;
- un fenomen chimico-enzimatic cu atasarea ferma a plachetelor la
peretele vascular: prin glicoproteine de pe membrana
trombocitara care se leaga de factorul von Willebrand fixat pe
endoteliu.
Consecinte:
 modificari enzimatice → formare de PG si tromboxan A2, care
excita aparatul contractil al plachetei → expulzarea in exterior a
continutului corpilor densi: ADP, Ca2+, serotonină, PG, Tx
 Aderare

Eliberarea constituenţilor
din granulele trombocitare
 HEMOSTAZA PRIMARĂ (TIMPUL VASCULO-PLACHETAR)

ETAPE
2. Agregarea trombocitelor
= fenomenul de asociere intertrombocitara sub actiunea unor
factori proagreganti expulzati (ADP, PG, Tx)

Mecanism:
- activarea trombocitelor → expunerea GP care functioneaza ca
receptori pentru proteine adezive (ex. fibrinogen, factor von
Willebrand) → agregarea plachetelor activate
- de plachetele aderate initial se fixeaza noi straturi de plachete →
agregat trombocitar
 HEMOSTAZA PRIMARĂ (TIMPUL VASCULO-PLACHETAR)

ETAPE
3. Metamorfoza vâscoasă
= fenomen de transformare trombocitara, cu distrugerea
ireversibila a membranelor celulare (produsa de enzimele
lizozomale) si eliberarea tuturor constituentilor trombocitari
↓
masa de plachete fuzionate cu aspect relativ omogen =
trombus (dop) alb trombocitar temporar

Un numar mic de trombocite agregate raman nedistruse si vor

interveni in retractia cheagului.
 II. HEMOSTAZA SECUNDARA
(COAGULAREA)
→ realizeaza hemostaza permanenta
= modificare a starii fizice a sangelui care trece din stare lichida in
stare de gel.
- implica o succesiune de reactii enzimatice in cascada, cu
participarea factorilor plasmatici ai coagulării sangelui.
= principalul fenomen din timpul plasmatic al hemostazei, prin
care fibrinogenul solubil din plasma se transforma intr-o retea
de fibrina, in ochiurile careia se fixeaza elementele figurate.

In procesul coagularii sunt implicati factori cu origine :

 plasmatica (factorii plasmatici ai coagularii)
 tisulara (tromboplastina tisulara)
 plachetara (factorii plachetari)
Cifre romane Nume proprii Stare activată /
inhibată
Factorul I Fibrinogen Fibrina
Factorul II Protrombina Trombina
Factorul III Tromboplastina tisulară -
Factorul IV Calciul -
Factorul V Proaccelerina Proaccelerina inhibată
Factorul VII Proconvertina Factor VIIa
Factorul VIII Factor antihemofilic A; von Willebrand Factor VIIIa
Factorul IX Factor antihemofilic B; Factor Christmas Factor IXa
Factorul X Factor Stuart Factor Xa
Factor XI Factor antihemofilic C; Tromboplastina Factor XIa
plasmatică
Factor XII Factor Hageman Factor XIIa
Factor XIII Factor stabilizator al fibrinei Factor XIIIa
Prekalicreină plasmatică kalicreină plasmatică
FACTORII COAGULARII - MECANISME
 COAGULAREA

Calea intrinseca
 Declansata de contactul plasmei cu supafeţe neregulate
(colagen)
 Factorul XIIa poate activa factorul XI
 Factorul XIa activeaza factorul IX
 Factorul IXa, in prezenta factorului VIIIa (cofactor
enzimatic), determina activarea factorului X → factor Xa.

(a=activ)
 COAGULAREA
Cale extrinseca
 Necesita prezenta unei proteine non-enzimatice = factorul
tisular (FT, factorul III).
 In prezenta FT, factorul VII se activeaza → VIIa
 Factorul VII + Ca2+ → activarea factorului X
Trombino-formarea La thrombinoformation

Fibrino-formarea
 COAGULAREA
Calea comuna
1. Trombino-formarea
 Factorul Xa participa la formarea unui complex =
protrombinaza = factor Xa, factor Va, PL plachetare, Ca2+
 Protrombinaza induce proteoliza factorului II (protrombina)
→ trombina.
 Trombina (factorul IIa) = enzima care determina
transformarea fibrinogenului (factorul I) in fibrina
 COAGULAREA
Calea comuna
2. Fibrino-formarea
 Sub actiunea trombinei, din fibrinogen sunt eliberate 2
peptide = fibrinopeptide A si B; monomerii polimerizeaza

 Cheag de fibrina instabila (solubila)
 XIIIa  XIII
 Cheag de fibrina stabila (insolubila) = CHEAG ROSU =
retea de fibrina in ochiurile careia exista elem. figurate
 COAGULAREA / FIBRINOLIZA
 Odata declansata una din cele două cai, ele coexista
interdependent.
 Retractia cheagului = procesul de scurtare a lungimii
filamentelor de fibrina sub actiunea trombosteninei din
trombocite; reteaua se rigidizează si serul este expulzat din
structura cheagului → cheag de fibrină ferm, definitiv

 Timpul de coagulare total este de 6-8 min, din care formarea

fibrinei doar 2-5 sec iar activarea trombinei doar 5-7 sec.

 Fibrinoliza = procesul de proteoliza dirijata a cheagului de

fibrina
 CONTROLUL COAGULARII SI FIBRINOLIZA

 Factorul tisular activator al plasminogenului, eliberat de celulele

endoteliale, transformă plasminogenul in plasmina, care
hidrolizeaza fibrina, limitand extinderea cheagului.

 Trombina legata de trombomodulina de pe suprafata celulelor

endoteliale activeaza proteina C, care in prezenta proteinei S
inactivează factorul Va si factorul VIIIa.

 Proteina C activa mai inhiba coagularea si prin blocarea unui

inhibitor al activatorului tisular al plasminogenului (TPA).
 CONTROLUL COAGULARII SI FIBRINOLIZA

 Antitrombina III este un inhibitor general al factorilor

coagularii; heparina potenteaza activitatea acesteia; factorul f2
o blocheaza.

 Pe masura avansarii fibrinolizei are loc invazia

fibroblastica cu secretie de colagen si refacerea peretelui
vascular prin tesut cicatriceal.

 Neoformatia vasculara reprezinta formarea de vase noi

care vor perfora tesutul conjunctiv ce impiedica irigarea
normala.
ANTICOAGULANTE - Heparina
Mod de actiune
 Modifica conformatia antitrombinei  amplificarea actiunii
antitrombinei
 Inactiveaza alte enzime cu rol in procesul de coagulare:
 trombina (factorul II)
 factorul Xa
 Neutralizeaza IXa, XIa si XIIa (actiune mai redusa).
FIBRINOLITICE
Streptokinaza, Urokinaza
= induc dizolvarea trombusului dupa constituirea lui
Indicatii: tratamentul emboliilor si trombozelor
ANTIFIBRINOLITICE
 Acidul aminocaproic
= actioneaza asupra activatorilor plasminogenului  previne
formarea plasminei
- Inhiba plasmina  reducerea fibrinolizei
Indicatii: fibrinoliza exagerata