Sunteți pe pagina 1din 26

CURSUL 6

REDRESOARE CU DIODĂ DE NUL


Din studiul redresoarelor comandate s-a constatat că acestea prezintă o
serie de dezavantaje, dintre care cele mai importante sunt următoarele:
a) Factorul de putere (cos) redus, cu atât mai mic cu cât unghiul de
comandă  este mai apropiat de /2.
b) Pulsaţiile mari ale tensiunii redresate, care poate avea atât valori pozitive
cât şi valori negative. Mărimea pulsaţiilor depinde de numărul de pulsuri redresate p
şi de unghiul de comandă .
c) Conţinutul mare de armonici superioare al curentului absorbit de la reţea.
O parte din dezavantajele redresoarelor comandate se pot ameliora prin
introducerea în schema acestora a unei diode de nul. Aceasta se montează la ieşirea
redresorului, în antiparalel cu sarcina.
Prin introducerea diodei de nul se constată că:
- tensiunea redresată nu mai poate lua valori negative şi, în consecinţă,
valoarea medie a tensiunii redresate este întotdeauna pozitivă, iar redresorul nu mai
poate funcţiona în regim de invertor;
- factorul de putere este mai mare decât în cazul redresoarelor fără diodă de
nul, iar cel de distorsiuni – mai mic
- forma de undă de la ieşirea redresoarelor cu diodă de nul este de o calitate
mai bună decât cea obţinută fără diodă de nul
Dioda de nul are şi rol de protecţie a redresoarelor comandate în cazul
sarcinilor puternic inductive, deoarece, la întreruperea alimentării redresorului,
datorită inductanţei sarcinii, dioda de nul se deschide şi curentul de sarcină se
închide prin această cale de rezistenţă mică. În absenţa ei, datorită tensiunii de
autoinducţie mari care apare la ieşirea redresorului, tiristoarele blocate din punte
ar putea amorsa intempestiv (fără comandă), distrugându-se.

Trebuie precizat că dioda de nul intervine în funcţionarea redresorului


comandat numai dacă este îndeplinită condiţia generală:

π π
α 
2 p

unde p reprezintă numărul de pulsuri redresate într-o perioadă.


Redresorul monofazat în punte
cu diodă de nul

Dioda de nul DN intră în


Schema redresorului conducţie în momentul în care
valoarea instantanee a tensiunii
+ id redresate se anulează, tinzând să
iT1 treacă spre valori negative,
deoarece, începând din acel
T1 uT1 moment, tensiunea redresată o
T3 L
1 Tr 2 is polarizează în sens direct. Drept
urmare, dioda de nul “taie’’
DN pulsurile negative ale tensiunii
u1 u2 ud redresate, aceasta fiind formată
numai din pulsuri pozitive.
R
1' 2' Pe durata unei perioade a
tensiunii redresate ( radiani)
T4 T2 curentul din secundarul
transformatorului are pulsuri de
-
durată (-), iar dioda de nul
conduce curentul de sarcină pe
durata  (durata unghiului de
comandă).
Tensiunea si curentul de ieșire fără DN

V[2] I[L]
110

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0
550m 555m 560m 565m 570m 575m 580m 585m 590m 595m 600m
Time(s)

Tensiunea si curentul de ieșire cu DN


Concluzii

Din analiza formelor de undă se observă că:

1. În cazul sarcinii inductive (L  ), tensiunea redresată ud


nu are decât valori pozitive iar curentul id prin sarcină este practic
constant.

2. Pe durata unei perioade a tensiunii redresate ( radiani),


tiristoarele care amorsează ca urmare a comenzii aplicate pe poartă,
conduc (-) radiani, iar dioda de nul -  radiani
REDRESOARE TRIFAZATE CU DIODĂ DE NUL
Redresorul trifazat cu punct median
Schema redresorului

iT1 T1
a + id
iR DN
R uT1 Lf
1 ud
1 R
3 n

S 3 2
2
T T2
c b

T3
Tiristoarele sunt comandate în ordinea numerotării, cu o întârziere faţă de
punctele de comutaţie naturală c egală cu unghiul de comandă . Ele intră în
conducţie (amorsează) în momentul comenzii pe poartă şi se blochează în
momentul trecerii prin zero a tensiunii fazei pe care se află. Simultan cu blocarea
tiristorului intră în conducţie dioda de nul, deci comutaţia curentului se produce
între tiristor şi dioda de nul.

Pe durata conducţiei diodei de nul, tensiunea la ieşirea redresorului se


anulează.

Dioda de nul intervine în funcţionarea redresorului comandat dacă este


îndeplinită condiţia generală pentru unghiul de comandă:

π π
α 
2 p
unde p reprezintă numărul de pulsuri redresate într-o perioadă. În cazul de faţă p =
3, deci dioda de nul intră în conducţie pentru unghiuri de comandă   /6 radiani.
Formele de undă
a. Sarcină inductivă (L  R) şi  > /6
b. Sarcină inductivă (L  R) şi  < /6
Concluzii

1. Introducerea diodei de nul DN (dioda de regim liber) are ca


efect principal faptul că tensiunea redresată nu mai poate lua valori
negative. Redresoarele cu diodă de nul funcţionează numai în cadranul
I al planului (ud, id), deci nu mai nu mai pot funcţiona în regim de
invertor.

2. Îmbunătăţirea formei de undă a tensiunii redresate face ca


aceste redresoare să absoarbă de la reţea o putere reactivă mai mică
decât redresoarele cu diodă de nul, pentru acelaşi unghi de comandă.
Redresorul trifazat în punte
Schema redresorului

P id
+

T1 T3 T5
ua ia Lf
R
ub
3 ib
DN ud
uc
ic
S
2 iT4 S
T
T4 T6 T2
uT4

N
Funcţionare
Dioda de nul DN intră în conducţie în momentul în care valoarea
instantanee a tensiunii redresate se anulează, tinzând să treacă spre valori
negative, deoarece, începând din acel moment, tensiunea redresată o polarizează
în sens direct. Drept urmare, dioda de nul “taie’’ pulsurile negative ale tensiunii
redresate, aceasta fiind formată numai din pulsuri pozitive. Acest lucru se
întâmplă atunci când unghiul de comandă satisface relaţia:

π π 2π
 α π
2 p p

Deoarece p = 6, aceasta înseamnă: 
3
Ca şi la redresorul monofazat, se disting 2 cazuri:
a) 

3
DN nu intră niciodată în conducţie, iar redresorul se comportă ca şi cum nu ar
exista DN.

b) 
3
Tensiunea redresată se anulează la t = , iar DN preia curentul de sarcină şi
conduce până la o nouă comandă, respectiv pe durata:

π  
   α
p 2 3
Analizând formele de undă (fig. 6.7) se observă că fiecare tiristor comută de 2
ori într-o perioadă, iar curentul pe o fază a secundarului transformatorului are 2 pulsuri
pe fiecare alternanţă. Faţă de redresorul fără DN, durata de conducţie a fiecărui tiristor
se reduce cu de 2x durata conducţiei DN, deci un puls de curent are durata:

1  2    2
       
2 3  3  3

Aceasta înseamnă că valoarea maximă a unghiului de comandă este:

2
 max 
3
Formele de undă ale
redresorului trifazat ideal
comandat în punte, pentru
 = 30
Efectul inductivităţii de linie

Datorită existenţei inductanţelor de linie Ls, comutarea tiristoarelor nu se poate


produce instantaneu (în momentul comenzii pe poartă). Să considerăm cazul în care
curentul de ieşire Id al redresorului trifazat din fig. 5.10 comută de pe tiristorul T5 pe
tiristorul T1, după cum este reprezentat acest proces în fig. 5.12. Astfel, dacă se
consideră că la momentul  se aplică pe poarta tiristorului T1 un impuls de comandă,
datorită inductivităţii de linie Ls curentul anodic iT1 al acestuia nu va creşte instantaneu la
valoarea sa maximă Id. În acelaşi timp, curentul anodic iT5 prin tiristorul T5 (care era în
conducţie la momentul apariţiei comenzii pe poarta lui T1), tot datorită inductivităţii de
linie nu va scădea instantaneu la valoarea zero, deoarece:
IT5 = Id – iT1
În consecinţă, un scurt interval de timp din momentul aplicării comenzii pe poarta
tiristorului T1 vor fi simultan în conducţie 3 tiristoare: T1, T5 şi T6 (fig. 5.11). Procesul de
comutaţie se încheie după un interval de timp µ numit timp (unghi) de comutaţie, în
momentul în care curentul iT1 prin tiristorul T1 atinge valoarea maximă Id, iar curentul iT5
prin tiristorul T5 scade la zero.
Existenţa timpului de comutaţie µ are ca efect reducerea valorii medii a
tensiunii de ieşire Ud. Astfel, dacă se consideră cazul redresorului trifazat complet
comandat din fig. 5.10, se poate demonstra că mărimea cu care scade valoarea medie a
tensiunii de la ieşirea redresorului este dată de relaţia [10]:
Efectul inductivităţii de linie asupra comutaţiei pentru un
unghi de comandă 
µ - timp (unghi) de comutaţie
Redresoare semicomandate
S-a văzut că, prin montarea unei diode de nul, performanţele energetice ale
redresoarelor comandate se îmbunătăţesc. În acelaşi timp, dioda de nul nu mai
permite existenţa tensiunii negative la ieşirea redresorului, făcând imposibilă
funcţionarea în regim de invertor. Performanţe asemănătoare se obţin prin utilizarea
redresoarelor semicomandate, care sunt mai ieftine.

Redresorul semicomandat, monofazat, în punte


Un astfel de redresor se obţine înlocuind 2 tiristoare cu 2 diode, schema
devenind astfel mai ieftină şi mai simplă. Acest tip de redresoare poate funcţiona
numai ca redresor în cadranul I al planului (Ud,Id).
Sunt cunoscute 2 scheme de redresor semicomandat, monofazat, în punte:
schema simetrică (fig. a) şi schema asimetrică (fig. b).
Din analiza formelor de undă ideale ale celor două redresoare rezultă:
a) Schema simetrică este formată din 2 celule de comutaţie: celula T1, T3,
realizată cu tiristoare şi celula D2, D4, realizată cu diode. Tiristoarele comută cu un
decalaj egal cu unghiul de comandă , iar diodele conduc începând cu trecerea prin
zero a tensiunii de alimentare a punţii. Ca urmare, curentul prin secundar va circula o
durată  =  - . Pe durata unghiului de comandă  sunt simultan în conducţie T1 şi
D2 sau T3 şi D4. Acest ansamblu serie are rol de diodă de regim liber (diodă de nul)
pentru sarcină şi în acest interval de timp tensiunea redresată rămâne nulă.
b) Schema asimetrică este formată din 2 celule de comutaţie identice,
fiecare formată din câte un tiristor şi o diodă: celula T1, D3 şi celula T4, D2.
diodele comută în mod natural la trecerea prin zero a tensiunii de alimentare a
punţii şi au un unghi de conducţie  =  - . Tiristoarele comută cu o întârziere
egală cu unghiul de comandă  şi se blochează la trecerea prin zero a tensiunii
de alimentare, deci unghiul lor de conducţie este tot  =  - .

Rezultă că funcţionarea celor două scheme este similară, cu deosebirea


că, în cazul schemei asimetrice, tiristoarele sunt solicitate în sens invers de o
alternanţă completă a tensiunii de alimentare. Formele de undă ale tensiunii
redresate şi a curentului prin secundarul transformatorului sunt identice cu cele
ale punţii complet comandate cu diodă de nul, rezultând că se obţin aceleaşi
performanţe energetice. Curentul prin secundarul transformatorului de alimentare
este alternativ şi simetric, dar durata unei alternanţe depinde de unghiul de
comandă.
+ id
iT1
T1 uT1 T3
1 Tr 2 is Lf

Schemele de principiu
u1 u2 ud ale redresorului
semicomandat,
1' 2'
S monofazat, în punte:
D4 D2 a) schema simetrică;
b) schema asimetrică

+ id
iT1
T1 uT1 D3
1 Tr 2 is Lf

u1 u2 ud

1' 2'
S

T4 D2
Formele de undă în cazul
redresorului monofazat
semicomandat,
schema nesimetrică, sarcină
inductivă

Concluzii
Din analiza formelor de
undă se observă că:
1. În cazul sarcinii inductive
(L  ), tensiunea redresată ud
nu are decât valori pozitive (fig.),
iar curentul id prin sarcină este
practic constant.
2. Pe durata unei perioade a
tensiunii redresate ( radiani),
tiristoarele care amorsează ca
urmare a comenzii aplicate pe
poartă, conduc (-) radiani, iar
dioda de nul  radiani (fig.).
Redresorul semicomandat, trifazat, în punte
Schema acestui redresor se obţine din cea a redresorului complet
comandat, prin înlocuirea celor 3 tiristoare dintr-una din cele două celule de
comutaţie, cu diode (fig).

P id
+
iT1

T1 uT1 T2 T3
ua ia Lf
Tr
R
ub
1 3 ib
n ud
uc
ic
S
2 S
T
D1 D2 D3

N
Funcţionare
Controlul de fază se realizează cu ajutorul tiristoarelor T1, T2, T3, numai
pe durata semialternanţelor pozitive ale tensiunilor ua, ub, uc. Tiristoarele sunt
comandate cu o întârziere  (durata unghiului de comandă) faţă de punctele de
comutaţie naturală c, care, în cazul de faţă este de /6 radiani. Diodele D1, D2, D3
formează cea de a doua celulă de comutaţie. Fiecare diodă comută în punctele de
comutaţie naturală ale tensiunilor ua, ub, uc, producând blocarea diodei aflată
anterior în conducţie.
Ca şi în cazul redresorului complet comandat cu diodă de nul, în
funcţionarea redresorului trifazat în punte mixtă, se disting două situaţii:
- unghi de comandă   /3
- unghi de comandă   /3

a) În cazul unghiurilor de comandă /3, curentul de sarcină este


asigurat, pe rând, de grupurile (T3, D2), (T1, D2), (T1, D3), (T2, D3), (T2, D1) ş.a.m.d.
Tensiunea redresată are perioada 2/3 radiani (fig. 7.4). Deoarece tiristoarele sunt
comandate numai pe jumătate din semialternanţele sistemului trifazat de tensiuni
care se redresează (ua, ub, uc), rezultă că tensiunea de la ieşirea redresorului nu
poate avea decât jumătate din valoarea tensiunii de la ieşirea redresorului complet
comandat.
Formele de undă în cazul
sarcinii inductive,
pentru unghiuri de comandă
  /3
b) În cazul unghiurilor de comandă   /3, se poate constata că
funcţionarea redresorului este total diferită, iar forma de undă a tensiunii de la ieşirea
redresorului este modificată faţă de cea corespunzătoare unui unghi /3 (fig.
Astfel, se observă că, pe anumite intervale de timp, se află simultan în conducţie câte
un grup tiristor–diodă, aflate pe aceeaşi ramură a punţii redresoare: (T3, D3), (T1, D1),
(T2, D2) ş.a.m.d. Aceste grupuri joacă rol de diodă de nul şi scurtcircuiteză ieşirea
redresorului, pe durata conducţiei lor tensiunea redresată fiind nulă (de fapt, ea are
valoarea sumei căderilor de tensiune pe dioda şi tiristorul aflate simultan în
conducţie).
Tensiunea redresată are tot perioada de 2/3 radiani (fig. 7.6).
Formele de undă ale tensiunii şi
curenţilor,
pentru unghiuri de comandă   /3
Concluzii

1. Indiferent de valoarea unghiului de comandă , tensiunea ud de la ieşirea


redresoarelor trifazate semicomandate are numai valori pozitive (figurile). Acest tip
de redresoare va funcţiona, ca şi redresoarele cu diodă de nul, numai în cadranul I al
planului caracteristicilor (ud, id), funcţionarea în regim de invertor nefiind posibilă.

2. Tensiunea redresată are perioada 2/3 radiani.

3. În cazul unghiurilor de comandă   /3, pe o parte din durata unghiului


de conducţie, fiecare tiristor din punte, împreună cu dioda de pe aceeaşi ramură,
sunt simultan în conducţie. Aceste grupuri tiristor-diodă joacă, pe rând, rolul de
diodă de nul, anulând tensiunea de la ieşirea redresorului

4. Curenţii din înfăşurările secundare ale transformatorului de alimentare,


indiferent de valoarea unghiului de comandă, sunt dreptunghiulari, alternativi şi
simetrici (figurile).