Leziunile elementare

pleuro-pulmonare
 Opacitati

 Hipertransparente

 Imagini mixte (hidroaerice)

Opacitati
Opacitati:

 Sediul
 Numarul
 Forma
 Dimensiuni
 Contur
 Structura
 Intensitate
 Relatia cu structurile anatomice vecine
-Sediul-

Semnul Bernou
- Numarul -
 unice
 multiple
- Forma -

Rotunde
segmentare/lobare
8
reticulare
9
policiclice
10
stelate
11
 - Dimensiunile -

 opacităţi nodulare mici

– opacităţi punctiforme - p cu diametrul până la
1, 5 mm;

– opacităţi miliare – q (m) cu diametrul

între 1, 5-3mm;

– opacităţi nodulare - r (n) cu diametrul

între 3-10 mm;

Apar în: pneumoconioze, tuberculoză, carcinoză

pulmonară.
micronoduli
13
 - Dimensiunile -
 opacităţi mari
– macronodulare, având un diametru între 1-3
cm; (opacităţi de categoria A)

– opacităţi mai mari decât cele macronodulare a

căror suprafaţă totală nu depăşeşte o treime
dintr-un câmp pulmonar (opacităţi de categoria
B);

– opacităţi care depăşesc mai mult de o treime

dintr-un câmp pulmonar (opacităţi de
categoriaC);

Apar în TBC, pneumonii, bronhopneumonii,

metastaze, etc.
macronoduli
15
 - Conturul -

 net, bine delimitat (ex. Pneumonie

segmentara)
 net şi linear, prin delimitarea perfectă printr-
o linie continuă (ex.: pleurezia închistată
chist hidatic) ;
 difuz, imprecis delimitat (ex.: congestia
pulmonară);
 invadant, cu penetrarea în structurile din jur
(ex.: cancerul exobronşic).
17
 - Structura -
 poate fi:
– omogenă
– neomogenă în funcţie de gradul de absorbţie al
proceselor patologice.
-Intensitatea-

• reprezintă consecinţa directă a absorbţiei razelor X

de către elementele anatomice traversate, normale
sau patologice; poate fi:
• mică (voalare),
• medie (transpar coastele, asemănătoare
intensităţii opacităţii mediastinale)
• mare (depăşeşte intensitatea opacităţii
mediastinale).

19
20
 - Raporturile şi relaţiile cu
elementele morfologice din jur -

 nemodificate (pneumonie)

 tracţionate (fibrotorace),

 aspirate (atelectazie),

 comprimate şi deplasate prin împingere (hidro-

pneumotorace masiv).
Hipertransparente
pulmonare
-Hipertransparenţele pulmonare-

pot fi situate în ţesut pulmonar

normal şi/sau
patologic;

pot fi:
localizate,
circumscrise,
precis delimitate prin perete propriu
difuze,
imprecis conturate.
-Hipertransparenţe
circumscrise

 Congenitale – pulmonare (chiste unice sau

multiple), bronsice (bronsiectazii)

 Dobândite - bule de emfizem,

pneumatocele,caverne tbc etc.
 circumscrise

 Chiste - < 1 cm, perete < 3 mm

 Pneumatocele – postinfectios,
posttraumatic, aspect asemanator
 Bula emfizem – intre 1-20 cm, perete<
1mm
 Fagure de miere(honeycombing) –
cavitati milimetrice sau centimetrice cu
pereti grosi – fibroza avansata
27
chiste
28
pneumatocele 29
Bule emfizem 30
Fibroza 31
-Hipertransparenţe difuze-

 Definesc o creştere a transparenţei fără o delimitare

precisă putandu-se extinde la un plămân întreg.

 Hipertransparenţele extinse, fără desen pulmonar cu

localizare latero-toracică orientează diagnosticul spre
un pneumotorace.

 Hipertransparenţele difuze, cu desen pulmonar

prezent, unilaterale sau bilaterale traduc un emfizem
obstructiv, respectiv astm bronşic în criză.
Imagini mixte
pleuropulmonare
 -Imaginile mixte
(hidro-aerice)

Reprezintă o combinaţie a
celorlalte două leziuni
elementare (opacităţi +
transparente).

Nivel orizontal
Imagine cavitara locuita(air crescent) 37
Sindroamele radiologice
toraco-pleuro-pulmonare
-Sindromul de umplere alveolară-

Sindromul de umplere alveolară :

dispariţia aerului alveolar şi
înlocuirea lui prin lichid exudat
de natură inflamatorie, alergică,
sânge, lichid de aspiraţie sau
proliferare celulară.
40
Condensare alveolara -
aerobronhograma 41
 -Sindromul bronşic-

 Se caracterizează prin leziuni ale

pereţilor bronşici sau obstrucţie a
lumenului.
 Îngroşarea pereţilor bronşici se poate
vedea radiologic ca un inel cu perete
gros (în proiecţie ortogradă) sau ca
opacitate liniară, pe traiectul bronşiei.
 -Sindromul bronşic-

 Stenoza bronşică se poate manifesta prin

modificările caracteristice stenozei
 inspiratorii,
 expiratorii sau
 mixte.

 Obstrucţia bronşică, de cauză intrinsecă, mai

frecventă, sau extrinsecă duce la resorbţia aerului
din teritoriul tributar bronşiei respective şi la
apariţia unei opacităţi pulmonare retractile
(atelectazie)
ATELECTAZIE BULE EMFIZEM
 -Sindromul interstiţial-

 reprezintă ansamblul modificărilor radiologice produse prin

îngroşarea ţesutului interstiţial pulmonar.
 Tulburari de circulatie(edem interstitial)
 Inflamatii(viroze, boli autoimune)
 Infiltrare tumorala
 Fibroza
 toate aceste boli ce afectează difuz interstiţiul pulmonar pot
determina următoarele tipuri de imagini radiologice :
– aspectul de “sticlă mată”,
– aspectul reticular,
– nodular,
– reticuloo-nodular
– aspectul de “fagure de miere”.
 -Sindromul interstiţial-

 aspectele radiologice sunt în funcţie de:

– localizarea procesului patologic la nivelul
 interstiţiului peribronhovascular
 interstiţiului perilobular
 interstiţiului intralobular,
– stadiul evolutiv al afecţiunii.
 caracterele radiologice comune în sindromul
interstiţial sunt:
– topografia difuză,
– fără sistematizare,
– conturarea netă,
– densitatea slabă,
– lipsa tendinţei la confluiere
– evoluţia lentă.
47
Infiltrare interstitiala - geam mat
49
 -Sindromul vascular-

Reprezintă modificările radiologice

ale vascularizaţiei pulmonare
induse de tulburări la nivelul acestei
circulaţii.
 MODIFICĂRI ALE CIRCULAŢIEI
PULMONARE

 DE VOLUM
hiperemie
oligoemie
HIPEREMIE
OLIGOEMIE
 DE DISTRIBUŢIE
cefalizare(staza venoasă)

centralizare(hipertensiunea arterială
pulmonară)
CEFALIZARE
CENTRALIZARE
 -Sindromul pleural-

 se reţine mai ales aspectul colecţiei pleurale cu lichid

liber în marea cavitate pleurală.
 radiologic se traduce printr-o opacitate bazală, care
urcă laterotoracic, descriind o curbă a cărei
concavitate priveşte cranio-medial, cu delimitare
difuză.
 in funcţie de cantitatea de lichid apare şi deplasarea
mediastinului în partea opusă opacităţii.
 pe radiografiile în decubit lateral, cu raza orizontală,
opacitatea va ocupa porţiunea declivă a
hemitoracelui respectiv.