Bibliografie

 A. Ivan (sub red.) - Tratat de epidemiologia bolilor transmisibile, Ed. Polirom, Iaşi, 2002

 I. S. Bocsan, A. Radulescu, I. Brumboiu, O. Suteu, A. Achimas – Epidemiologie practica pentru medicii de familie, Ed.
Medicala Universitara I. Hatieganu Cluj-Napoca, 1999;

 David Heymann, Manual de Management al bolilor transmisibile (Control of Communicable Diseases Manual), editia 19,
Ed. Amaltea, Bucuresti 2012

 M. Burlea (sub red.) – Recomandari de vaccinare in pediatrie, Ed. Medicala Amaltea, 2012

 D. Pitigoi, C. Ciufecu – Ghid de vaccinari pentru medicii de familie, Ed. National, 2007.
 Caplan Dana Magdalena, Valentina Florea, Constantin Ciufecu-Imunoprofilaxie-Imunoterapie - Ghid Practic,
Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2001

 I. Brumboiu, I. S. Bocsan – Vaccinuri si vaccinari in practica medicala, Ed. Medicala Universitara I. Hatieganu
Cluj-Napoca, 2005

 D. Buiuc, M. Negut – Tratat de microbiologie clinica, editia 3-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 2009.
Control of Communicable Diseases Manual, 20th Edition, 2014 Edited by David
L. Heymann, MD; Publisher: APHA Press

http://www.cdc.gov/osels/scientific_edu/SS1978/SS1978.pdf
Principles of Epidemiology in Public Health Practice, Third Edition
An Introduction to Applied Epidemiology and Biostatistics, 2011

http://www.eurosurveillance.org/
Europe’s journal on infectious disease epidemiology,
prevention and control

http://www.cdc.gov/mmwr/
Morbidity and Mortality Weekly Report (MMWR)

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed
PubMed (Medline)
3
• Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Atlanta, USA
- www.cdc.gov

• European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC)

Stockholm, Sweden
- www.ecdc.europa.eu

• World Health Organization (WHO), Geneva (Copenhaga – biroul

pentru Europa)
- www.who.int

• Institutul National de Sanatate Publica, Bucuresti

- www.insp.gov.ro
= Centrul National pentru Supravegherea si Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT)

4
• Institutul National de Cercetare Cantacuzino
–www.cantacuzino.ro

• Institutul National de Boli nfectioase Prof dr Matei Bals

–www.mateibals.ro

• Ministerul Sanatatii
–www.ms.ro

5
 EPIDEMIOLOGIA

Epi
• deasupra Demos
• peste • popor
• grup Logos
• vorbire
• stiinta

Stiinta care studiaza problemele sanatatii si

ale bolii la nivel de colectivitate.
 ISTORIC

● Egipt antic – antisepsia plagilor se realizeaza prin cauterizarea termica / pulberi

telurice cu o anumita compozitie
● faraonul Menoptah – a creat primele izolatoare pentru leprosi
● in Egiptul antic – preventia malariei se realiza cu ajutorul unor turnuri inalte unde
nu puteau ajunge tantarii care produceau invazii masive in perioada de dupa
revarsarea Nilului
● chinezii au fost primii care au aplicat ,,variolizarea`(ca o metoda de vaccinare)`prin
pulverizarea intranazala a crustelor rezultate in cursul evolutiei exantemului
variolos
● India antica – pentru asepsia plagilor se utilizau solutii pe baza de sulf,
mercur, petrol, sare sau se practica termocauterizarea
● Hipocrat a pus bazele medicinei universale si este considerat si parintele
medicinei preventive – dictonul sau ,,Este mai usor sa previi decat sa tratezi o
boala''
● in perioada bizantina - lucrari unde sunt prezentate notiuni de clinica si
epidemiologie a variolei, rujeolei si alte boli cu exantem
• Roma antica

- Epidemie de antrax

- Prima pandemie de pesta 541 – 544 AD

- inceputa in Egipt,
- raspandita spre Orientul Mijlociu si Bazinul Mediteranian
- ½ din populatia Imperiului Roman a murit,

• Europa
Secolul XIV : a doua pandemie de pesta (Moartea Neagra)
 a inceput in Sicilia in 1347 si s-a terminat in 1351
 aproape o treime din populatia Europei a murit
● Sec.16 – medicul italian Fracastoro Gerolamo (1478-1553)
- a descris manifestarile clinice si epidemiologice ale sifilisului, tifosului
exantematic, febrei tifoide, pestei, TBC, leprei, variolei
- pune bazele epidemiologiei teoretice si practice
– primul care descrie factorii principali ai procesului epidemiologic
( sursa de infectie, caile de transmitere si receptivitatea organismului)
– elaboreaza notiuni de preventie
● In sec. XV-XVII – medici specializati pentru actiuni de preventie si
combatere a epidemiilor de variola, pesta, gripa, holera
● 1642 – Sudenhaim - ,,Hipocrate englez'' – separa bolile pe baza febrei in
transmisibile si netransmisibile
● 1662 – J.Graunt – a publicat prima carte de epidemiologie din lume
(Londra), fiind considerat unul dintre parintii epidemiologiei universale
● Sec.18 – epidemiologia se contureaza ca o stiinta multidisciplinara, ce
abordeaza bolile la nivel populational

● In sec.18 omenirea a fost confruntata cu numeroase epidemii:

antrax,pesta, iar cea mai grava este variola,

● 1796 – Edward Jenna – prima vaccinare (antivariolica)

● 1931 – in Principatele Romane vaccinarea antivariolica devine
obligatorie

● chimistul francez Louis Pasteur este parintele microbiologiei moderne si

al epidemiologiei speciale a unor boli transmisibile ca antrax, rabie,
infectii streptococice si stafilococice

● Pasteur elaboreaza tehnologia prepararii unor vaccinuri

● Robert Koch – descopera agentii etiologici ai tuberculozei, antraxului,
holerei
– contribuie la dezvoltarea preocuparilor pentru preventia infectiilor
nosocomiale

● perioada 1849-1917 - ,,era de aur'' a bacteriologiei, parazitologiei si

epidemiologiei prin descoperirea multor agenti patogeni
● 1789 – A.Gordon a introdus reguli de asepsie si antisepsie in obstetrica
● 1922 – se efectueaza primele vaccinari BCG
● 1924 – se pun bazele utilizarii anatoxinelor in vaccinare
● 1929 – Fleming descopera activitatea antimicrobiana a mucegaiului
Penicillinum
Orient - secolul XIX

• A treia pandemie de pesta a inceput in 1855 in China si s-a raspandit in restul

lumii ( tarile cele mai afectate au fost India si China- in India 12,5 mil decese)

• Epidemie de holera extinsa din China si Japonia in Rusia-zona Mediteraneana-

Europa-Irlanda-SUA si Canada
 EPIDEMIOLOGIA

• Stiinta medicala care se ocupa cu studiul frecventei si repartitiei

bolilor, atat transmisibile cat si netransmisibile, cu decesele si
invaliditatile determinate in grupuri populationale umane, ca si cu
factorii care influenteaza aparitia bolilor si tendintele de
morbiditate in colectivitati (OMS, Bruxelles, 1967).
- epidemiologia isi propune sa descifreze modalitatile de aparitie a
proceselor morbide
- sa stabileasca factorii care explica fenomenele biosociale in diferite
grupe de populatie
- sa elaboreze programe profilactice si de combatere
 Epidemiologia bolilor infecţioase

• se ocupa cu descoperirea cauzelor, a modalitatilor de apariţie si de

existenta a bolilor infecţioase, pentru ca ulterior sa elaboreze
masuri de profilaxie si combatere a lor.
Epidemiologia bolilor infecţioase

• procesul infecţios
• focarul epidemiologic
• procesul epidemiologic
Procesul infecţios
- totalitatea consecinţelor interacţiunii dintre organismul uman ,un agent patogen si
mediu inconjurator
– se exteriorizează prin :
• forme clinice aparente (evidente)
• forme atipice de boala,forme fruste,abortive,latente
• forme clinice inaparente (fara expresie clinica,dg se pune prin investigaţii de
laborator)- aceste infectii sunt urmate de o stare de imunitate,agentul agresor lasandu si
amprenta serologica si imunologica
 Procesul infectios (PI)
Rezultatul interelatiei dintre agentul infectios, gazda si mediu intr-un
sistem dinamic
AGENT MEDIU •Clima
•Infectivitate boala • Locuinta/sanitatie
• Patogenitate • Factori geografici
• Virulenta • Ocupatie/servicii
• Imunogenitate • Calitatea aer/apa
• Factori genetici
• Stabilitate • Alimentatie
antigenica • Varsta
• Supravietuire GAZDA • Gen
• Comportament
• Status nutritional
• Statusul sanatatii
expusi

susceptibili
infectivitate
Toate depind
infectati si de factorii
patogenitate gazdei
bolnavi

decedati virulenta

 Infectivitate (abilitatea de a infecta)

(numar infectati / numar susceptibili) x 100

 Patogenitate (abilitatea de a cauza boala)

(numar persoane cu forma clinica / numar infectati) x 100

 Virulenta (abilitatea de a cauza deces) - fatalitate

(numar decese / numar bolnavi) x 100
Masura de baza a Rata de atac (attack rate) este
infectivitatii este  incidenta cumulata a infectiei
rata de atac  intr-un grup observat
 pe perioada unei epidemii

numarul de cazuri
Rata de atac a unei boli =
(aceeasi definitie cu riscul)
numarul susceptibililor expusi

Rujeola Varicela Oreillon

Nr. copii expusi la un frate bolnav 251 238 218

Nr. bolnavi 201 172 82

Rata de atac 201/251 = 172/238 = 82/218 =

bolnavi/expusi 0.8 0.72 0.38
23
 Exemplu
• 7 cazuri de hepatita A
au aparut printre cei 70
de copii ai unei gradinite
• fiecare copil infectat
provenea dintr-o alta familie
• numarul total de persoane
apartinanad celor 7 familii
afectate a fost 32

• Rata de atac (Attack rate) in gradinita:

x = cazuri de hepatita A printre copii din gradinita = 7
y = numarul copiilor din gradinita = 70
• Rata de atac = x / y x 100 = 7 / 70 x 100 = 10%
• Rata de atac secundar (Secondary attack rate)
• numarul de cazuri ale unei infectii
• care apar printre contacti
• in perioada de incubatie
• dupa expunerea la un caz primar
• in relatie cu numarul total al contactilor expusi;
C3 C2
 numitorul este restrans la contactii susceptibili
cand pot fi determinati.
incubatie

• Rata de atac secundar este C4

Caz
 o masura a infectivitatii Primar
C1

(contagiozitatii)
C5
• utila in evaluarea Contact infectat
C7
masurilor de control C6
Contact neinfectat 25
 Exemplu
• 7 cazuride hepatita A
• au aparut printre cei 70
de copii ai unei gradinite
• fiecare copil infectat
provenea dintr-o alta Dupa perioada de incubatie
familie • 5 membrii ai familiilor
• numarul total de persoane carora le apartineau cei 7
apartinanad celor 7 familii copii infectati
afectate a fost 32 • au facut hepatita A
Rata de atac secundar:
x = cazuri de hepatita A printre contactii in familie
ai copiilor cu hepatita A = 5
y = numarul persoanelor la risc in familii (numarul total
al membrilor familiilor – copiii deja infectati) = 32 – 7 = 25

Rata de atac secundar = x / y x 100 = 5 / 25 x 100 = 20%

 Focarul epidemic (FE)

• Locul unde se afla sursa de infectie

• cu teritoriul din jurul ei

• in limite in care aceasta gaseste conditii favorabile sa transmita agentul patogen

si sa dea nastere unei noi imbolnaviri
 Focarul epidemic

- include procesul infecţios , reprezentând momentul si locul apariţiei acestuia ,

totodată totalitatea legaturilor infecţiei cu altele anterioare si ulterioare
 Focarul epidemic
Cazuri
• Primar– cazul care aduce infectia in populatie
• Secundar – infectat de la un caz primar

• Tertiar – infectat de la un caz secundar

T
S
Susceptibil P
S
Imun
S
T
Sub-clinic

Clinic
Procesul epidemiologic:

proces dinamic ce se desfasoara in timp din momentul in care o boala

infecţioasa apare intr-o colectivitate umana pana in momentul in care

ea dispare.
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC INFECTIOS
FE FE

PI PI PI PI

FE

Fenomenul complex
• extindere a infectiei in masa populatiei
• bazat pe un lant continuu de PI
• exprimate natural sub forma de FE.
 Elementele procesului epidemiologic

• factori determinanţi ( obligatorii, principali) – cu acţiune directa

• factori favorizanti (secundari , de mediu) – cu acţiune indirecta
Factorii determinanţi

1. sursa de infecţie (om,animale,pasari,artropode)

2. calea de transmitere( apa,aer,sol,obiecte,alimente,vectori,mana
murdara)
3. populaţia receptiva

• cei 3 factori trebuie sa existe simultan

• intre ei exista o strânsa interdependenta
• sunt obligatorii: daca unul lipseşte , nu poate fi realizat un focar
epidemiologic
Factorii favorizanti

1. factori naturali
2. factori economico-sociali
3. factorii culturali
 PE FACTORI FAVORIZANTI

FACTORI ECONOMICO-SOCIALI
• ocupatia
• locuinta FACTORI NATURALI
• alimentatia • meteo-climatici
• igiena individuala si colectiva • cosmici
• asistenta medicala • geografici
• cultura si educatie pentru sanatate • telurici
• aglomeratie: nivel micro/macro
• perturbari economico-sociale

FACTORI DETERMINANTI

SURSA CAILE DE POPULATIA

DE INFECTIE TRANSMITERE RECEPTIVA

35
 PE FACTORI FAVORIZANTI

FACTORI ECONOMICO-SOCIALI FACTORI NATURALI

FACTORI DETERMINANTI

CAILE DE
SURSA DE INFECTIE
TRANSMITERE
Omul Directa POPULATIA
• Bolnav Indirecta RECEPTIVA
• Infectat inaparent • aer
• Purtator • apa Susceptibilitate
Animale • sol Rezistenta
• domestice  mamifere • alimente • nespecifica
• salbatice  pasari • obiecte • specifica
• mana
• sinantrope  artropode
• vectori
 acvatice
36
Sursa de infectie

• unul dintre cei 3 factori epidemiologici principali, obligatorii pentru constituirea

focarului epidemiologic de boala infectioasa
• definitie: macroorganismul (uman sau animal) care adaposteste sau creeaza
conditii de trai,de inmultire ale agentului patogen ,pe diverse perioade de timp
si elimina pe diferite cai in mediul extern, unul sau mai multi agenti patogeni
 Calea de eliminare

Poate fi
 unica sau

 multipla

 una principala
 altele secundare

38
Calea de eliminare
• UNICA-Este determinata de localizarea epidemiologica specifica

 Tractul respirator
 secretii respiratorii (virusul gripal, Mycobacterium tuberculosis).

 Tractul digestiv
 saliva (virusul rabic)
 fecale (HAV, agenti ai bolilor enterice)

 Tractul genito-urinar
 urina (Leptospirae se gasesc in urina animalelor infectate)
 secretiile tractului genital (ITS)

 Pielea
 ag patogen. din leziunile superficiale pot fi eliminate usor(staf)

 prin placenta in timpul sarcinii,

 .: rubeola, infectia cu virus citomegalic, sifilis,toxoplasma
• - transmise de la mama la fat intrauterin
• - rezultand malformatii
MULTIPLA
TBC ● Localizare principala  ● Eliminare principala
 respiratorie  prin sputa
● Alte localizari  ● Alte eliminari
 renale  urina
 intestinale  fecale
 osoase - puroi

Febra Tifoida
● Localizare principala  ● Eliminare principala
 digestiva  fecale Enteroviroze
● Alte localizari  ● Alte eliminari ● Localizare principala  Eliminare
 renala  urina  intestinala  fecale
 medulara •Alte localizari  Alte eliminari
 respiratorie  secretii respiratorii
 Dupa sursa primara de infectie
Bolile transmisibile

ANTROPONOZE Rj Rb Sc FT
Om Om
• boli ale omului

ZOONOZE
• boli ale animalelor Animal Animal Animal
• accidental la om

Zooantroponoze
(zoonoze active) Om Om
Ra FQ Tul

Animal Animal Animal

Zoonoze pp zise
(zoonoze pasive)
Atx Brc Lpt TT Om
41
 SURSA DE INFECTIE
• Omul
• Bolnav cu forma manifesta
 tipica
 atipica
• Infectat inaparent
• Purtator

• Animale
• Domestice
• Salbatice
• Sinantrope
 SURSA DE INFECTIE

OM

INFECTATI PURTATORI
BOLNAVI
INAPARENT AGENTI
PATOGENI

Perioada de incubatie
purtatori excretori precoce Fosti
Sanatosi
bolnavi

Perioada de stare
bolnavi cu manifestari clinice
Purtatori
Temporari
● Durata
 scurta Purtatori
Perioada de convalescenta
 lunga cronici
purtatori convalescenti

43
 BOLNAVUL-definitie: organismul in interiorul caruia evolueaza un proces infectios;

Contagiozitate = intervalul in care sunt eliminati agentii patogeni de catre bolnav catre persoanele
receptive;
- perioada de contagiozitate se suprapune pe perioada de izolare a bolnavilor

-durata perioadei de contagiozitate si gradul de contagiozitate variaza de la boala la boala

- astfel,perioada de contagiozitate are limite oarecum fixe in bolile in care nu se instaleaza starea de purtator

- gradul de contagiozitate depinde si de cantitatea de germeni excretata de sursa de infectie

-In perioada de invazie si de astare contagiozitatea devine maxima spre a diminua treptat, pe masura ce
bolnavul trece in convalescenta
 • ctg. variaza dela o boala la alta
Bolnavii sunt SI pe durata  cu limite oarecum fixe in bolile
perioadei de contagiozitate fara stare de purtator
 durata de ani in bolile cronice:
Diz, TBC, HIV, VHB, VHC
BOLNAVI
• gradul de contagiozitate depinde si
de cantitatea de ag.patogen
Perioada de incubatie
purtatori excretori precoce
Perioada de incubatie
• inaintea primelor semne de boala
Perioada de stare (febra tifoida,holera,tuse convulsiva,
bolnavi cu manifestari clinice hepatita virala,rujeola,rubeola)
• purtatori excretori precoce

Perioada de convalescenta
purtatori convalescenti
45
 BOLNAVI
Perioada de stare
• Bolnavi cu manifestari clinice
Perioada de incubatie  tipice: Gr, vir resp,FT
purtatori excretori precoce  atipice: Po, Str, Dif, TE, Mng

• Mobilitate redusa
 consultati/diagnosticati
Perioada de stare  depistati precoce
bolnavi cu manifestari clinice  izolati/tratati
Masuri fata de contacti

Elimina ag pat in cantitate mare si o per

Perioada de convalescenta lunga de timp
purtator convalescent
• Numar redus (in epidemii mare)

46
 BOLNAVI

Perioada de incubatie
purtatori excretori precoce

Perioada de stare
bolnavi cu manifestari clinice

Perioada de convalescenta
Perioada de convalescenta
purtatori convalescenti • purtator convalescent
• , Dif, Po, Diz, FT, MNI

47
Primoinfectati inaparent INFECTATI
INAPARENT
• suporta PI fara manifestari clinice decelabile

• cu restructurari imunologice specifice

asemanatoare trecerii prin boala

• elimina agentul patogen Numerosi

 in cantitate mica Depistati intamplator
 timp mai putin • ctrl angajare
• ctrl periodic
Mobilitate crescuta • sectoare de risc
• necunoscuti • casatorii
• neizolati • contacti in focare
• netratati
• fara masuri fata de contacti / mediu

Importanta epidemiologica
• asemanatoare cu cea a bolnavilor
HA, Po, Str, Dif, TE, Mng, MNI 48
 PURTATORI
PURTATORI
DE AGENTI
PATOGENI
• orice persoana

Fosti
 sanatoasa sau
bolnavi
Sanatosi  aparent sanatoasa

• care adaposteste
Purtatori in organismul său
Temporari agenti patogeni
(convalescenti)
● Durata Purtatori
 scurta cronici • pe care îi elimina in
 lunga mediul extern
 intermitent
 continuu
49
Purtatorii sunt persoane PURTATORI
• colonizate cu un mo.

• fara a avea semne de boala infectioasa activa

(chiar daca aceasta a existat in antecedente)

• rezistente la infectie
 fosti bolnavi
 fosti infectati inaparent
 vaccinati
Microorgamismul
• se cantoneaza si se multiplica
 pe tegumente
 pe mucoasele unor cavitati deschise
 in locuri care scapa actiunii Ac umorali
 frecvent exista modificari patologice in aceste zone

• poate fi identificat
50
 CLASIFICAREA EPIDEMIOLOGICA A PURTATORILOR
DE AGENTI PATOGENI

IN FUNCTIE DE ANTECEDENTELE • Purtatori – fosti bolnavi

CLINICO-EPIDEMIOLOGICE
• Purtatori – sanatosi

IN FUNCTIE DE LOCALIZAREA • Purtatori: intestinali, biliari,

GERMENILOR IN ORGANISM nazo-faringo-amigdalieni,
urinari, sanguini, cutanati

• Purtatori excretori
IN FUNCTIE DE MODUL DE
ELIMINARE  intermitenti
 permanenti
• Purtatori criptici
51
 CLASIFICAREA EPIDEMIOLOGICA A PURTATORILOR
DE AGENTI PATOGENI

• Purtatori temporari
IN FUNCTIE DE DURATA  de scurta durata
PORTAJULUI SI EXCRETIEI  de lunga durata
• Purtatori cronici

• Purtatori precoce
 la sfarsitul perioadei
IN FUNCTIE DE PERIOADA de incubatie
DE EVOLUTIE A BOLII • Purtatori convalescenti
 in primele zile sau
saptamani dupa
vindecarea clinica
52
 PURTATORI

Precoce (preinfectiosi)

• persoane in perioada de incubatie

• bolnavi in stadiul incipient al bolii

• temporari
 cateva zile inaintea debutului bolii
 TC, Po, Ho, FT, HV, Rj,

53
Fosti bolnavi PURTATORI
• Persoane vindecate clinic care
continua sa elimine agenti patogeni

 temporari (p. convalescenti) Prezinta in majoritatea cazurilor

 2-8 saptamani – 6 luni procese patologice
 Dif, Sc, Diz, Ho,, FT, Po,HV • Generale
 distrofie
 cronici > 6 luni  hipovitaminoze
 intermitenti
 permanenti • Locale
(eliminare continua)  colecistite cr  FT
 Dif, TBC, Diz, FT, HB,HC  colita cronica  Diz
 amigdale criptice  Str
 faringite cronice  inf mng
In functie de localizarea ag. ptg. se clasifica in  otite  Sc

● p. nazofaringieni: Dif, Sc ● p. urinari: FT, alte Sal, Lpt

● p. intestinali: Diz, FT, Po, HA ● p. medulari: FT
54
● p. biliari: FT ● p. sanguini: HB
 Sanatosi (de contact, ocazionali)
Persoane
PURTATORI
• care au fost tot timpul sanatoase si
• care fiind infectate nu s-au imbolnavit
• avand o stare de imunitate
Imunitate conferita de

• trecerea prin infectii manifeste

• trecerea prin infectii inaparente

• contactul cu doze mici si repetate

de germeni slab virulenti
(imunizari oculte naturale)

• imunizari artificiale active (vaccinari)

Numarul
• variaza dupa natura infectiei
• depaseste nr. cazurile manifeste
(Po, Sc, Dif, Mng)
 Daca starea de imunitate dispare, p. sanatosi pot
prezenta boala manifesta.
55
 PURTATORI

Starea de purtator sanatos

• dureaza de obicei atat timp

• cat individul este in contact
• cu un izvor de infectie
(bolnav sau purtator)

Temporari (in general, in multe BI)

• 1-3 sapt
• Po, Ho, Diz, Dif, Sc, HV, Mng

Cronici (foarte rari, cand exista

un focar cronic predispozant)
• luni
• Stf, HB
56
 Importanta epidemiologica a purtatorilor depinde de
urmatorii factori
• Proprietatile agentului etiologic
 virulenta
 toxigenitate
 invazivitate

• Eliminarea de agenti patogeni

 cantitate
 durata
 alternanta eliminarii

• Gradul de raspandire al purtatorilor

 in colectivitate/comunitate

• Categoria de purtatori
•Conditiile socio-economice, sanitare
• Receptivitatea populatiei
• Gradul de educatie
 a purtatorului
 a masei receptive 57
 Purtatorii sunt SI care:
• Pot genera noi purtatori sau cazuri de boala

• Intretin endemic o boala transmisibila intr-un anumit areal

• Se afla frecvent la originea unor epidemii (hidrice, alimentare)

• Sunt legatura ascunsa dintre cazurile de boala aparent independente

(o veriga in istoria naturala a bolii)

Metode de diagnostic pt Masuri impotriva

depistarea purtatorilor starii de purtator
• Clinice • Depistarea
• Epidemiologice • Luarea in evidenta
• Laborator (cele mai importante): • Supravegherea
 izolarea • Izolarea (uneori)
 identificarea ag ptg • Asanarea – sterilizarea
bacteriologica (uneori) 58
 Zoonoze
In lume > 90 zoonoze
In Europa 10 – 15 zoonoze

Zoonoze in Romania
Etiologie
• Antrax • Febra aftoasa
Bacterioze
• Leptospiroza • Febra Q
Viroze
• Tuberculoza • Febra butonoasa
Rickettsioze
• Bruceloza • Micoze
Micoze
• Tularemie  Aspergiloza
Protozooze
• Rabie  Histoplasmoza
Helmintiaze
• Ornitoza  Sporotrichoza
• Listerioza  Tricofitia
• Salmoneloze • Protozooze
• Encefalita de capuse  Toxoplasmoza
• Coriomeningita  Leishmanioza
limfocitara • Helmintiaze

59
Categorii de SI animale

• Bolnave

• Infectate inaparent

• Purtatoare
In functie de mediul de viata

• Domestice

• Sinantrope

• Salbatice

• Acvatice

• Artropode 60
Domestice
• Ingrijite de om
• Sanatoase
• Accidental SI pt om
Sinantrope (peridomestice)

• In apropierea asezarilor umane

• Introduc ag ptg pe care i-au
preluat de la vietuitoare salbatice
• rozatoare (soareci, sobolani,
lilieci), porumbei

Salbatice (xenantrope)

• Departe de asezarile umane

• Au rol primordial in focalitatea naturala
• Rezervoare pt multe zoonoze (Ra, Tul)
61
Acvatice
• Chiar daca sunt poichiloterme
• Pot elimina agenti potentiali patogeni
• salmonele minore altele decat
Sal typhy, Sal paratyphy

Artropode
• Unele insecte sunt SI secundare, complementare
pentru diverse BI antroponoze sau zoonoze
 gazduiesc ag ptg
 permit inmultirea lui
 il elimina
 unele il transmit transovarian descendentilor
cateva generatii (capuse)

62
 Principalele animale SI

Cabaline (solipede) Atx, Lpt, Ra

Cornute mari si mici Atx, Lpt, Sal, Tbc, Brc, F Aft, FQ, Ra
Porcine Atx, Lpt, Sal, Trc, Brc, TBC, Teniaze
Rozatoare (sobolani, soareci, popandai, Lpt, Sal, Pesta, Tul, Brc, FQ, TBC
harciogi, veverite, iepuri)
Pisici Ra, Tox
Cainii Lpt, Ra, TBC, F But
Lupii si vulpile Ra
Ursii si mistretii Trc
Pestii si scoicile Sal, Ho, HV, Bot
Pasarile Lpt, Sal, Orn, FQ
Artropode (capuse) FQ, Tul, F But, F Rec, Enc
63
CAI DE TRANSMITERE
• al 2-lea factor epidemiologic primar obligatoriu
• definitie: drumul parcurs de agentul patogen din momentul eliminarii
de catre sursa de infectie pana la poarta de intrare a organismului
receptiv, unde produce o noua imbolnavire
• caile de eliminare a agentilor patogeni de catre sursa
de infectie in mediul extern:
• secretii nazofaringiene si sputa pentru infectii respiratorii
• febre eruptive (rujeola, rubeola)
• gripa si viroze respiratorii
• tuse convulsiva
• difterie
• scarlatina/angina streptococica
• TBC pulmonar
• infectie meningococica
• saliva - rabie
- parotidita urliana
• fecale – febra tifoida
- TIA
- dizenterie
- holera
- hepatita virala cu VHA, VHE
- Poliomielita
• urina – leptospiroze
- febra tifoida
• sange –hepatita virala cu VHB, VHC, VHD, VHG
- HIV
• Secretii purulente tegumentare – infectii cutanate
stafilococice
• agentii patogeni supravietuiesc temporar pe variate
elemente din mediul extern
• clasificarea agentilor patogeni in functie de rezistenta
in mediul extern:
• germeni cu rezistenta scazuta – supravietuiesc
maxim 1 zi-vs rujeolei,varicelei,vs
gripal,pneumococul ( cateva ore)
• germeni cu rezistenta medie- supravietuiesc
maxim o luna( forma vegetativa a ag patogeni)
• germeni cu rezistenta mare – luni/ ani(germeni
sporulati)
• inglobarea agentilor patogeni in produse patologice le
mareste rezistenta fata de actiunile de dezinfectie/
sterilizare

• poarta de intrare - nivelul la care agentul patogen

abordeaza organismul receptiv la finalul transmiterii
• dupa mecanismul de transmitere , bolile
infectioase se impart in:
• boli infectioase respiratorii
• boli infectioase digestive
• boli infectioase tegumentare
• boli infectioase sanguine
• modalitati de transmitere a agentilor patogeni
1. Transmitere directa
2. Transmitere indirecta
 MODALITATI DE
cale de transmitere SURSA DE INFECTIE TRANSMITERE A
(izvor epidemiogen) AGENTILOR PATOGENI
DIRECTA
cale de transmitere
fara factori
intermediari INDIRECTA
de transmitere
in prezenta
CUTAN sau absenta
SARUT sursei de infectie
SEX
TRANSPLACENTAR SIMPLA
NEONATAL APA
ALAPTARE-SUPT COMPLEXA
AER
MUSCATURA SOL + APA
SOL
SOL + ALIMENTE
ALIMENTE
lichide biologice STAFETA
OBIECTE
contaminate FECAL- ORALA
MANA
frecvent implicate VECTORI

SANGE
SALIVA Populatia
SPERMA receptiva 70
1. Transmiterea directa

• se realizaeaza prin transferul direct, nemijlocit al

agentului patogen de la sursa de infectie la organismul
receptiv,
• implica contactul direct intre persoana infectata si cea
care se infecteaza
• modalitatile principale de transmitere directa sunt:
• contact fizic
• transmitere percutana( scabie)
• muscatura (rabie)
• contact sexual ( HIV, hepatita B, boli venerice)
• sarut ( MNI)
• transfuzii de sange / plasma (malaria, HIV, hepatita B,C)
• transmitere transplacentara (rubeola)
• Contactul de imediata vecinatate-boli aerogene(inhalarea de particule-
nuclei infectiosi)

• agentii etiologici au rezistenta mica in mediul extern

2. Transmitere indirecta

• transferul agentului patogen de la sursa de infectie la

organismul receptiv se realizeaza prin intermediul unor
elemente din mediul exterior, care sunt legate functional
intre ele
• caracterizeaza agentii patogeni cu rezistenta medie sau
crescuta in mediul extern
• este caracteristica pentru majoritatea infectiilor
digestive, multe din infectiile respiratorii si tegumentare
• 2 tipuri:
a) transmitere indirecta simpla
• se interpune un singur element din mediul extern,
cel mai frecvent aerul ( boli eruptive, gripa si viroze
respiratorii)
b) transmitere indirecta complexa, prin stafeta
• se interpun mai multe elemente din mediul extern
• este caracteristica agentilor patogeni cu rezistenta
crescuta in mediul extern
• receptivul poate contacta infectia fara a intalni
sursa de infectie
• elementele din mediul extern care pot fi cai de
transmitere pentru agentii patogeni: aer, apa,
alimente, sol, obiecte , mana murdara, vectori
• AERUL

= peste 20% din bolile infecţioase recunosc acest mod de transmitere ca fiind
principala
= infecţiile respiratorii ale căror agenţi patogeni sunt puţin rezistenţi in mediul
extern se transmit exclusiv prin intermediul aerului sub forma transmiterii indirecte
simple, ex:- boli eruptive - varicela , rujeola, rubeola,scarlatina)
- difteria,
- inf mening,
- tuse convulsiva,
- TBC,
- adenoviroze ,
- gripa
= exista boli infecţioase care folosesc mai multe cai de transmitere ,inclusiv calea
aeriana (ex: antrax, tularemie,enteroviroze, pesta )
• zoonoze ce se transmit pe cale aeriana: antrax pulmonar, tularemia, febra
Q,pesta pulmonara
• In mediul de spital este realizabila transmiterea aerogena a inf
stafilococice,streptococice,cu pseudomonas aeruginosa,cu E coli-explicandu se
astfel si contaminarea plagilor

• transmiterea agenţilor patogeni se realizează prin:

• picaturi de secreţie (picaturi Flugge)
• nuclei de picătura (nucleosoli)
• particule de praf
• Picaturi de secretie- nazofaringiana / bronsica

• sunt eliminate in timpul vorbitului , tuşitului , cântatului, strănutului

• -intervin in transmiterea directa( contaminarea are loc numai in apropierea
persoanei infectate)
• prin tuse si strănut sunt proiectate pana la o distanta de 1,5m; daca intervin
curenţii de aer ajung pana la 10m

• sunt formate din : apa, mucus, mucoproteine, germeni

• Nuclei de picatura(nucleosoli)

• rezulta in urma evaporarii apei din exteriorul picaturilor de secretie

• -intervin in transmiterea indirecta
• au un miez umed ce include agentul patogen
- se mentin in aer ore intregi
- se vehiculeaza la distante mai mari decat picaturile Flugge
- Realizeaza infectiile aerogene intalnite in spitale si diferite colectivitati
- Puterea infectanta a nucleilor de picatura este mult mai redusa decata pic Flugge
- -boli: inf stafilococice,TBC,difterie
• Particule de praf

• provin din uscarea nucleosolilor pe care se gasesc adsorbiti agentii patogeni

• sedimenteaza pe suprafetele din incaperi

• contin agenti patogeni cu rezistenta medie/ inalta, care rezista la uscaciune(sunt

viabili dupa pierderea completa a apei) : stafilococ ,streptococ beta hemolitic,
BK, Bacil difteric,Coxiela Burnetti, Brucele,Bacil antrax,fungi)

= Infectiile aerogene au fost semnalate in cadrul laboratoarelor ca infectii

accidentale: TBC, gripa, encefalite, febra Q
= masuri pentru micsorarea nr de germeni din aer: ventilatia, aerisirea,dezinfectia
aerului prin metode fizice si chimice
• Transmiterea prin picaturi si nucleosoli:

• este eficienta numai in spatii inchise

• caracterizeaza antroponozele si unele antropozoonoze

• influentata de gradul de aglomeratie din incapere si de durata acesteia

• modalitate importanta de transmitere in zonele reci si temperate si in mediul

urban
APA

• apa de suprafata (apa curgatoare, fantani, izvoare, bazine descoperite)

• are potentialul cel mai mare de contaminare
• este nepotabila/posibil potabila pentru apa din izvoare si fantani)
• are pondere majora in transmiterea hidrica a infectiilor
• posibilitati de contaminare:
- ape reziduale / meteorice
- dejecte umane/animale
- cadavre de animale
- adaparea vitelor bolnave
- scaldatul bolnavilor sau purtatorilor
- galeata contaminata ( pt fantani)
• apa prelucrata din reteaua centrala de aprovizionare

• teoretic potabila

• posibilitati de contaminare:
- prelucrare necorespunzatoare(deficiente in procesul filtrarii si clorinarii)
- racorduri gresite ale conductelor
- infiltrari prin fisuri ale sistemului de conducte
• contaminarea nu schimba calitatile organoleptice ale apei- necesare analize de
laborator

• viabilitatea in apa a agentilor patogeni depinde de :

* compozitia chimica a apei
* pH si temperatura
* gradul de aerare
* actiunea luminii
* concurenta florei microbiene saprofite
• boli infectioase cu transmitere hidrica
• antroponoze
– febra tifoida
- holera
- dizenterie
- poliomielita
- hepatite acute virale A si E

• zoonoze
– leptospiroze
- tularemie
- bruceloza
- antrax
 Viabilitatea microorganismelor in apa

Salmonella typhi 10-30 zile –apa de suprafata Febra tifoida

3-5 zile-apa de canal
Luni- namolul fantanilor si
iazurilor

Shigella flexneri 5- 30 zile- apa de suprafata Dizenterie

Vibrio cholerae 1-3 zile – apa de suprafata Holera
Luni-apa de canal,apa lacurilor
Leptospire 12 ore-60 zile-apa si Leptospiroza
namol(functie de pH si temp
Virusuri polio 30 zile – apa de baut Poliomielita
nepotabila
200 zile-apa de canal
VHA 3-4 luni- apa de suprafata Hepatita A
Brucela 40 – 60 zile Bruceloza
85
SOLUL

* important este stratul superficial al solului ( 15-25 cm profunzime) care se

contamineaza continuu si masiv prin:
- dejecte umane si animale
- produse patologice provenite de la animale ( sange, placenta)
- cadavre animale
- ape reziduale si de suprafata

* In general in sol agentii patogeni nu gasesc conditii de inmultire, ci numai de conservare, de

supravietuire, un timp mai mult sau mai putin indelungat, functie de anumite caracteristici
• prin sol se transmit agenti patogeni cu rezistenta medie sau mare in mediul
extern
• germeni sporulati:
- bacillus anthracis
- clostridium tetani
- clostridium botulinum
- Bacilul gangrenei gazoase
• germeni nesporulati:
- enterobacterii( S typhi, Sh.disenteriae, V holeric)
- pseudomonas aeruginosa
- leptospire
- bacil tularemic
• virusuri: virusul poliomielitic
• ricketsii: coxiela burnetti
• supravietuirea agentilor patogeni depinde de:
• tipul solului – supravietuire redusa in:
• soluri nisipoase
• soluri expuse razelor solare
• soluri cu procese biologice intense
• gradul de rezistenta al agentilor patogeni
• formele vegetative supravietuiesc 3-30zile
• formele sporulate – ani de zile

• patrunderea agentilor patogeni se face:

• pe cale digestiva ( enterobacterii, enterovirusuri)

• pe cale tegumentara( leptospiroze, bacilul antracis, bacilul tetanic)

ALIMENTE
• asigura suportul mecanic/ conditii de supravietuire si multiplicare pentru agentii
patogeni

• 3 categorii de alimente
• alimente de origine animala
• alimente de origine vegetala
• alimente mixte ( preparate)

• contaminarea se realizeaza de la producere pana la consum

Alimente de origine animala
• pot proveni de la animale bolnave / purtatoare
• carne: trichineloza
• Lapte (nefiert): bruceloza, infectii stafilococice, TBC, febra Q

• contaminare secundara ( cea mai frecventa)

• prin urina/ materii fecale ale animalelor bolnave sau purtatoare – salmoneloze, febra Q,
bruceloza, TBC
• prin sol (botulism)
• prin vectori (musca)
• in timpul manipularii, transportului, distributiei
Alimente de origine vegetala
• nu asigura condiţii de multiplicare pt agenţi patogeni – supravieţuiesc 2-
4 zile
• boli infecţioase:
* febra tifoida
* holera
* poliomielita
* TIA
* hepatite ac.virale A,E
* Botulism ( conservele de legume si fructe)
Alimente mixte

• creme, maioneza, salate, prajituri, inghetata, bere, bauturi racoritoare

• boli infectioase:
* TIA
* febra tifoida
* dizenterie
* hepatita ac.virala A,E
OBIECTE
• provin din locuinta, spitale, colectivitati, locuri publice
• contaminate cu :
*produse patologice provenite de la bolnavi/ purtatori:
• secretii nazofaringiene
• sputa
• secretii cutanate
• saliva
• urina
• materii fecale
• sange
* apa, sol, muste,pulberi,mana murdara
• agenti patogeni: stafilococ, streptococ, bacil difteric, BK, piocianic, salmonela,
bacil tetanic, virus hepatitic A etc
MANA MURDARA

• intervine in transmiterea de boli infectioase ale tegumentelor si mucoaselor,

digestive si respiratorii

• contaminare prin :
* germeni proprii ( autocontaminare)
*contact cu produse patologice provenite de la bolnav/ purtator
*apa, praf, sol, alimente
• poarta de intrare a agentilor patogeni prin mana murdara in transmiterea
indirecta simpla
• solutii de continuitate ale tegumentului
• mucoasa conjunctivala
• mucoasa bucala
• mucoasa nazala

• intervine si in transmiterea indirecta “prin stafeta”, contaminand

apa,alimentele, obiectele
• -boli ce se pot transmite prin mana murdara: febra tifoida,dizenterie, TIA,HAV
vu VHA si VHE,poliomielita,inf streptococice si stafilococice, difterie,
teberculoza, zoonoze( antrax , tularemie)
 VECTORI
• factori de transmitere
• surse de infectie pasivi
• mecanici
• transmitator
• ag. ptg. nu se multiplica
in orgs. artropodului
D.p.d.v.
biologic

Dpdv al specificitatii transmiterii activi

• hematofagi
• Monovalenti (specifici) • rezervor + transmitator
 1 sg. agent cauzal • gazda intermediara
 se inmultesc
• Polivalenti  trec printr-un ciclu
 mai multi ag. cauzali de dezvoltare
paduchele, musca 96
 VECTORI PASIVI Dif, TBC, FT, Diz,
Ho, Atx, Tul,
• Muste
Pesta, Br, E coli,
• Gandaci Stf, Py
• Furnici
Stf, BK,
• Viespii
oua helminti,
germeni
enterici
Se contamineaza de la
Depun • dejecte
germenii pe • secretii
• alimente • obiecte
• obiecte • alimente
• apa

Deoarece ag. ptg. nu se inmulteste in orgs. vectorului, transmiterea depinde

de capacitatea de supravietuire a microbului sau parazitului.
97
VECTORI ACTIVI

• Paduchi
• Purici
• Tantari
• Flebotomi
• Capuse

98
 VECTORI ACTIVI

PADUCHELE • R. Prowazeki  TE
Pediculus • R. Quintana  febra de transee
vestimenti • Spirocheta Obermeyer  febra recurenta europeana
(tifosul recurent)
Suge sg de la bolnav  intestin paduche  crote (dejecte)  grataj/strivit

PURICII
• Ctenocephalus canis
• Xenopsylla cheopis
(sobolan negru)
• Ceratophylus fasciatus
(soarece, sobolan cenusiu)
• Pulex iritans (om)
• Yersinia pestis  pesta (ciuma)
• R. Mooseri  tifos murin
• Fr. Tularensis  tularemia
• Viermi (Hymenolepis diminuta,
Dipylidium caninum)

Suge sg. (pesta)  tub digestiv (dop esofag)  regurgitat la un nou supt
99
 VECTORI ACTIVI

Tantarii – sunt vectori pentru diverse boli:

• Plasmodium (vivax,falciparum,malarie,ovale) malaria

• Virusuri encefalitice  encefalita
• Fr tularensis - tularemia
• Helminti (nematode)  filarioza
• V. febrei galbene  FG, Denga

Prin intepare ag. ptg. din glandele salivare patrunde cu saliva in sg.

Flebotomii
• Phlebotomus papatacii -vectori pentru:  F. pap. (f. de 3 zile)
 Leishmanioza

Inmultire si transmitere transovariana 2-3 generatii.

100
 VECTORI ACTIVI
Capusele – sunt vectori pentru :
F. butonoasa
Tularemie
FQ
Febra recurenta de capuse
Encefalite de capusa
Febra patata a muntilor stancosi

Permit inmultirea ag. ptg. dar si transmiterea

transovariana
Se comporta ca SI pastrand ag ptg in orgs 9-20 zile
Altele (in cazul Tul, FQ, F rec afric)
• Musculitele gen. Simulium  filarioze  onchocercoza
• Muste hematofage  Chrysops, Tabanus  Fr. tularensis  tularemia
• Musca tze-tze (Glossina)  Tripanosoma gambiense 
tripanosomiaza africana (boala somnului) 101
 Rezistenta in mediul extern

Microorganismul trebuie sa supravietuiasca temporar pe diferite

elemente din mediul extern.

Clasificare in functie de rezistenta in mediul extern

• mo cu rezistenta scazuta  supravietuieste in med ext 1 zi

• mo cu rezistenta medie  supravietuieste in med ext 1 luna
• mo cu rezistenta mare  supravietuieste in med ext luni sau ani

Inglobarea in produse patologice le mareste

rezistenta fata de actiunile de
decontaminare si sterilizare.

102
 Poarta de intrare (Pi)
Locul pe unde agentii
patogeni patrund in
organism.
Cu 1 poarta
Rj TC Gr FT
de intrare

Cu 2 porti Po Brc
Boli de intrare • resp • dig
• principala
• accesorie
• dig • cut

Atx
Cu 3 porti • resp
de intrare • dig
• cut

• boli diferite functie de Pi

 Str  amigdale  angina
 piele  erizipel

103
 Boli
Pi cutanata
• Erizipel Pi mucoasa
• Stafilococii (conjunctiva oculara)
• Tetanos • Tularemie
• Antrax • Leptospiroza
• Rabie • Adenoviroze
• Tularemie • Rickettsioze
• Leptospiroza
• Tifos exantematic
• Febra Q Pi respiratorie
• Febre eruptive
• Gripa
Pi digestiva
• Adenoviroze
• Febra tifoida
• Parotidita epid
• Dizenterie
• Meningita
• Holera
• TBC
• Poliomielita
• Difterie
• Hep A
• Angine
• Geohelmintiaze
• Pneumopatii

104
 Mecanismul de transmitere

Calea de Poarta de
eliminare intrare

Organismul
Sursa de
receptiv
infectie

Modalitatea
transmiterii
Localizare Poarta de
epidemiologica patrundere
specifica

Pi poate fi identica cu Pp 105

RECEPTIVITATEA POPULATIEI

• reprezinta proportia subiectilor dintr-o populatie ( colectivitate) susceptibili

de a fi afectati de catre o anumita infectie
• in urma patrunderii agentilor patogeni in organism, in functie de starea de
receptivitate va rezulta:
• necontractarea infectiei
• stare de purtator
• infectie inaparenta
• forma usoara de boala
• forma grava/ mortala de boala
-Gradul de receptivitate la BI este diferit , acesta apreciindu-se dupa
proportia persoanelor imbolnavite
-astfel,toti oamenii sunt receptivi fata de anumite BI ,daca nu au facut boala
anterior – ex: gripa,rujeola
- Indicele de receptivitate variaza de la boala la boala,fiind in functie de
conditiile de infectare,de grupe de varsta,sex,stare de sanatate a
organismului
- Aprecierea gradului de receptivitate al populatiei fata de diferite BI, se
realizeaza prin inregistrarea cazurilor de boala,care reprezinta numai o
parte din totalul infectiilor provocate de un agent patogen
- Scapa astfel de la inregistrare formele atipice de boala sau infectiile
inaparente
• astfel boli ca : rujeola, varicela, gripa, la care receptivitatea populatiei
este ridicata,nu se intalnesc sau se intalnesc foarte rar forme de boala
atipice sau infectii inaparente
• in alte boli, in care indicele de receptivitate este mai scazut, se
inregistreaza numeroase forme inaparente, asimptomatice sau forme
atipice : poliomielita,infectie meningococica
• Intr o serie de boli infectioase , lipsa imbolnavirilor se explica nu atat
prin receptivitatea scazuta , cat si datorita absentei surselor de
infectie- ex: rabie( dificultate relativ scazuta de a veni in contact cu
agentul patogen)
• Imunitatea individuala naturala se gaseste sub influenza multor factori
nespecifici,care influenteaza reactia individului la infectie
• = Varsta- pana la 9 luni copiii sunt imuni fata de diferite BI, datorita prezentei Ac
materni transmisi la fat transplacentar, ulterior prin lapte
• - maximum de receptivitate se intalneste in copilarie si adolescenta,
ulterior scade > 30 ani
• = Alimentatia- subnutritia creste receptivitatea in TBC,dizenterie,holera,malarie
• = Oboseala fizica sau psihica- creste receptivitatea la BI
• = Profesia – rol in receptivitatea la
zoonoze:tularemie,leptospiroze,bruceloza,antrax, febra Q( frecvent la sex
masculin,varsta adulta, la agricultori,macelari,medici veterinari,vanatori
• = Temperatura- frigul scade rezistenta la infectii: gripa si viroze respiratproo
• la realizarea receptivitatii intervin 2 componente:

1.Receptivitatea naturala (biologica)

2.Rezistenta antiinfectioasa( specifica si nespecifica)

 Receptivitatea naturala la boala infectioasa
Proportia persoanelor care
suporta infectia clinic manifesta
din totalul celor infectati cu un anumit m.o.

Indice de receptivitate este

procentul infectatilor care fac
boala.

1. B. cu receptivitate generala / absoluta

2. B. cu receptivitate partiala / incompleta
3. B. cu receptivitate scazuta / redusa
4. B. cu receptivitate conditionata / potentiala

111
1.Receptivitatea naturala= susceptibilitatea la boala

a. Boli cu receptivitate naturala generala/ absoluta

• prima infectie se soldeaza intotdeauna cu boala ( infectia manifesta clinic)
• ex: rujeola, gripa
b. Boli cu receptivitate naturala partiala/ incompleta

• prima infectie este urmata de boala la o parte din cei infectati,restul fac
infectie subclinica

• contagiozitatea si imunitatea postinfectie este identica

• ex: hepatite acute virale, scarlatina
c. Boli cu receptivitate naturala scazuta/ redusa

• prima infectie este urmata de boala la un numar foarte mic dintre infectati,
majoritatea fac infectii- inaparente

• ex: poliomielita( 1%), meningita meningococica(<1%),MNI

d.Boli cu receptivitate naturala conditionata/ potentiala

• ex: germenii oportunisti

• receptivitatea se realizeaza conditionat de existenta unor factori suplimentari
de patogenitate
• doza infectanta foarte mare
• cale de patrundere larga neprotejata
• rezistenta naturala compromisa
2. Rezistenta antiinfectioasa

a. Rezistenta antiinfectioasa nespecifica

• organismul se opune prin mijloace proprii patrunderii agentilor patogeni
• 3 categorii de aparare antibacteriana
• bariera cutaneo-mucoasa
• integritatea morfologica a tegumentelor si mucoaselor
• descuamarea lor fiziologica
• pH acid
• secretii fiziologice (lacrimi, saliva, mucus)
• aparat ciliar
• peristaltism
• flora comensala
• bariera cito-tisulara
• reactie inflamatorie
• reactie febrila
• fagocitoza
• producerea de interferon

• bariera umorala sanguina

• complement
• opsonime naturale
• properdina
• lizine
b.Rezistenta antiinfectioasa specifica

• proprietatea organismului de a fi protejat fata de o boala infectioasa, desi

contactul cu agentul patogen s-a realizat

• este opusul receptivitatii

Rezistenta specifica mostenita

• rezistenta specifica naturala ( de specie)

• protectie fata de agentii patogeni ai diverselor
specii de animale fata de care omul este rezistent
• rezistenta relativa
• legata de anumite caractere ereditare sau ecologice
ale unor persoane
ex:= rezistenta mai mare fata de malarie a celor cu
anemie falcipara sau deficit de glucozo – 6- fosfat
dehidrogenoza
 =rezistenta anti amarila mai mare a negrilor africani decat a celor europeni
datorita contactelor cronice cu virusuri inrudite cu vs.amaril
• rezistenta transplacentara
• mostenita de la mama, pasiv, transplacenta
• temporara ( durata de maxim 9luni)
• este legata de suportarea infectiei corespunzatoare de catre mama in
antecedente ( trecerea prin boala/ vaccinare)
• lipseste fata de infectia pertusis
• este intretinuta postnatal prin alaptare
Rezistenta specifica castigata ( dobandita)

•natural – prin trecerea prin boala

(manifesta sau nu clinic)
•artificial – prin imunizare activa si/ sau
pasiva
• Rezistenta antiinfectioasa specifica poate fi:
• rezistenta ferma, integrala, de lunga durata, definitiva ; nu permit o a doua
imbolnavire( rujeola, oreion)
• rezistenta ferma, integrala, cu durata limitata( ani) – permite o a doua
imbolnavire( varicela, tifos exantermatic)
• rezistenta de scurta durata – febra papataci
• rezistenta cu instalare tardiva
• permite evolutia cronica indelungata, cu recidive
ex: malarie, bruceloza
• necesita depistare precoce si tratament precoce si corect

• rezistenta incompleta
• este specifica de tip , varianta sau tulpina
ex: gripa, rinoviroze, dizenterie, enteroviroze, leptospiroze
• rezistenta disociata

• rezistenta este prezenta fata de anumite arme de agresiune ale agentului patogen
ex: difteria, scarlatina- trecerea prin boala este urmata de imunitate antitoxica de
lunga durata, nu si de imunitate antibacteriana
FACTORI EPIDEMIOLOGICI
FAVORIZANTI
• prin prezenta sau absenta lor influenteaza factorii
epidemiologici determinanti, favorizand sau limitand
dezvoltarea procesului epidemiologic

• influenteaza modul de aparitie si/ sau evolutia sa

• Factorii naturali

• pot stimula sau inhiba dezvoltarea , inmultirea, difuzarea

agentilor patogeni in mediul extern

• pot influenta reactia organismului fata de agresiunea

infectioasa
1. Factori meteo- climatici: precipitatii, umiditate, temperatura aerului,
miscarile aerului
-frigul- rol favorizant in aparitia gripei si viroze respiratorii
- caldura-rol favorizant in aparitia bolilor digestive
- vantul – rol in transmiterea la distanta a ag patogeni si a vectorilor
- precipitatiile- diseminarea ag patogeni ai bolilor digestive
2. Factori cosmici: iradiere solara, ionizarea atmosferica
- creste rezistenta organismului fata de infectii
- rol in purificarea aer,apa,sol( efect bacteriostatic si bactericid)
3. Factori geografici: latitudine, altitudine, relief
- functie de latitudine – zone cu clima tropicala,temperata si polara
- functie de relief: in zonele de ses,mlastinoase , frecvent leptospiroze si
malarie ( frevent tantari)
4. Factori telurici: cutremure, alunecari de teren, erupti
- cresc Mo prin boli cu poarta de intrare digestiva si cutanata ( tetanos)
Factori economico-sociali
1. factori ocupationali
• profesia : boli profesionale: tularemia, antrax, bruceloza, leptospiroze, febra Q
2. standardul economic al populatiei
• conditii de locuit
• alimentatia
• asistenta medico-sanitara
3. standardul cultural si educational al populatiei
4. aglomeratia – favorizeaza diseminarea agentilor patogeni ai bolilor
infectioase aerogene sau a celor transmise prin vectori
FORMA DE MANIFESTARE A PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

1. forma sporadica
2. forma endemica
3. forma epidemica
4. forma paredemica
1. Forma sporadica
• se caracterizeaza prin:
• nr.mic de cazuri
• diseminate teritorial
• apar la intervale neregulate de timp
• fara legatura aparenta unele cu altele
• aparitia este conditionata de :
• nr.redus de surse de infectie
• posibilitati limitate de transmitere a agentului patogen
• existenta unei populatii refractare la o anumita infectie ; ca urmare a trecerii prin
boala/ vaccinare
• boli infectioase care se manifesta sporadic :
• infectii cu poarta de intrare cutanata : antrax, tetanos, gangrena
gazoasa, tularemie( trec in mod exceptional de la om la om)
• boli care se transmit prin vectori
• boli care dispun de o vaccinare obligatorie: difteria, tetanos,
poliomielita
2. Forma endemica
• se caracterizeaza prin:
• aparitia relativ constanta in teritoriu a cazurilor de boala
• afecteaza un numar mic de persoane
• fara legatura aparenta intre ele
• aparitia este conditionata de:
• germeni cu agresivitate redusa
• cai de transmitere limitate
• existenta unei populatii partial receptive in care exista putine surse de infectie
• boli infectioase care se manifesta endemic:
• boli digestive: febra tifoida, hepatita acuta virala, dizenterie
• boli aerogene: scarlatina, tuse convulsiva
3. Forma epidemica
• se caracterizeaza prin:
• aparitia unui numar mare de cazuri de boala intr-un teritoriu/ colectivitate
• pe o perioada de timp variabila, insemnand saptamani/luni
• aparitia este conditionata de:
• conditii de transmitere optime
• receptivitatea la infectie e maxima
• epidemia= cand nr. de cazuri creste cel putin de 10 ori fata de perioada
precedenta
• cand reprezinta 50% din totalul bolilor infectioase in teritoriu/ colectivitatea respectiva

• dupa originea si modul de transmitere:

1) epidemii “de contact”
2) epidemii hidrice
3) epidemii alimentare
4) epidemii prin vectori
5) epidemii prin aer
• Epidemii “de contact”
• recunosc drept cale de transmitere “mana murdara”( in majoritatea cazurilor)
• sunt localizate in colectivitati cu grad mare de interrelatii individuale
(internate, cazarmi, familia, tabere)
• au o arie de distributie restransa
• au intensitate relativ scazuta
• se propaga “in pata de ulei”
• boli infectioase : dizenteria, hepatita acuta virala A,E, enteroviroze
• -boli transmise prin vectori: tifos exantematic
• Epidemii de tip hidric
• cazurile se limiteaza numai la cei care au consumat apa dintr-o sursa comuna
contaminata
• se suprapune teritoriului alimentat de acea sursa de apa
• poate surveni in orice anotimp
• izbucnirea este exploziva
• afecteaza persoanele care au consumat apa contaminata in grade diferite, in
functie de masivitatea si durata contaminarii
• curba epidemica descreste brusc imediat ce sursa de apa nu a mai fost
utilizata
• stingerea epidemiei poate avea loc lent prin “coada a epidemiei”, datorita
imbolnavirilor trenante “de contact”
• epidemii hidrice se intalnesc in : febra tifoida, holera, dizenterie, hepatita
acuta virala A,E
• Epidemii de tip alimentar
• debut exploziv
• cazurile de boala apar la cei care au consumat din alimentul contaminat
• epidemia se suprapune teritoriului de distributie a alimentului( frecvent
implicat laptele provenit de la un animal bolnav sau purtator)
• -se observa cazuri multiple care apar simultan in aceeasi familie
• daca se inlatura alimentul, inceteaza aparitia de noi cazuri
• Epidemia prin vectori
• se suprapune ariei geografice in care traieste vectorul respectiv
• cazurile de boala apar in anotimpul de dezvoltare al vectorului

• Epidemia prin aer

• apare in colectivitatile aglomerate de receptivi
• debut brusc
• cazurile de boala se succed la intervale aproximativ egale cu perioada de
incubatie medie
• nr. de imbolnaviri scade treptat pana la epuizarea tuturor receptivilor
• exemple: rujeola, scarlatina, parotida urliana
FORMA PANDEMICA

• cuprinderea in procesul epidemic a populatiei din arii geografice intinse, ce

cuprinde mai multe tari, continente sau intregul glob
• se considera pandemie cand incidenta unei boli infectioase a crescut de peste
100 ori fata de o perioada anterioara sau o zona diferit, afectand cea mai
mare parte a populatiei
• pandemia se poate realiza cand:
• apare un microorganism patogen nou necunoscut anterior intr-o populatie
• reaparitia unui agent patogen dupa o absenta de cateva decenii
• boala afecteaza toate grupele de varsta
• rol foarte important o au sursele de infectie mobila
• factori favorizanti : mijloace de transport la distante mari,
miscarile populatiei
• pandemii : variola, holera, tifos exantematic, gripe, infectie
HIV