Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
functiilor esantionate.
{f(t0+nTs)}, nZ
formata dintr-un numar infinit de valori valori, preluate la intervale de timp egale T,
denumit perioada de esantionare.
TS (t )(t )dt (nT )
n
s
e e
1 jn0t 1
Seria de impulsuri poate fi exprimata prin T (t ) T
e
1 jn2f S t 1
f discretizat (t ) TS (t ) f (t ) f (t ) (t nTS ) f (t ) ; fS
n
Ts n
T
Transformata Fourier devine
j 2ft
e
j 2 ft 1 jn2 f S t e
Fdiscretizat ( f ) f discretizat (t )e dt f (t ) dt
TS
n
1 1
F ( f nf
1 j 2 ( f nf S )t j 2 ( f nf S )t
f (t )e dt f (t )e dt S)
n TS n TS
TS
n
f (t )e j 2( f f 0 )t dt
j 2 ft
unde F( f ) f (t )e dt; F ( f f 0 )
jt
e
jt 1 jnS t e
Fdiscretizat () f discretizat (t )e dt f (t ) dt
TS
n
j ( nS )t
j ( nS )t
F ( n
1 1 1
f (t )e dt f (t )e dt S)
n TS n TS
TS
n
F ( f nf F ( n
1 1
Fdiscretizat ( f ) S) Fdiscretizat () S)
TS n
TS n
Este valabila si reducerea la suma de fazori modulati in amplitudine dar nu este utilizata curent in analiza spectrala!
DAR STA LA BAZA TRASFORMATEI FOURIER DISCRETE IN TIMP (IN TIMP DISCRET)
f discretizat (t ) TS (t ) f (t ) (t nT ) f (t )
n
S
j 2ft
(t nTS ) f (t ) e
j 2 ft
Fdiscretizat ( f ) f discretizat (t )e dt dt
n
n
(t nTS ) f (t )e j 2ft dt
n
f (t )e j 2ft
t nTS
n
f (nTS )e j 2fnTS
jt
(t nTS ) f (t ) e
jt
Fdiscretizat () f discretizat (t )e dt dt
n
n
(t nTS ) f (t )e jt dt
n
f (t )e jt
t nTS
n
f (nTS )e jnTS
DESCOMPUNEREA IN FAZORI
Fdiscretizat ( f )
n
f (nTS )e j 2fnTS
Fdiscretizat () f (nT )e
n
S
jnTS
Legatura dintre descompunerea prin fazori si rezultatul anterior!
F ( f nf
1 si se observa ca este o functie periodica
Se pleaca de la: Fdiscretizat ( f ) S) (rezultata din repetarea unui spectru de baza cu
TS n perioada egala cu fs).
Dn e j n 2 fTS
j n t
Fdiscretizat ( f )
f (t ) D
n
n e 0
T
n
nZ nZ
a T0 / 2 2 fS / 2
j n t
Fdiscretizat ( f )
n
f (nTS )e j 2fnTS
n
f (nTS )e j 2fnTS Dn f (nTs )
fS / 2
D j n 2 fTS
Fdiscretizat ( f ) e j n 2 TS f df
1
SE POATE Fdiscretizat ( f ) n e Dn
n
fS
SCRIE SI fS / 2
nZ
fS / 2 fS / 2
F ( f mf S ) e j n 2 TS f df j n 2 TS f
1 fS
Dn F ( f mf ) e df
S
m f S / 2
fS
fS / 2 m
fS ( m 1) f S
F ( f mf ) e j n 2 TS f df j n 2 TS ( f mf S ) *
*
S F( f )e
*
df
m 0
m mf S
( m 1) f S ( m 1) f S
F ( f * ) e j n 2 TS f df * e j 2 nm
*
e jn2 TS mf S j n 2 TS f
*
F ( f mf S ) e df
m mf mf
S m
S
df *
j 2 f *nTS
F( f )e
*
f (nTS ) e j 2 nm 1 m, n Z unde f * f mf S
CONCLUZIE
Functie esantionata infinit=
f discretizat (t ) (t nT ) f (t )
n
S Serie infinita de impulsuri Dirac,
modulate de
functia esantionata f(t)
F ( f nf
1
Fdiscretizat ( f ) S)
TS n
1
f discretizat (t ) (t nTS ) cos(0t ); 0
n
T0
1
Fdiscretizat ( f ) cos( nT )e 0 S
j 2 fnTS
2 n
e j0 nTS e j 2 fnTS e j0 nTS e j 2 fnTS
n n
1
e j 2 ( f f 0 ) nTS e j 2 ( f f 0 ) nTS
2 n n
F ( n
1
S-a demonstrat anterior ca Fdiscretizat () S)
TS n
Pentru g (t ) cos(0t ) , notand G ()
cos(0 t )e jt dt o o
f nf f o f nf S f o
1 1
Fdiscretizat ( f ) F ( f nf S ) S
TS n
TS n
Se deduce
n o nS o
1
Fdiscretizat () F ( nS ) S
TS n
TS n
ALIASING!
ILUSTRAREA FENOMENULUI DE ALIASING PENTRU SEMNAL COSINUSOIDAL
Semnal DC
reconstituit corect
Semnal f=fS
Interpretat ca DC
Semnal f=(1/N)fS
Interpretat corect
Semnal f=[(N+1)/N]fS
Interpretat ca f=[1/N]fS
ILUSTRAREA FENOMENULUI DE ALIASING
PENTRU SEMNAL OARECARE ESANTIONAT
Semnalul esantionat poate fi
considerat o modulare in amplitudine f discretizat (t ) TS (t ) f (t ) (t nT ) f (t )
n
S
F ( f nf
1
replicare/copiere cu decalaje de frecventa Fdiscretizat ( f ) S)
TS n
multipli ai frecventei de esantionare!
Raspunsul este logic daca consideram ca seria de impulsuri Drac in timp este
un pachet de semnale armonice
2
1 1 1 2 1
TS (t ) (t nTS ) e jnS t e jn2f S t cos(n2f S t ); S ; fS
n
TS n
TS n
TS TS n 1
TS TS
Fiecare semnal cosinusoidal modulat conduce la
1 1
Fourier( f (t ) cos(2f 0t )) F ( f f 0 ) F ( f f 0 )
2 2
DECI
f (t ) cos(n2f t )
f (t ) 2
f discretizat (t ) S
TS TS n 1
F ( f nf 0 ) F ( f nf 0 )
F( f ) 2 1
Fdiscretizat ( f )
TS TS n 1
2
F ( f nf )
F( f ) 1 1 1
F ( f nf 0 ) F ( f nf 0 ) 0
TS TS n 1
TS n 1
TS n
TEOREMA NYQUIST
FRECVENTA DE ESANTIONARE TREBUIE SA FIE
CEL PUTIN EGALA CU DUBLUL
FRECVENTEI MAXIME A COMPONENTELOR SPECTRALE
DIN SEMNALUL ESANTIONAT
FILTRARE
• ELIMINAREA COMPONENTELOR SPECTRALE
CU FRECVENTE NEDORITE
- Asigura compresia
intervalelor mari,
devenind usor reprezentabile.
Decibel
g (t )
g (t )[ dB] 10 log10 Marimi energetice [W]
g ref
g (t ) Marimi ne-energetice
g (t )[ dB] 20 log10 - acceleratie/viteza/pozitie;
g ref
- forta/presiune;
- curent electric/tensiune electrica
Scala orizontala (abscisa)
logaritmica vs. liniara
Utilizarea scalei
logaritmice pe axa
orizontala
- Permite dilatarea
intervalelor de
frecvente joase;
SIMULTAN CU
- Afisarea unui
domeniu foarte mare
de frecventa.
DECADA = unitate de masura a frecventei pe scala logaritmica,
o decada corespunzand unui raport de 10 intre doua frecventa
OCTAVA = unitate de masura a frecventei pe scala logaritmica,
o decada corespunzand unui raport de 2 intre doua frecventa
𝑓2
Numarul de decade intre doua frecvente = 𝑙𝑜𝑔10
𝑓1
𝑓2
Numarul de octave intre doua frecvente = 𝑙𝑜𝑔2
𝑓1
f sup fc
f sup 2 f inf ; log10 f sup log10 f c log10 f c log10 f inf ;
fc f inf
1
fc f inf f sup 2
2 f inf 2 f inf f sup ;
2
fc
Latimea de banda absoluta f sup f inf f
2
f sup f inf f 1
Latimea de banda relativa 70 ,7%
fc fc 2
Latimea de banda relativa si frecventa centrala la filtrele 1/3octava
f inf frecventa inferioara ; f sup frecventa superioara; f c frecventa centrala;
f sup fc
f sup 21/ 3
f inf ; log10 f sup log10 f c log10 f c log10 f inf ;
fc f inf
1
fc f inf f sup 21/ 3 f inf
2
21/ 6 f inf 1/ 6
f sup ;
2
21/ 3 1
Latimea de banda absoluta f sup f inf f 1/ 6
fc
2
f sup f inf f 21/ 3 1
Latimea de banda relativa 1/ 6 23,1%
fc fc 2
Benzile de 1/3 octava sunt egale cu 1/10 dintr-o decada!!!!
Cresterea rezolutiei in frecventa se poate obtine prin reducerea latimii benzii de trecere a filtrului si repetarea
testarii pentru mai multe filtre, cu diferite benzi de frecventa!!!
Anterior
- Seturi de filtre cu benzi de frecventa complementare si detectoare dupa fiecare filtru!
METODA CEA MAI RAPIDA SI MAI COSTISITOARE! CEA MAI EXACTA!
- Seturi de filtre cu benzi de frecventa complementare, UN multiplexor si UN detector!
CONVENABILA DACA DETECTORII SUNT COMPLECSI SI SCUMPI! UN
MULTIPLEXOR ESTE MAI IEFTIN! METODA MAI PUTIN COSTISITOARE!
Completare
- Un singur filtru cu frecventa centrala reglabila (tunabila), cu latime de banda constanta sau latime
de banda procentual constanta!
- PS. Pentru reducerea timpului de stabilizare a filtrelor se pot folosi doua filtre reglabile (cel folosit
actual si cel care va fi folosit la pasul urmator – in timpul masurarii prin primul filtru se
stabilizeaza semnalul prin cel de al doilea)
Se poate folosi un filtru trece banda cu latime de banda de K ori mai mare pentru analiza!
PERMITE O ANALIZA CU REZOLUTIE MARE IN FRECVENTA FARA A FOLOSI UN NUMAR ENORM DE FILTRE
COMPLEMENTARE DE BANDA DE FRECVENTA FOARTE INGUSTA
SI NICI UN FILTRU REGLABIL CU BANDA DE FRECVENTA INGUSTA (SI TIMP DE STABILIZARE FOARTE MARE)!
CARACTERIZAREA
FILTRELOR
Se definesc:
- Latime de banda la -3dB, masurata ca diferenta intre frecventa intre punctele
cu atenuare de 3db fata de zona de trecere (uzuala la analiza semnalelor armonice)
si corespunde injumatatirii puterii (-10log10(3)=-3dB);
- Latime de banda reala la zgomot (acea latime de banda a filtrului ideal, avand aceeasi
frecventa centrala ca si cel real, ce corespunde trecerii unei puteri egale a unui semnal aleator
cu energie spectrala uniforma in frecventa).
PS. Deseori cele doua latimi de banda coincida si se prefera folosirea latimii de banda la -3dB,
deoarece este mai usor de masurat, punctele de -3dB fiind mai usor de identificat!
LATIMEA DE BANDA A UNUI FILTRU ESTE O MASURA A CAPACITATII
DE SEPARARE A COMPONENTELOR SPECTRALE CU ACELASI NIVEL!
SELECTIVITATEA FILTRELOR
Este o masura a capacitatii de separare
a componentelor cu niveluri mult diferite.
Latimi de banda specifice unui filtru:
- B3 latime de banda la atenuare -3dB;
- B40 latime de banda la atenuare -40dB
(folosit in locul lui B60 daca nu se pot
stabili punctele de atenuare -60dB);
- B60 latime de banda la atenuare -60dB.
Parametrul uzual
Factorul de forma = raportul latimii in frecventa a
caracteristicii la o atenuare de -60dB impartit cu
latimea in frecventa la o atenuare de -3dB.
Daca se identifica greu latimea de banda la -60dB,
se foloseste latimea de banda la -40dB
Factorul de forma este uzual specific filtrelor cu latime de banda
constanta, ce au caracteristica simetrica pe scala liniara de
frecventa, dar se poate utiliza si in caz general.
LA APLICAREA
SEMNALULUI DE
INTRARE
VA EXISTA O
PERIOADA DE
STABILIZAREA A
IESIRII FILTRULUI!!
La aplicarea unui semnal armonic cu frecventa in banda de trecere a filtrului exista
o perioada pana la care semnalul de iesire atinge amplitudine constanta!
PS. La un filtru uzual cu 4-6 poli, timpul de crestere poate fi aproximat cu inversul
latimii de banda B.
CUM SE POATE EVALUA TIMPUL DE RASPUNS AL FILTRULUI?
B
Sau, scriind TR f c 1 b nR 1
f
c Aplicabila la filtre cu latime
unde
de banda procentual constanta!
b = latime de banda relativa;
nR = numarul de perioade ale frecventei fc in timpul TR.