This Photo by Unknown author is licensed under CC BY.

Conform unui raport publicat de Organizația Mondială a Sănătății în 2014, circa 7 milioane de oameni
au murit în anul 2012 doar din cauza poluării aerului. Poluarea aerului este un inamic invizibil și trebuie să ne
intensificăm eforturile pentru a combate cauzele. În ceea ce privește poluarea aerului, emisiile generate de
transportul rutier sunt adesea mai dăunătoare decât cele provenite din alte surse, deoarece aceste emisii au loc
la nivelul solului și tind să se producă în orașe, aproape de oameni. De aceea, este atât de important ca Europa să
își dubleze eforturile pentru a reduce emisiile din transport, energie și agricultură și pentru a investi în a le face
mai ecologice și mai durabile.
Pulberile în suspensie (PM), dioxidul de azot (NO2) și ozonul troposferic (O3) afectează cel mai mult
sănătatea umană. Nivelurile mari de poluare a aerului au în continuare un impact negativ asupra europenilor, în
special a celor care trăiesc în zone urbane. Poluarea aerului are totodată un impact considerabil asupra
economiei, scăzând durata de viață, mărind costurile medicale și reducând productivitatea economică ca urmare
a numărului de zile de lucru pierdute din cauza problemelor de sănătate. Poluarea aerului are un impact negativ
și asupra ecosistemelor, pentru că degradează solurile, pădurile, lacurile și râurile și reduce producția agricolă.
 1.Erupţiile vulcanice determină eliminarea în atmosferă a
unor produşi toxici în stare g, l sau s cu efecte negative asupra
mediului. Cenuşile vulcanice, vaporii de apă şi gazele emanate,
sub formă de compuşi cu S, oxizi de N şi de C, formează în
atmosferă nori groşi care, purtaţi de curenţii de aer se pot
deplasa la distanţe mari de locul în care a avut loc erupţia.
Erupţia vulcanului Eyjafjallajökull, Finlanda, 18 aprilie 2010
Remanenţa acestor suspensii în atmosferă este mare,
influenţând dispersia energiei radiate de Pământ şi contribuind
la accentuarea fenomenului denumit „efect de seră”.
Efect de seră - procesul de încălzire al unei planete
datorat reflectării spre suprafaţa acesteia a radiaţiei emise, din
cauza prezenţei în atmosferă a unor gaze cu efect de seră
(vapori de apă, dioxid de carbon, metan). În ultima jumătate de
secol cantităţile mari de gaze cu efect de seră emise în
atmosferă au diminuat permeabilitatea atmosferei pentru
radiaţiile calorice reflectate de Pământ spre spaţiul
interplanetar conducând la aşa-numitul fenomen de încălzire
globală.
2.Surse artificiale (antropice)
• arderea combustibililor fosili – eliminare CO2 , CO, SO2 ,
NO2 , N2O, compuşi organici volatili etc.;
• traficul - eliberarea în atmosferă a CO, NO2 , N2O, pulberi,
Pb, SO2 ;
• industria petrochimică - eliberează CO, NO2 , SO2 ;
• metalurgia feroasă primară - eliberează pulberi cu conţinut
de Fe, NO2 , SO2
• metalurgia neferoasă – eliberează pulberi de metale grele
cum ar fi Pb, Cd, As, Zn, NO2 , SO2 ;
• industria materialelor de construcţii - elimină în atmosferă
pulberi, CO2 , CO, SO2 , NO2 , F2 ;
• agricultura este responsabilă de eliberarea de NH3 , NO2 ,
CH4 , pesticide;
• industriile producătoare şi utilizatoare de substanţe care
reduc stratul de ozon cum sunt hidrocarburile
fluoroclorurate şi/sau bromurate
• accidente tehnologice declanşate de om.
BEFORE AFTER
• Acidificarea este procesul prin care suprafaţa pământului este "sărăcită" în baze şi suferă continuu o
creştere a acidităţii; acest proces duce la degradarea solului şi a apelor, precum şi la deteriorarea
ecosistemelor aferente.
• Principalele surse de acidificare sunt emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi amoniac provenite din
depozitele de minereuri, de la spălarea combustibililor solizi, reacţiile chimice şi transportul.
• Prognozele arată că acidificarea solului produce importante daune, în special asupra agriculturii.
• Statisticile indică o degradare globală de 2000 milioane de hectare de pământ, adică o suprafaţă echivalentă
cu o treime din suprafaţa agricolă globală şi suprafaţa ocupată de pădure.
• Producţia de energie (incluzând biomasa şi biogazul) nu este o cauză majoră a degradării solului;
dimpotrivă, aceasta poate juca un rol pozitiv în stoparea fenomenului. De exemplu, introducerea unui sistem
modern de producere a energiei pe bază de biomasă ar fi profitabilă pentru restaurarea unor zone cu potenţial
productiv afectat de degradare şi ar transforma aceste zone în aşa- numite "ferme energetice".
• Schimbările climatice sunt datorate creşterii în atmosferă a concentraţiilor de gaze cu efect de seră, datorate
dezvoltării industriale globale; acestea se reflectă
. asupra balanţei energetice a pământului în general.
• Contribuţia cea mai însemnată la producerea schimbărilor climatice o are sectorul energetic. În mod curent
sistemul energetic este bazat pe arderea combustibilor solizi, care însumează aproximativ 76% din energia
primară a lumii. Arderea combustibililor solizi produce trei sferturi din emisiile anuale de dioxid de carbon.

- Diminuarea poluarii prin
emisiile de monoxid de carbon;
- Inlocuirea centralelor pe baza
de carbune;
- Utilizarea energiei solare este
o solutie excelenta;
- Utilizarea energiei eoliene
- Construirea de baraje și zone de
protecție a apelor;
- Interzicerea aruncării și depozitării
la întâmplare pe malurile sau albiile
râurilor a deşeurilor de orice fel;
- Colectarea igienica a
deseurilor menajere in
recipiente speciale,pe cat
posibil colectarea selectiva,
pe tipuri de deseuri;
- Indepartarea organizata si
la perioade cat mai scurte
adeseurilor colectate,
reciclarea, valorificarea sau
eliminareacontrolata;
- Folosirea rationala pana la
reducerea
completa aingrasamintelor
si pesticidelor in agricultura
si silvicultura;
- Supravegherea atenta a
activitatilor potential
poluante;