CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA

FELICIA GALOŞ
 DEFINIŢII
• Creşterea şi dezvoltarea reprezintă un şir
de procese dinamice de ordin molecular
ce interesează toate ţesuturile şi care se
petrec într-o anumită succesiune din
momentul concepţiei şi până la maturitate,
cu participarea lor în mod diferenţiat după
specificul tisular şi al organelor respective.
• Creşterea şi dezvoltarea reprezintă un proces
biologic complex, specific a tot ce este viaţă,
caracteristic fiecărei rase şi particular fiecărui
individ.
• Deşi creşterea şi dezvoltarea interesează în
mod continuu întregul organism pe întreaga
copilărie ritmul şi intensitatea creşterii în
diferite perioade este diferită
• Aceste schimbări sunt determinate onto- şi
filogenetic şi impuse de factorii de influenţă ai
creşterii şi ai proceselor de adaptare.
• Pediatrul trebuie să cunoască:
– Liniile generale de creştere şi dezvoltare pe etape de
vârstă
• Creştere
• Achiziţii motorii, cognitive şi emoţionale
– Factorii care influenţează creșterea

• Înţelegerea, cum factorii biologici şi ambientali

interacţionează asupra dezvoltării,
identificarea întârzieri şi anomalii de dezvoltare

identificarea factorilor biologici şi ambientali

 Modele de dezvoltare bio-psiho-
sociale
• Dezbaterea între cele două teorii: ereditate şi
mediu – “veche de când lumea”
• Teoria ereditară
– Forţele care determină creşterea şi dezvoltarea sunt în
copil
– Destinul e scris în biologie
• Teoria ambientală, mediu
– Dezvoltarea e determinată de forţe externe copilului
– La început “tabula rasa”
 Modele de dezvoltare bio-psiho-
sociale
• AZI – IMPORTANTE AMÂNDOUĂ

– Ex. ÎNĂLŢIMEA influenţată de

• Patrimoniul genetic (biologic)
• Obiceiuri alimentare (psihologic)
• Disponibilitatea principiilor alimentare (sociali)
Factori care influenţează creşterea

• Factori genetici şi ereditari

• Factori endocrini
• Factori endogeni
• Factori exogeni
 Factori genetici şi ereditari
• Factorii genetici sunt responsabili de
diferenţierile constituţionale individuale
imprimate în procesul de concepţie, după
genotipul dominant şi tipul morfologic
familiar.
 Factori endogeni genetici

• Cel mai evident în cazul creşterii diferenţiate

dintre băieţi şi fete
• Vârsta menarhei (transmisă ereditar)
• Vârsta apariţiei punctelor de osificare şi a
maturării dentiţiei (mai timpurie la populaţia
neagră)
 Factori endocrini
• Acţiunea lor se exercită din
perioada vieţii intrauterine:
– la naştere concentraţia crescută
a hormonului somatotrop
– rolul cunoscut al estrogenilor în
sinteza osteoidă la făt
• După naştere rolul glandelor
endocrine este mai evidentă
• Activitatea lor este coordonată
de sistemul hipotalamohipofizar –
centru coordonator al creşterii
 Factori endocrini
• STH: creşterea oaselor în lungime prin proliferarea
condrocitelor
• Hormoni tiroidieni – hipertrofia condrocitelor
• Hormoni paratiroidieni – balanţă pozitivă a calciului
• Hormoni mineralocorticoizi - sinteza de ARN, mARN
• Hormoni glucocorticoizi – inhibă creşterea (condroblaştii,
sinteza de colagen, STH; + eliminarea Ca, osteopenia
• Insulina – hormon anabolizant
• Gonade - pubertate
 Factori endogeni
• Anomalii cromozomiale, sindroame
malformative
• Afecţiuni cronice
– cardiopatiile, hepatopatiile, nefropatiile,
hemopatiile etc.
– Sindroame malabsorbţie (mucovoscidoza)
– Boli în metabolismul glucidic (diabet), proteic
(fenilcetonuria), lipidic
– tumori
 Factori exogeni
• Nutriţia
• Factori sezonieri şi de mediu geografic
• Factori sociali, economici şi politici
• Factori emoţionali, afectivi şi educaţionali
• Efort fizic şi stres psihic
• Creşterea seculară
 Factorii de creştere
• După intervenţia unei injurii, copiii recuperează prin
creşterea velocităţii creşterii de 3-4 ori pentru o
perioadă limitată de timp

• Nutriţia îmbunătăţită nu determină neapărat

creşterea dimensiunilor copilului, mai ales a înălţimii,
doar în cazul celor susceptibili din punct de vedere al
genotipului
• Copilăria - perioada de viaţă de la naştere
până la adolescenţă

• După OMS - copilăria fiind vârsta 0-18 ani.

 Stadiile copilăriei
• I.Prima copilărie
– 1. nou-născutul (0-28 zile)
– 2. sugarul (1-12 luni)
– 3. copilul mic (antepreşcolar) (1-3 ani)
• II. A doua copilărie – perioada de preşcolar (3-6
ani)
• III. A treia copilărie
– 1. perioada de şcolar mic (6-11 ani la fete şi 6-13 ani
la băieţi)
– 2. adolescenţa (după 10-11 ani)
 Aprecierea creşterii
• Element esenţial în pediatrie – toate
tulburările patologice (boală), sociale,
interpersonale - influenţează negativ
creşterea
• Se face prin analiza:
– Curbe de creştere
– Patern de creştere
– Alţi indicatori:
• Proporţii corporale
• Maturare scheletică
• Dentiţie
• Dezvoltare pubertală
 CURBELE DE CREŞTERE
• Instrumentul cel mai important în aprecierea
creşterii
– Utilizează greutatea, talia, perimetrul cranian în
funcţie de vârstă şi sex
– Graficul standard al creşterii utilizează datele strânse
între 1963 – 1975 de Centrul Naţional Statistică în
Sănătate – copiii din SUA
– Recomandate de OMS a fi utilizate ca valoare standard
internaţională pentru aprecierea creşterii la copii până
la 5 ani
– Creşterea în perioada adolescenţei legată de
pubertate
Interpretarea curbelor de creștere
• Creșterea sugarului și copilului mic implică o
anumită traiectorie pentru greutate în funcție
de vârstă, lungime/înălțime în funcție de
vârstă, greutatea taliei și perimetrul cranian
• O singură măsurătoare are o valoare redusă,
măsurători repetate sunt necesare pentru a
descrie creșterea copilului
Interpretarea curbelor de creștere
• În general, la copilul sănătos, percentilele nu
deviază foarte mult. O diferență mare poate
indica o problemă potențială sau o eroare de
măsurătoare
• Percentila 50 nu reprezintă perfecțiunea
pentru fiecare copil. Traiectul măsurătorilor
succesive este mai important comparativ cu o
singură măsurătoare
Interpretarea curbelor de creștere
• Felul alimentației trebuie luat în considerareîn
interpretarea curbelor de creștere în primele
luni după naștere
• Acest lucru este important, pentru a nu se
face intervenții care nu sunt necesrae, pentru
că pot exista diferențe între sugarii alimentați
exclusiv natural și cei cu formulă
 Important în utilizarea curbelor de
creştere
• Factorii de corecţie
– Nou născuţii prematuri
• Utilizare vârsta corectată
• Utilizare curbe de creştere vârstă gestaţională
(dezavantaj – lot referinţă mic)
 Important în utilizarea curbelor de
creştere
• Au fost realizate (USA) curbe creștere şi pentru
copii afectaţi de:
– S Down
– Sindrom Turner
– sindrom Klinefelter
– acondroplazia
Sindrom Turner

Sindrom Klinefelter
 Creşterea staturală
• Distanţa dintre vertex şi tălpi
• Nou-născutul - 50 cm
• lungime:
– Prima lună: 4-5 cm
– Luna 2-3: 3-4 cm/lună
– Luna 4: 2 cm
– Lunile 5-12: 1 cm/lună
• 1 an: 75 cm
• 3 ani: 95 cm, 3-6 yr: 5-6 cm/an
• Formula Geldrich: L (cm)=5 x vârsta (ani)+80
(2-12 ani) sau 6 x vârsta (ani) + 77
• Pubertate: 12 cm/an
 Creşterea greutăţii
• Nou-născut (pierderea fiziologică – 5-10% greutatea iniţială)
– Matur - 3200 grame
– Subponder - 2500-2800 grame
– Prematur – sub 2500 grame
– Macrosom – peste 4000-4500 grame
• 0-4 luni: 750 grame/lună
• 5-8 luni: 500 grame/lună
• 9-12 luni: 250 grame/lună (=1-2 ani)
• 2-8 ani: 2 kg/an
• formula Hermann :
• 1-6 ani: G (kg) = 9+2 x vârsta (ani)
• 7-12 ani: vârsta (an) x 7 - 5
2
 Creşterea perimetrelor
• Perimetrul cranian
– Este raportat la puncte repere osoase –acurateţe
– Nu se află sub influenţa creşterii seculare
– La naştere 34-35 cm
– 0-3 luni: 2 cm/lună
– 4-6 lună: 1 cm/lună
– 7-12 lună: 0.5 cm/lună
– [L (cm) +9.5 ] ±2.5 cm
2
– Creşte datorită persistenţei fontanelei şi suturilor
– 4 ani: 50 cm
– 15 ani: 55 cm
 Creşterea perimetrelor
• Perimetrul toracic
– La naştere: 32-33 cm
– Primul an: 1 cm/mo
– 1 an = PC
– Se măsoară la mijlocul respiraţiei la nivelul cartilajului
xifoid
• Perimetrul abdominal
– La naştere: 31-33 cm
– 1 an: 45 cm
– important pentru afecţiuni cronice intestinale
 Variaţiile în proporţiile corpului
• Raportul cap-lungimea corpului
– La naştere – nou-născut matur: 1:4
– La naştere – prematur : 1:3
– 6 ani – 1:6
– 12 ani – 1:7
– Adult – 1:8
• Naştere – adolescenţă
– Lungimea creşte de 3.5 ori
– Capul 2 ori
– Trunchiul 3 ori
– Membre superioare 4 ori
– Membre inferioare 5 ori
 Variaţiile în proporţiile corpului

• IMC: greutate (kg)/lungime2(cm)

• Grosimea plicii cutanate (abdominal,
tricipital, pliu cutanat subscapular)
• Circumferinţa braţului
 INDICI ANTROPOMETRICI
• Indicele ponderal (IP)
G actuală
• IP =
G ideală pentru vârstă
• 3 grade de malnutriţie:
– Grad I: IP = 0,89-0,76
– Grad II: IP = 0,75-0,61
– Grad III: IP < 0,60
• Cea mai veche metodă de apreciere malnutriţie –
1956 (Gomet)
 INDICI ANTROPOMETRICI
• Indicele statural (IS)
Talia actuală
• IS =
Talia ideală pentru vârstă
• 3 grade de malnutriţie:
– Grad I: IS = 0,95-0,90
– Grad II: IS = 0,90-0,85
– Grad III: IS < 0,85
 INDICI ANTROPOMETRICI
• Indicele nutriţional (IN)
Greutatea actuală
• IN =
Greutatea corespunzătoare taliei
• 3 grade de malnutriţie:
– Grad I: IN = 0,89-0,81
– Grad II: IN = 0,80-0,71
– Grad III: IN < 0,70
 Evaluarea maturării osoase
• Punctele de osificare: succesiune determinată
genetic, momentul apariţiei este condiţionat de
factorii de creştere
• Radiografia de pumn este comparată cu
radiografii standard
• Există scoruri pentru a aprecia maturarea
osoasă (însumarea fiecărui scor osos individual)
 Evaluarea maturării osoase – deficit
statural
• Vârstă osoasă – egal vârsta cronologică –
malformaţii, boli cromozomiale
• Vârsta osoasă întârziată – egală vârstei staturale,
viteza de creştere încetinită – cauze endocrine
• Vârstă osoasă întârziată, dar apropiată de cea
staturală – secundară bolilor cronice
• Vârsta osoasă între vârsta cronologică şi cea
staturală, dezvoltare armonioasă
– Retard statural ereditar
– Retard de creştere intrauterin
Evaluare maturării sexuale – stadiile
Tanner
 Evaluarea maturării dentare

• Dinţii temporari erup între 6-30 luni

• Dinţii permanenți erup între 6-13 ani
• Identic la fete şi băieţi
 Creștere și dezvoltare fiziologică
• Valori normale ale diferitelor aparate și sisteme
/vârstă
– Frecvența cardiacă
– Frecvența respiratorie
– Tensiune arterială
– Valori Hg, fosfataze alcaline, etc
• Dezvoltarea sinusurilor paranazale
• Dezvoltarea sistemului limfatic
• Metabolizarea medicamentelor
• Necesarul energetic/apă/principii nutritive
 Evaluarea medicală a retardul de
dezvoltare
• Anamneză
– AHC: Boli neurologice, psihiatrice în familie
– Prenatală: Expunere în timpul sarcinii la medicamente, radiații, droguri, boli
– Natală/perinatală GN, VG, Apgar, boli
– APP
• Examen obiectiv:
– G
– T
– PC
– Aspectul dismorfic față sau alte părți ale corpului
– Semne neuro-cutanate
• Examene de laborator
– Screening neonatal pentru fenilcetonurie, hipotoroidism, etc
– EEG
– Ex radiologic
– Determinări genetice, cromozomiale
– Determinări metabolice: screening pentru b metabolice: dozare amoniemia,
acizi organici, aminoacizi
 Take home message
• Examinați copilul
• Măsurați corect greutatea/talia/perimetrele
• Utilizați curbele de creștere adaptate pentru a
aprecia creșterea
• Evaluați periodic copiii
• Evaluare multidisciplinară: pediatru,
gastroenterolog, endocrinolog, genetician etc