Sunteți pe pagina 1din 53

TRAUMATISME

trauma=rană (gr.)
=ansamblul tulburărilor locale+generale ce apar prin
acţiunea asupra organismului a unui agent
vulnerant (=AV) extern (corp contondent)
Trauma - generalităţi
Efectele depind de:
 AV: tip; mod de acţiune (direct, indirect)
 Structura atinsă: importanţă, rezistenţă

Leziunile:
 unice: 1 ţesut sau 1 organ
 multiple = politraumatism
Trauma – clasificare 1
După starea tegumentului (± factor septic):
 deschise (plăgi)
 închise (contuzii)

După intervalul de timp de la producere:


 recente (<6h)
 vechi (>6h)

După regiunea topografică afectată

După varietatea / complexitatea leziunilor:


 simple
 politraumatisme
Trauma – clasificare 2
După agentul etiologic (AV):
 mecanic
 termic
 electric
 chimic

După conjunctură:
 accidentale (de: muncă, bricolaj,
circulaţie, sport, etc)
 voluntare (automutilare, agresiune,
terorism, război)
Trauma. închise = CONTUZII
DEF: = rezultatul acţiunii unui AV ce produce leziuni
tisulare variabile, fără o “soluţie de continuitate”
tegumentară

ETIOLOGIE :
 lovire = corp contondent, forţă mică/medie
 strivire = apăsare întinsă / plan dur
 suflu = undă de presiune, urmarea unei explozii

PATOGENIE:
 Mecanism = forţa ag. vulnerant, rezistenţa tisulară ±
reacţiunea unei suprafeţe de sprijin
 Aplicarea forţei (┤, II)
Contuzii - clasificare
După natura / F. AV şi regiunea interesată:
 superficiale,
 profunde,
 mixte.

După gravitatea leziunilor:
 uşoare,
 grave (f întinse, vasc, nervoase, osoase,
viscerale)
Echimoza

DEF: maculă vânătă după extravazarea sanguină


posttraumatică

ETIOPAT: după trauma mecanic moderat

CLINIC: durere, discoloraţie roşie/albastră – neagră –


verzuie – galbenă, posttrauma
Apariţie imediată (superf) sau tardivă (prof), local
sau la distanţă de trauma

COMPL: leziuni profunde (viscerale)

Rp: analgetice, pans umede reci


Hematomul
DEF: = acumulare interstiţială cu aspect tumoral a sângelui
extravazat după trauma de intens. Mare

ETIO: trauma >, anticoagulante, boli vasculare

FORME: - difuz (>frecv, poate fi extensiv)


- închistat (cantonat, limitat ca întindere)
- pulsatil (alimentat de 1 arteră —› U)

CLINIC: durere, deformare T, “crepitaţie”, “fluctuenţă”

COMPL: extensie, compr, infectare, necroză, calcif

Rp: gheaţă, compr, AINS, chir (evac, hemostaza)...


Seromul (Morrel-Lavallée, 1853)

DEF: revărsat limfatic (aspect seros, gălbui) după


trauma tangenţiale faţă de tegum.

ETIOPAT: forfecarea det rupturi limfatice

CLINIC: tumef coapsă / lombă / torace, lentă, cu


fluctuenţă /“undă oscilatorie”, -echimoză şi –
tensiune

EVOL: resorbţie sau refacere după puncţie (în 24-


48h)

Rp: bandaje compresive


Edemul dur (Sécretan, 1901)

DEF: = inflamaţie a ţes conj posttrauma

ETIOPAT: tulb vasomotorie simpaticotonă după


trauma repetate, compr prelg, ± fracturi / plăgi

CLINIC: tumef edem, rapid progresivă, dură,


caldă, durere, impot funct, difuziune, tulb
trofice (piele lucioasă, subt, violacee) ± lez
osoase şi articulare

Rp: întrerupere trauma, AINS, vasodil, cortico',


drenaj postural, fizio‘, pans umede. E C.I.
masajul!
TRAUMATISME DESCHISE = PLĂGI

DEF: = lez produsă de AV diferiţi ce acţionează izolat


sau asociat pt a prod o soluţie de continuitate tegum

ETIO:
 mecanici (tăiere, înţepare, muşcătură, zdrobire,
împuşcare...)
 termici (arsuri, degerături)
 chimici (arsuri prin acizi, baze, săruri)

PATOGENIE -lez = f(tip şi F. AV / R ţes), mecanism AV:


 separaţie, secţiune
 tracţiune, smulgere
 zdrobire, calandrare
 necroză
Clasificare PLĂGI
 AV (tăiere, înţepare, zdrobire, arsură...)

 morfo (simple, contuze)

 profunzime (superf, profunde, penetrante, perforante)

 topo (regiunea interesată)

 structuri interesate

 Gravitate

 evoluţie (recente<6h<vechi)
Clinic - PLĂGI
Durere:
I = f(tip AV x reactivit orgs / conducere)+infecţie

Impot funct:
reală sau funcţ, f(caract plagă, struct interesate)

Lez tegum:
escoriaţie, plagă superf sau prof

Hemoragia:
I = f(prof x vase x coag)

Lez ale altor organe sau ţesuturi (de inventariat!)


Forme anatomoclinice PLĂGI

 tăiate (margini regulate, prof var, ne/infectate)

 înţepate/împunse (compl hemoragice, alergice, infecţioase,


nervoase)

 contuze (margini neregulate, necroze, infecţie)

 Prin arme albe (tăiere+împungere, prof, penetrante sau


perforante)

 Prin arme de foc – proiectile sau suflu


F impact mare sub 500-800m (zona de explozie), scade la 800-
2000m (zona de perforaţie)
În ţesut produc pt scurt timp o cavit permanentă şi una
temporară (de 2-7 x Øproiectil)
f(traiect) = unipolare, bipolare, în seton
Evoluţie PLĂGI

Plaga recentă (<6(8)h) = neinfectată, poate fi


suturată

Plaga veche – NU se suturează “per primam”

Vindecare = cicatrizare per primam sau per


secundam

Complicaţii: - infecţii nespecifice (an/aerobi)


- tetanos, hepatite, SIDA...
- cheloide, cicatrici retractile
Tratament PLĂGI

 Hemostaza (provizorie, definitivă)

 Toaleta (spălare, antiseptice)

 Rp chirurgical (debridare, regularizare, sutură)

 Pansament

 Imobilizare

 Deşocare (reechil volemică şi electrolitică, O2)

 Anti-tetanos (IgAT sau ser AT, ATPA)

 AB, vaccinuri, seroterapie (ex. antigangrenoasă)

 Analgetice, AINS
Cicatrizarea

DEF: = procesul prin care ţes conj realizează


vindecarea unei plăgi
Depinde de cond gen (teren) şi locale

Primară – pt plăgi superf, operatorii, tăiate:


 fază catabolică (hemostază, edem, exudat fibrinos) –
crusta cade la 7-10 zile
 fază anabolică (proliferativă, colagenică) – zi 5-15

Secundară – pt plăgi contuze, infectate, cu pierdere teg


 necroză, exudat purulent, delimitare, granulaţie,
cicatrice stelată, retractilă, pigmentată
TRAUMATISMELE
MUŞCHILOR

 CONTUZIA MUSCULARĂ

 PLAGA MUSCULARĂ

 RUPTURA MUSCULARĂ

 HERNIA MUSCULARĂ
CONTUZIA MUSCULARĂ
Rezultatul unui agent vulnerant (extern sau intern) asupra muşchiului
FORME ANATOMO-CLINICE

a. Stupoarea musculară
• contuzie musculară minimă
• fără expresie anatomo-patologică
Clinic:
• durere
• reducerea forţei de contracţie

b. Echimoza
• infiltraţie sanguină datorată unei rupturi fibrilare

c. Hematomul
• colecţie sanguină închistată la nivelul muşchiului → ruptură vasculară
Clinic:
• Durere
• tumoră fluctuentă
• reducerea contracţiei

d. Zdrobirea musculară
• ruptură totală prin distrugerea masei musculare
Clinic:
• dureri intense
• echimoză ± hematom,
• tumoră împastată, fermă
PLĂGILE MUSCULARE
 Soluţie de continuitate tegumentară ce interesează şi masa musculară

Clinic:
 sângerare
 durere
 impotenţă funcţională

Tratament:
 hemostaza
 Imobilizare
 sutură ±
RUPTURA MUSCULARĂ
 Frecvente – tineri musculoşi + eforturi mari

Cauze: Clinic:
 contracţie violentă  durere sincopală
 rupturi fibrilare  hemoragie
 rupturi parcelare echimoză
 boli infecţioase ± hematom
 tetanos  impotenţă funcţională
 febră tifoidă  palparea zonei de ruptură
 climat rece şi umed
 oboseala (acumulare de metaboliţi)
Imagistic:
 ecografie
 RMN

Tratament:
 repaus
 antialgice, antiinflamatorii
 sutură + imobilizare
HERNIA MUSCULARĂ
 Apare în urma rupturii fasciei de înveliş a muşchiului
 Prin ruptură se angajează o porţiune de muşchi indemn

Frecvenţa: Cauze:
 m. tibial anterior  contracţii musculare
 m. Adductori  căderi
 m. Qvadriceps  eforturi musculare intense
 m. Biceps brahial

Clinic:
 tumoră moale, ovalară
 apare în repaus, dispare odată ce muşchiul se contractă

Tratament:
 sutura fasciei
 imobilizare 7-10 zile
TRAUMATISMELE TENDOANELOR

 Sectiunea tendonului

 Ruptura tendonului

 Luxaţia tendonului

 Entezita
SECŢIUNEA TENDONULUI

Cauze:
 accidente de muncă
 accidente casnice
 agresiuni

Clinic:
 secţiune incompletă
 sectiune completă
capetele tendonului se îndepărteză
impotenţă funcţională
RUPTURA TENDONULUI
 Soluţie de continuitate fără plagă
 Frecvenţă
 tendonul achile

 tendonul rotulian

Cauze:
 contracţii bruşte, violente ale muşchiului
 repetarea efortului
 vascularizaţie slabă a tendonului
 tare organice (TBC, denutriţie, neoplasme)

Clinic:
 durere bruscă
 impotenţă funcţională
 discontinuitatea tendonului → palpare

Tratament:
 sutura:
 imediată
 tardivă
 imobilizare
 recuperare
LUXAŢIA TENDONULUI
 Afecteză tendoanele ce trec prin şanţuri osoase

Cauze:
 traumatisme directe
 contracturi musculare violente

Clinic:
 durere bruscă
 impotenţă funcţională
 relief anormal al regiunii

Tratament:
 repunerea în poziţie normală a tendonului
 imobilizare
ENTEZITA
 Boala inserţiilor musculare → unde se află receptorii ce reglează reflex
contracţia musculară

Cauze:
 contracţii intense supraliminare
 sportivi

Clinic:
 dureri specifice
 se manifestă numai în contracţie la locul inserţiei musculare

Tratament:
 repaus
 imobilizare în poziţie de relaxare
TRAUMATISMELE ARTERIALE
 Frecvenţă 2% din totalul traumatismelor
 ≈ 60 % membre pelvine
 7-12 % membre superioare

Etiopatogenie
 compresiuni:
 directe
 indirecte
 striviri
 înţepătură, secţiune
 arme de foc
 Iatrogene

Forme anatomo-clinice:
 contuzia
 plaga
 secţiunea completă
CONTUZIA ARTERIALĂ

 Contuzia endarterei – afectează


predominant endartera

 Contuzia parietală – interesează media +


intima

 Contuzia adventiceală – interesează


adventicea
Contuzia arteriala

 Durere persistenta care se accentueza in timp

 Artera nepulsatila

 Se palpeaza ca un cordon dur

 Semne de ischiemie acuta

 Cotuzia endarterei → tromboza arteriala


Plaga arteriala
 solutie de continuitate la nivelul unei artere
 forma:
 Oblice
 Punctiforme
 Liniare
 stelate
 transversale

Sectiune arteriala
 Intreruperea totala a arterei
 Capetele arteriale se retracta
 Sangerarea poate sa nu fie importanta

Semne clinice:
 Hemoragie externa
 Hematom
Voluminos
Uneori pulsatil
 Absenta pulsului → sectiunea totala
Durere locala
Plaga arteriala

Tratament
 principii:
 Interventie de urgenta < 6 ore
 Restabilirea fluxului arterial in axul principal
 Asigurarea intoarcerii venoase
 Repararea leziunilor asociate

 Tehnici chirurgicale
 Evacuarea hematoamelor + sutura plagilor
 Fasciotomii (pentru decompresiune)
 Rezectii limitate + protezare
 Ligaturi (vase mici)
 Amputatii

 Tratamente complementare:
 Heparino-terapie
 Transfuzii de sange
 Imobilizare
 Tratamente cu antispastice +analgetice
TRAUMATISME VENOASE

 pot fi independente
 asociate cu alte leziuni

Frecventa:
2%

 asocieri cu alte leziuni – 37 %

 plagi de razboi – 14-22 %


TRAUMATISME VENOASE
Cauze:

Compresii
 luxatii,entorse, fracturi, etc.
 incaltaminte defectoasa
Striviri
Arme
 albe
 de foc
Iatrogene
 explorari
 interventii operatorii
TRAUMATISME VENOASE
Forme anatomo-clinice
 Contuzia:
 leziuni anatomice reduse
 Hematoame
 Eroziunea endovenei (cateter venos timp indelungat)

 Plaga:
 Forme diferite
 Simple
 Complexe

 Sectiunea venei
 Sectiunea totala a venei

Clinic
 durere
 semne de tromboza
 sangerare
 echimoze
 hematoame
TRAUMATISME VENOASE

Tratament

 Rezolvarea cauzelor

 Intreruperea tratamentului sclerozant

 Intreruperea medicatiei anticoagulante

 Pansamente compresive

 Ligatura venelor

 Operatii restauratoare – grefe venoase


TRAUMATISMELE NERVILOR PERIFERICI

Frecventa
Mecanisme de producere
 Direct
 Barbati > femei

Sectiuni
 Striviri
 Dupa regiuni
 Sciatic  Compresii

 Radial tractiuni
 Cubital  indirect
 Median  Elongatii
 Plex bahial  Secundare
 Accidente Calus vicios
 Munca
 tumori
 Casnice
 Circulatie
 Iatrogene
CATEGORII LEZIONALE

NEUROPRAXIA

AXONOTMEZIS

NEUROTMEZIS
NEUROPRAXIA

 Tulburare functionala, de scurta durata


 Atingere motorie prevalenta
 Consta: abolirea sau diminuarea functiei neuronale

Cauze:
 Plagi
 Compresiuni
 Ischiemie

Leziunea: →teaca de mielina; Nu se produce degenerescenta Walleriana

Vindecare: → cateva zile →saptamani, maxim 2 luni


AXONOTMEZIS

 Lezarea fibrelor nervoase cu pastrarea tecii si a celorlalte


elemente de suport

 Cauze: traumatisme mici-medii

 Clinic:
 tulburari senzitive

 Tulburari motorii

 Atrofii musculare
NEUROTMEZIS

 Intreruperea completa a nervului

 Cauze:
 Sectiuni
 Plagi prin arme albe
 Plagi prin arme de foc
 Agenti chimici

 Clinic: anestezie + paralizie

 Nu permite recuperare fara interventie chirurgicala


 Dg. de leziune nervoasa

 Existenta plagii

 Examen clinic + neurologic

 Explorari paraclinice
 Tabloul clinic → este in functie de nivelul
leziunii

 Tulburari de tonus si motilitate

 Tulburari senzitive

 Tulburari trofice
TULBURARI DE TONUS SI MOTILITATE

 Hipotonie musculara

 Absenta contractiei musculare voluntare

 Pareze (miscari incomplete)

 Atitudini anormale ale membrelor

 Atonii musculare

 Hipotrofii → atrofii
TULBURARI SENZITIVE

 Pierderea sensibilitatii

 Diminuarea sensibilitatii

Semnul TINEL
 Percutia zonei afectate- senzatie de furnicaturi

 Durerea spontana – 10-12 zile de la leziune

 Cauzalgia – sindromul dureros post-lezional


TULBURARI TROFICE

 Hipotrofii
 Atrofii

Clinic
 Piele uscata,subtire, fara sudoare
 Unghii subtiri friabile
 Amiotrofii
 Tulburari de motilitate
Tratament

 Principii:
 explorare minuţioasă
 examinare neurologică
 tratament chirurgical

 Metode:
 sutura nervului
 primara
 secundară
 neuroliza
 operaţii paleative
NEUROPATII SECHELARE
 Hiperestezia dureroasă
 reacţie exagerată la stimuli dureroşi
 leziuni parţiale ale nervului

 Bontul dureros
 amputaţii ale membrelor
 nevrom terminal

 Membrul fantomă
 Cauzalgia
 neuropatie intensă, spontană, iniţial localizată metameric apoi
extinsă
Cauze: → lezarea parţială a trunchiurilor nervoase mai ales după plăgi de
razboi
 Tratament:
 neurotrope
 fizioterapie

S-ar putea să vă placă și