Sunteți pe pagina 1din 24

EFECTELE PROCESULUI DE COROZIUNE

Reducerea rezistentei mecanice.


Scaderea capacitatii de deformare plastica.
Reducerea dimensiunilor pieselor.
Pierderi in greutate.

Coroziunea are efecte tehnico-economice


negative in exploatarea utilajelor,instalatiilor,
a mecanismelor.
Procesele corozive trebuie prevenite si
controlate.
DETERMINAREA VITEZEI DE COROZIUNE

Noţiunea de coroziune include toate procesele chimice şi electrochimice care au drept


rezultat degradarea spontană şi continuă a suprafeţelor metalelor şi aliajelor.
Coroziunea chimică capătă un aspect electrochimic (coroziune electrochimică),
deoarece instalaţiile, utilajele, maşinile, staţiile de transformare, conductele aeriene şi
subterane de gaze şi apă, etc. în contact cu agenţii atmosferici (oxigenul sau umezeala
din aer), sunt de fapt sisteme electrochimice, formate dintr-un metal sau aliaj în
contact cu un electrolit. Aceste sisteme dau naştere la pile electrice locale.
Pierderile cele mai însemnate de metal se datorează coroziunii fierului şi a aliajelor
feroase. O bară de fier lăsată timp îndelungat în contact cu agenţii atmosferici,
colectează în cavităţile reţelei metalice apă slab acidulată. În aceste cavităţi, care vor
funcţiona ca anozi ai unor pile electrice locale, sub influenţa moleculelor dipolare ale
apei, fierul trece sub formă de ion , comform următorului proces anodic:

Fe0 
2e
 Fe 2 
DETERMINAREA VITEZEI DE COROZIUNE

Electronii rezultaţi din acest proces, rămân pe bara de fier şi sunt orientaţi spre părţile
marginale ale cavităţilor, încărcând astfel suprafaţa metalică în aceste porţiuni cu sarcină
electronică negativă. Aceste suprafeţe încărcate cu sarcină negativă, vor funcţiona drept catodul
pieselor electrice locale, pe ele având loc următoarele procese:
2 H   2e  H2 
O2  2 H 2O  4e  4 HO 

Ionii HO- rezultaţi, vor forma cu ionii Fe2+ hidroxidul feros Fe (OH)2 , care în prezenţa oxigenului
atmosferic se transformă în oxid feric hidratant, cu aspect poros, sfărâmicios, de culoare roşu
închis, care poartă denumirea de rugină.
Reacţia redox care are loc este:
4 FeOH 2  O2  2 Fe2O3  H 2O  2 H 2O

4Fe2 
 4Fe3
4e

O2 
 2O2
4e

Stratul de rugină izolează suprafaţa metalică exterioară, dar procesul de coroziune


se continuă în profunzime.
DETERMINAREA VITEZEI DE COROZIUNE
Pentru determinarea vitezei de coroziune se foloseşte instalaţia prezentată în figura
de mai jos. Aceasta constă dintr-o biuretă de sticlă prevăzutăcu o pâlnie pentru
captarea gazelor. Epruveta de metal se introduce iniţial în vas, după care se aşază
biureta cu pâlnie . La capătul de sus al biuretei se fixează un furtun de cauciuc de la o
trompă în vid.
Se dă drumul încet la robinetul şi se toarnă toată cantitatea de acid în vas. Acidul se
ridică în biuretă şi când atinge robinetul , acesta se închide. Notarea volumului de gaz
se face de obicei după 1, 2, 5, 30 minute şi 1, 2, 5, 10, 24, 48 h. Cunoscând volumul
de gaz degajat (în cazul nostru din 15 în 15 min.), se poate calcula viteza de coroziune a
fierului cu ajutorul relaţiei:
G unde: V = viteza de coroziune (g/m2h).
V
St G = greutatea fierului dizolvat(g).
S = suprafaţa probei supusă coroziunii(m2).
t = timpul de desfăşurare a procesului de cosoziune(h).

Greutatea fierului dizolvat se află pe baza calculelor stoechinometrice, comform ecuaţiei relaţiei chimice
astfel:
1 atom de Fe=55,8 g produce degajarea a 22,4 l (c.n.) H2
G_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ V0 (l) H2
de unde:
Se calculează astfel trei valori pentru G in funcţie de cele trei volume V de H 2, citite la intervalul de 15
min. (volumele se aduc în condiţiile normale).
Pentru aceasta se vor citi temperatura şi presiunea la un termometru, respectiv la un anemometru de
laborator.
Valoarea vitezei de coroziune va fi dată de media aritmetică a celor 3 volume obţinute.
Se mai poate calcula viteza de coroziune din viteza de degajare a hidrogenului, reprezentând grafic volumul
V de H2 degajat în funcţie de timp.
Panta dreptei va fi tocmai viteza de coroziune.
Determinarea practica a vitezei de coroziune

S  2 S1  2 S 2  2 S 3  2 S 4  S 5
S3

L = 27 mm;
S2 l = 16 mm;
d S1
S5 h = 3 mm;
l
S4 d = 9 mm;

h
L

S  0,107m 2
Determinarea practica a vitezei de coroziune
În urma efectuării experimentelor, datele obţinute sunt: Efectuăm calculele pentru a afla cele 3 valori ale lui G:
S= 0,107m2 55,8 * 1,94
t = 900s G G1 
55,8 * 1,58
 2 ,56 g G2   4 ,83g
v 22,4 22 ,4
St
P = 756mmHg 55,8 * 2 ,31
P0 = 760mmHg G3   5 ,75 g
55,8V0 22,4
T = 293K G
T0 =273K 22,4 Efectuăm calculele pentru a afla cele trei viteze de
V1 = 1,7 ml coroziunii:
V2 = 2,1ml PVT0
V0  v1 
2 ,56 g
 0 ,026 2 v2 
4 ,83 g
 0 ,05 2
V3 =2,5ml P0T 0 ,107 * 900 m h 0 ,107 * 900 m h

Efectuăm calculele pentru a afla cele trei 5 ,75 g


valori ale lui V0: v3   0 ,06 2
0 ,107 * 900 m h
756 * 1,7 * 273
V01   1,58ml
760* 293
756 * 2 ,1* 273 Viteza de coroziune va fi egală cu media aritmetică a celor
V02   1,94ml trei valori ale vitezei obţinute
760* 293

756 * 2 ,5 * 273 v1  v2  v3 0 ,026  0 ,05  0 ,06 g


V03   2 ,31ml v   0 ,0453 2
760 * 293 3 3 m h
Masuri de protectie

Se interzice fumatul sau apropierea unor surse deschise de foc

Transportul adezivilor se face cu mijloace de transport speciale

Sistemul de ventilare si filtrare trebuie sa functioneze permant


Echipament de protectia muncii

Vopsirea in atelier specializat cu instalatie


de ventilare si filtrare.
METODE DE PROTECŢIE ANTICOROZIVĂ

Protecţia împotriva coroziunii reprezintă totalitatea măsurilor


care se iau pentru a feri materialele tehnice de acţiunea
agresivă a mediilor corosive.
Metodele şi mijloacele de protecţie anticorosivă sunt foarte
variate şi numeroase;principial ele se pot grupa în următoarele
categorii:
- utilizarea metalelor şi aliajelor rezistente la coroziune;
- metode de acţionare asupra mediului corosiv;
- metode de prevenire a coroziunii:
Metode de prevenire a coroziunii constau în:
 alegerea corectă a materialelor utilizate în construcţia de aparate şi utilaje
industriale,din punct de vedere al rezistenţei la coroziune;
 evitarea punerii în contact a unui metal cu un alt metal mai electronegativ
decât el,de exemplu aluminiu alături de aliajele cuprului sau oţelurilor
aliate,bronz în contact cu oţelul etc.
 la fel se va evita punerea în contact a metalelor ecruisate cu metalele recoapte
sau turnate, deoarece din cauza diferenţei de potenţial electrochimic dintre ele,
în prezenţa unui electrolit corespunzător, primele se corodează;
 prelucrarea mai îngrijită a suprafeţei metalului, deoarece adânciturile ,
zgârieturile favorizează şi accelerează coroziunea.

-metode de acoperire a suprafeţelor metalice.


Metode de protectie anticoroziva
Vopsirea
Vopsirea.
electrostatica.
Fosfatarea.
Brunarea.
Pasivarea.
Lacuirea.
Emailarea.

Vopsire electrostatica

Fosfatarea. Lacuirea

Brunarea Vopsirea. Pasivarea


Emailarea.
Metode de protectie anticoroziva

Cadmierea.
Nichelarea.
Cromarea.
Zincarea.
Aluminizarea. Nichelarea Aluminizarea.
Cuprarea

Cadmierea

Cromarea.

Cuprarea Nichelarea
Zincarea.
UTILIZAREA METALELOR ŞI ALIAJELOR REZISTENTE LA COROZIUNE
Din grupa metalelor şi aliajelor rezistente la coroziune fac parte metalele nobile şi
aliajele lor,dar utilizarea lor devine dificilă din cauza costului lor ridicat.
Se pot utiliza,în schimb,metalele şi aliajele autoprotectoare,adică metalele şi aliajele care
în urma coroziunii iniţiale se acoperă cu o peliculă izolatoare datorită fenomenului de pasivare
(exemplu pasivarea Ag în HCl prin formarea peliculei de AgCl, a Fe în HNO3 concentrat, etc).
In majoritatea cazurilor se recurge la alierea metalelor cu un component adecvat.
Uneori concentraţii relativ scăzute ale componentului de aliere,reduc considerabil viteza de
coroziune (ex. introducerea Cu de 0,2...0,3%,Cr sau Ni în oţeluri etc.).
Metode de acţionare asupra mediului corosiv
Printre metodele de acţionare asupra mediului corosiv amintim
 modificarea PH-ului mediului de coroziune
(exemplu neutralizarea apelor reziduale cu substanţe chimice)
 îndepărtarea gazelor (O2;CO2) care măresc viteza
de coroziune a mediilor corosive,mai ales a apei;
 utilizarea inhibitorilor sau a pasivatorilor, ce sunt
substanţe organice sau anorganice, care introduse în cantităţi
minime în mediul corosiv, micşorează sau anulează complet
viteza de coroziune a acesteia;
 protecţia catodică constă în aplicarea unor metode
galvanice de protecţie a metalelor, folosind anozi metalici
auxiliari, care se corodează în locul metalului protejat.
Metode alternative

Galvanoplastia
Galvanizarea

Protectie catodica

Electrometalizarea (placarea metalelor)

Smaltuirea
Camasuirea
Stiati ca……..
 Coroziunea este fenomenul de degradare superficiala sau in profunzime a unui material, de obicei metal,
sub actiunea factorilor fizico-chimici din mediul inconjurator
 Metalele cu o mare reactivitate chimica se corodeaza cel mai usor. Coroziunea se poate produce chimic si
electrochimic. Metalele pure nu sunt supuse coroziunii. Impuritatile continute in metale creeaza conditii
favorabile acestui fenomen.
 Datorita activitatii chimice, metalele care vin in contact cu mediu coroziv uscat, umed sau microbiologic
se distrug. Ele nu dispar, se transforma fie in compusi solizi, care se depun, fie in compusi solubili in
mediu coroziv.

In functie de culoare se pot deosebi 3 feluri de rugina si anume:


1. Rugina alba Fe(OH)2 , care se formeaza dupa reactia:
Fe+2H2O→Fe(OH)2+H2
Acest tip de rugina trece rapid, prin oxidare, in rugina bruna, de aceea se observa foarte rar.
2. Rugina bruna, apare in urma reactiei:
4Fe(OH)2+O2→4FeO(OH)+2H2O
3. Rugina neagra, este formata din oxid feros si feric; fiind denumita si magnetita din cauza proprietatilor
sale magnetice si este considerata ca fiind forma cea mai stabila a oxidului de fier. Ea formeaza pe
suprafata metalului un strat protector, cu structura omogena si aderenta. Reactia decurge astfel:
2FeO(OH)+Fe(OH)2→Fe3O4+2H2O
Stiati ca……..
 Cupru, lasat in aer umed, se acopera cu un strat verzui(cocleala). Acesta este carbonatul
bazic de cupru (CuCO3 x Cu(OH)2),o substanta otravitoare. Din aceasta cauza vasele de
bucatarie fabricate din arama se acopera in interior cu un strat subtire de cositor.

Alama , cupru si cositor Vase vechi de


Cocleala cositor
Dintre mediile naturale, cele mai periculoase sunt:
- atmosfera umeda (pentru instalatii suspendate)
- apa marina (pentru nave)
- solul afanat (pentru instalatii ingropate)
- atacul coroziv al solului este mai accentuat in zonele de sub sinele de tramvai
- cele mai periculoase medii artificiale sunt cele puternic acide si puternic bazice.

În 1904 s-a constatat că adăugând crom şi nichel oţelului, acesta


rezistă mai bine la coroziune. Se năştea astfel oţelul inoxidabil.
Curiozitati…

Sfere„uraise”, stralucitoare, in
diverse state din lume. Exista
multe astfel de sfere in lumea
intreaga de aceeasi marime,
facute din acelasi bronz (aliaj al
cuprului).
Sfera con Sfera-Indiciul de la Vatican- denumita si Death Star, Italia

Sfera din New York, America,


Sfera din New York, Battery Park, United Nations,Bulevardul 1, USA
WTC, USA
Sfera din San Francisco- Golden Sfera de la Berkley Univerisity of
Gate Park, California, USA California, USA

Sfera din curtea cladirii American Republic


Sfera de la Italian Foreign Office,
Pesaro, Itali Insurance, Iowa, USA
Sfera din Tehran - Laleh Park, Iran Sfera de la Trinity College, Dublin, Irlanda

Sfera din Washigton District


Sfera din New York, Battery Park, WTC, USA Columbia- Sculpture Garden, USA
Cu totii vrem sa traim mai bine, mai frumos si mai echilibrat, visand la o lume
mai buna, preocupata de a fi, nu de a avea, o lume responsabila de propria
existenta, in care fiecare stie ca prin propria contributie, schimbare, poate genera
transformari uriase.Toti mai multi oameni ar trebui sa inteleaga , ca nu putem
supravietui doar folosind, nu putem doar acumula fara sa oferim, nu putem trai
nepasatori si nici singuri , ci trebuie sa invatam sa facem din viata o” arta”, in care
ne exprimam cu emotie viziunea, pentru a creea o lume mai buna, mai frumoasa
si mai sanatoasa.
Bibliografie

1. Oprea M., Protectia anticorosiva, Editura Eurobit, Timisoara, 1998;


2. Nenitescu C.D., Chimie generala, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1979.
3. Pauling L, Chimie generala, Editura stiintifica, Bucuresti, 1972.
4. Liviu Oviciu, Muresan L., Electrochimie aplicata, Editura Presa universitara clujeana, 1998;
5. Beral E., Zapan M., Chimie anorganica, Editura tehnica, Bucuresti; .Nicolae Angelescu., Materiale metalice s
nemetalice rezistente la coroziune,Editura stiintifica.Fundatia metalurgia romana.2002
6. Florea Oprea, Tamara Radu, Florentina Ionescu., Mecanisme si procese privind coroziunea materialelor
metalice. Editura stiintifica. Fundatia metalurgia romana.2000
7. Alexander D. B., Moccare A., Corrosion, 4, 92, 1993
8. Trabanelli G., Corrosion, 45, 133, 1989
9. Lupu A., Constantinescu M., Drimiş I., Inhibitori de coroziune pentru protecţia metalelor, Ed. Tehnică,
19810
10. WWW.google.com