Sunteți pe pagina 1din 45

TransformataFourier a

functiilor esantionate.

Transformata Fourier (continua)


in timp discret(izat).
Se considera o functie continua f(t) discretizata printr-o secventa

{f(t0+nTs)}, nZ
formata dintr-un numar infinit de valori valori, preluate la intervale de timp egale T,
denumit perioada de esantionare.

 

 
TS (t )(t )dt   (nT )
n  
s

Definita ca o multime numarabila de puncte,


multimea nu admite calculul trasformatei sau seriei Fourier.
Definita ca produs dintre functia de baza f(t) si un tren de impulsuri Dirac, functia
satisface conditiile pentru transformata Fourier!
  jn2 
t

e e
1 jn0t 1
Seria de impulsuri poate fi exprimata prin T (t )   T

deci functia esantionata se poate scrie T n  


T n  

 

 e
1 jn2f S t 1
f discretizat (t )  TS (t )  f (t )  f (t ) (t  nTS )  f (t ) ; fS 
n  
Ts n  
T
Transformata Fourier devine
      j 2ft
  e
 j 2 ft  1 jn2 f S t e
Fdiscretizat ( f )  f discretizat (t )e dt  f (t ) dt 
   TS 
 n   
  
   1    1
     F ( f  nf
1  j 2 ( f  nf S )t  j 2 ( f  nf S )t
 f (t )e dt    f (t )e dt   S)
n     TS n     TS
TS  
n  

 
  f (t )e  j 2( f  f 0 )t dt
 j 2 ft
unde F( f )  f (t )e dt; F ( f  f 0 ) 
 
 
    jt
  e
 jt  1 jnS t e
Fdiscretizat ()  f discretizat (t )e dt  f (t ) dt 
   TS 
 n   
  
 
 j (  nS )t   
 j (  nS )t 
     F (  n
1 1 1
 f (t )e dt    f (t )e dt   S)
n     TS n     TS
TS  
n  

ESANTIONAREA SEMNALULUI IN DOMENIUL TIMP


PRODUCE REPLICAREA SEMNALULUI IN SPECTRU!!!
DAR CU DECALAJ DE FRECVENTA
MULTIPLU AL FRECVENTEI DE ESANTIONARE

 

 F ( f  nf  F (  n
1 1
Fdiscretizat ( f )  S) Fdiscretizat ()  S)
TS n  
TS n  
Este valabila si reducerea la suma de fazori modulati in amplitudine dar nu este utilizata curent in analiza spectrala!
DAR STA LA BAZA TRASFORMATEI FOURIER DISCRETE IN TIMP (IN TIMP DISCRET)


f discretizat (t )  TS (t )  f (t )   (t  nT ) f (t )
n  
S

     j 2ft
  
 (t  nTS ) f (t ) e
 j 2 ft
Fdiscretizat ( f )  f discretizat (t )e dt  dt
   
 n   
   
 
n  

(t  nTS ) f (t )e  j 2ft dt  
n  
f (t )e  j 2ft
t  nTS
 
n  
f (nTS )e  j 2fnTS

  
   jt
  
 (t  nTS ) f (t ) e
 jt
Fdiscretizat ()  f discretizat (t )e dt  dt
   
 n   
   
 
n  

(t  nTS ) f (t )e  jt dt  
n  
f (t )e  jt
t  nTS
 
n  
f (nTS )e  jnTS
DESCOMPUNEREA IN FAZORI


Fdiscretizat ( f )  
n  
f (nTS )e  j 2fnTS


Fdiscretizat ()   f (nT )e
n  
S
 jnTS
Legatura dintre descompunerea prin fazori si rezultatul anterior!

 F ( f  nf
1 si se observa ca este o functie periodica
Se pleaca de la: Fdiscretizat ( f )  S) (rezultata din repetarea unui spectru de baza cu
TS n   perioada egala cu fs).

Rezulta ca se poate construi o serie de fazori asociata


 2  

 Dn  e j n 2 fTS 
 j  n t 
Fdiscretizat ( f ) 
f (t )  D
n  
n e  0 
T
n  
nZ nZ
a T0 / 2  2  fS / 2
 j  n t 

 Fdiscretizat ( f )  e  j n 2 TS f df


1

1
(t )  e  0  dt Dn 
T
Dn  f
T0 fS
a T0 / 2  fS / 2

 
Fdiscretizat ( f )  
n  
f (nTS )e  j 2fnTS  
n  
f (nTS )e j 2fnTS Dn  f (nTs )
 fS / 2

D  j n 2 fTS 
 Fdiscretizat ( f )  e j n 2 TS f df
1
SE POATE Fdiscretizat ( f )  n e Dn 
n  
fS
SCRIE SI  fS / 2
nZ


fS / 2     fS / 2 
 
 
F ( f  mf S )   e j n 2 TS f df    j n 2 TS f 
1  fS
Dn   F ( f  mf )  e df  
  S
m     f S / 2 
fS
 fS / 2  m     
  fS     ( m 1) f S 
 F ( f  mf )  e j n 2 TS f df    j n 2 TS ( f  mf S )  * 
   
*

 S   F( f )e
*
df  
m    0  
 m     mf S 
  ( m 1) f S     ( m 1) f S 
F ( f * )  e j n 2 TS f df *   e j 2 nm
   *
 e jn2 TS mf S    j n 2 TS f 

*

 F ( f  mf S )  e df 
m     mf      mf 
 S  m
 S 

 df * 

j 2 f *nTS
F( f )e
*
f (nTS ) e j 2 nm  1  m, n  Z unde f *  f  mf S

CONCLUZIE
 Functie esantionata infinit=
f discretizat (t )   (t  nT ) f (t )
n  
S Serie infinita de impulsuri Dirac,
modulate de
functia esantionata f(t)

 F ( f  nf
1
Fdiscretizat ( f )  S)
TS n  

 Suma infinita de spectre


Fdiscretizat ( f )   f (nTS )e  j 2fnTS specifice unui impuls Dirac,
n   modulate de valorile functiei f(t).
 SPECTRUL ESTE CONTINUU IN FRECVENTA
Fdiscretizat ()   f (nTS )e  jnTS cu valori de la - la +
n  
Cazul semnalului armonic cosinusoidal de perioada T0
esantionat cu perioada de esantionare Ts


1
f discretizat (t )  (t  nTS ) cos(0t ); 0 
n  
T0

1  
  
Fdiscretizat ( f )   cos( nT )e 0 S
 j 2 fnTS
 
2  n  
e j0 nTS e  j 2 fnTS   e  j0 nTS e  j 2 fnTS 

n   n   
   
 
1
  e  j 2 ( f  f 0 ) nTS  e  j 2 ( f  f 0 ) nTS 
2  n   n  


 F (  n
1
S-a demonstrat anterior ca Fdiscretizat ()  S)
TS n  

Pentru g (t )  cos(0t ) , notand G () 
 cos(0 t )e  jt dt   o     o 

 

  f  nf  f o    f  nf S  f o 
1 1
Fdiscretizat ( f )  F ( f  nf S )  S
TS n  
TS n  
Se deduce
 

   n  o     nS  o 
1
Fdiscretizat ()  F (  nS )  S
TS n  
TS n  

Concluzie: semnalul armonic subesationat este perceput ca avand componente multiple.


Pe langa componentele corecte, corespunzand lui n=0, apar si componente suplimentare la frecvente egale cu
cele de baza plus multipli ai frecventei de esantionare!
FENOMENUL DE APARITIE A UNOR COMPONENTE SPECTRALE FALSE (ALIAS=DUBLURA=CLONE) SE
NUMESTE

ALIASING!
ILUSTRAREA FENOMENULUI DE ALIASING PENTRU SEMNAL COSINUSOIDAL

Semnal DC
reconstituit corect

Semnal f=fS
Interpretat ca DC
Semnal f=(1/N)fS
Interpretat corect

Semnal f=[(N+1)/N]fS
Interpretat ca f=[1/N]fS
ILUSTRAREA FENOMENULUI DE ALIASING
PENTRU SEMNAL OARECARE ESANTIONAT
Semnalul esantionat poate fi 
considerat o modulare in amplitudine f discretizat (t )  TS (t )  f (t )   (t  nT ) f (t )
n  
S

a seriei de impulsuri Dirac in timp!


Spectrul semnalului esantionat este o 

 F ( f  nf
1
replicare/copiere cu decalaje de frecventa Fdiscretizat ( f )  S)
TS n  
multipli ai frecventei de esantionare!
Raspunsul este logic daca consideram ca seria de impulsuri Drac in timp este
un pachet de semnale armonice
   
2
   
1 1 1 2 1
TS (t )  (t  nTS )  e jnS t  e jn2f S t   cos(n2f S t ); S  ; fS 
n  
TS n  
TS n  
TS TS n 1
TS TS
Fiecare semnal cosinusoidal modulat conduce la
1 1
Fourier( f (t ) cos(2f 0t ))  F ( f  f 0 )  F ( f  f 0 )
2 2
DECI

 f (t ) cos(n2f t )
f (t ) 2
f discretizat (t )   S
TS TS n 1

 F ( f  nf 0 )  F ( f  nf 0 ) 
F( f ) 2 1
Fdiscretizat ( f )  
TS TS n 1
2
  

   F ( f  nf )
F( f ) 1 1 1
 F ( f  nf 0 )  F ( f  nf 0 )  0
TS TS n 1
TS n 1
TS n  

Se regaseste prin aceasta abordare concluzia initiala privind spectrul


semnalului esantionat!
FENOMENUL DE ALIASING (APARITIA CLONELOR)
APARE LA ESANTIONAREA ORICARUI SEMNAL INFINIT
CONTINUU, PERIODIC SAU NU!
(Semnalul periodic este o suma de componente armonice
deci sufera fenomen de aliasing)

LA ORICE FRECVENTA DIN SPECTRUL DE PUTERE


(INCLUSIV IN ZONA FRECVENTELOR JOASE)
APAR INFLUENTE ALE ALTOR COMPONENTE SPECTRALE
(ALE COMPONETELOR CU FRECVENTELE REZULTATE
DIN ADAUGAREA SAU SCADEREA LA ACEA FRECVENTA
A MULTIPLILOR LUI ½ FRECVENTA DE ESANTIONARE!
SOLUTIA PENTRU O ANALIZA SPECTRALA CORECTA?

FILTRAREA ANALOGICA A SEMNALULUI INAINTE


DE ESANTIONARE, PENTRU ELIMINAREA COMPONENTELOR
CU FRECVENTE MAI MARI DECAT JUMATATE DIN
FRECVENTA DE ESANTIONARE
sau

TEOREMA NYQUIST
FRECVENTA DE ESANTIONARE TREBUIE SA FIE
CEL PUTIN EGALA CU DUBLUL
FRECVENTEI MAXIME A COMPONENTELOR SPECTRALE
DIN SEMNALUL ESANTIONAT
FILTRARE
• ELIMINAREA COMPONENTELOR SPECTRALE
CU FRECVENTE NEDORITE

• ATENUAREA SAU AMPLIFICAREA ANUMITOR


COMPONENTE SPECTRALE
FILTRUL IDEAL
FILTRUL REAL
Efectul filtrului (definit prin functia de transfer in frecventa H(f)) asupra spectrului semnalului
Utilizarea scalei logaritmice pe
axa verticala
- Permite dilatarea detaliilor;

- Asigura compresia
intervalelor mari,
devenind usor reprezentabile.
Decibel
 g (t ) 
g (t )[ dB]  10 log10   Marimi energetice [W]
 g ref 
 
 g (t )  Marimi ne-energetice
g (t )[ dB]  20 log10   - acceleratie/viteza/pozitie;
 g ref 
  - forta/presiune;
- curent electric/tensiune electrica
Scala orizontala (abscisa)
logaritmica vs. liniara

Utilizarea scalei
logaritmice pe axa
orizontala

- Permite dilatarea
intervalelor de
frecvente joase;
SIMULTAN CU
- Afisarea unui
domeniu foarte mare
de frecventa.
DECADA = unitate de masura a frecventei pe scala logaritmica,
o decada corespunzand unui raport de 10 intre doua frecventa
OCTAVA = unitate de masura a frecventei pe scala logaritmica,
o decada corespunzand unui raport de 2 intre doua frecventa

𝑓2
Numarul de decade intre doua frecvente = 𝑙𝑜𝑔10
𝑓1

𝑓2
Numarul de octave intre doua frecvente = 𝑙𝑜𝑔2
𝑓1

Cate octave sunt intr-o decada? 𝑙𝑜𝑔2 10 =1/0.301=3


Latimea de banda relativa si frecventa centrala la filtrele octava
f inf  frecventa inferioara ;
f sup  frecventa superioara;
f c  frecventa centrala;

f sup fc
f sup  2 f inf ; log10 f sup  log10 f c  log10 f c  log10 f inf   ;
fc f inf
1
fc  f inf  f sup  2
2 f inf  2 f inf  f sup ;
2
fc
Latimea de banda absoluta  f sup  f inf  f 
2
f sup  f inf f 1
Latimea de banda relativa     70 ,7%
fc fc 2
Latimea de banda relativa si frecventa centrala la filtrele 1/3octava
f inf  frecventa inferioara ; f sup  frecventa superioara; f c  frecventa centrala;
f sup fc
f sup  21/ 3
f inf ; log10 f sup  log10 f c  log10 f c  log10 f inf   ;
fc f inf
1
fc  f inf  f sup  21/ 3 f inf
2
 21/ 6 f inf  1/ 6
f sup ;
2
21/ 3  1
Latimea de banda absoluta  f sup  f inf  f  1/ 6
fc
2
f sup  f inf f 21/ 3  1
Latimea de banda relativa    1/ 6  23,1%
fc fc 2
Benzile de 1/3 octava sunt egale cu 1/10 dintr-o decada!!!!

log 2   log 2   10 


101 / 10 
1/ 3 1 0,3 1
10 10  0,1  log10  log10
3 3 10
Filtre de octava (raport intre frecventele limita =2)

OCTAVA FRECVENTA FRECVENTA


CENTRALA CENTRALA
TEORETICA EXACTA
-1 16 Hz 15,625 Hz
0 31,5 Hz 31,250 Hz
1 63 Hz 62,500 Hz
2 125 Hz 125,000 Hz
3 250 Hz 250,000 Hz
4 500 Hz 500,000 Hz
5 1k Hz 1000,000 Hz
6 2k Hz 2000,000 Hz
7 4k Hz 4000,000 Hz
8 8k Hz 8000,000 Hz
9 16k Hz 16000,000 Exemplu de grafic cu reprezentarea spectrului de putere: continua (verde),
Hz benzi de octava (rosu) si benzi de treime de octava (albastru)
Filtre de treime de octava (raport intre frecventele limita = radical de ordin 3 din 2)
1/3 FRECVENTA FRECVENTA 1/3 FRECVENTA FRECVENTA 1/3 FRECVENTA FRECVENTA
OCTAVA CENTRALA CENTRALA OCTAVA CENTRALA CENTRALA OCTAVA CENTRALA CENTRALA
TEORETICA EXACTA TEORETICA EXACTA TEORETICA EXACTA
1 16 Hz 15,625 Hz 13 250 Hz 250,000 Hz 25 4k Hz 4000,000 Hz
2 20 Hz 19,686 Hz 14 315 Hz 314,980 Hz 26 5k Hz 5039,684 Hz
3 25 Hz 24,803 Hz 15 400 Hz 396,850 Hz 27 6,3k Hz 6349,604 Hz
4 31.5 Hz 31,250 Hz 16 500 Hz 500,000 Hz 28 8k Hz 8000,000 Hz
5 40 Hz 39,373 Hz 17 630 Hz 629,961 Hz 29 10k Hz 10079,368 Hz
6 50 Hz 49,606 Hz 18 800 Hz 793,701 Hz 30 12,5k Hz 12699,208 Hz
7 63 Hz 62,500 Hz 19 1k Hz 1000,000 Hz 31 16k Hz 16000,000 Hz
8 80 Hz 78,745 Hz 20 1,25k Hz 1259,921 Hz 32 20k Hz 20158,737 Hz
9 100 Hz 99,123 Hz 21 1,6k Hz 1587,401 Hz
10 125Hz 125,000 Hz 22 2k Hz 2000,000 Hz
11 160 Hz 157,490Hz 23 2,5k Hz 2519,842 Hz
12 200 Hz 198,425 Hz 24 3,150k Hz 3174,802 Hz
Exemplu de seturi de filtre REALE de treime de octava (frecvente
standardizate)
Analiza spectrala a semnalelor se poate realiza prin:
- Filtrarea semnalului in banda de trecere = banda de interes pentru analiza;
- Utilizarea unui detector pentru evaluarea puterii semnalului.

Se va obtine doar o informatie globala privind puterea in banda de frecvente selectata!

Cresterea rezolutiei in frecventa se poate obtine prin reducerea latimii benzii de trecere a filtrului si repetarea
testarii pentru mai multe filtre, cu diferite benzi de frecventa!!!

Se poate face astfel:


- Seturi de filtre cu benzi de frecventa complementare si detectoare dupa fiecare filtru!
METODA CEA MAI RAPIDA SI MAI COSTISITOARE! CEA MAI EXACTA!
- Seturi de filtre cu benzi de frecventa complementare, UN multiplexor si UN detector!
CONVENABILA DACA DETECTORII SUNT COMPLECSI SI SCUMPI! UN
MULTIPLEXOR ESTE MAI IEFTIN! METODA MAI PUTIN COSTISITOARE!
Problema: metoda mai lenta datorita multiplexarii si timpului necesar
stabilizarii multiplexorului, detectorului, masurarii si salvarii datelor
Exemplu de analiza secventiala a semnalului folosind
seturi de filtre REALE de treime de octava si detector de nivel (ex. RMS)
Diferenta intre scalele de frecventa liniara si logaritmica
la analiza cu filtrare preliminara!
La reprezentarea pe abscisa liniar variabila este
mai convenabila utilizarea filtrelor cu latime de
banda constanta! Nu poate acoperi mai mult de
doua decade pe scala logaritmica.
Ex.: analiza semnalelor cu armonici superioare
(multipli numere naturale ai frecventei de baza),
a semnalelor de vibratie de la reductoare si
mecanisme cu miscare de rotatie.

La reprezentarea pe abscisa logaritmic variabila


este mai convenabila utilizarea filtrelor cu
latime de banda procentual constanta! Pot
acoperi oricate decade!

Ex.: analiza modala a semnalelor de vibratie,


avand rezonante (cer filtre proportionale ,cu Q
constant, pentru a nu altera imaginea generala si
latime de banda mai ingusta decat rezonanta cea
mai ingusta; analiza semnalelor de tip aleator
(zgomot alb sau similar).
Exemplu de spectru de vibratie cu multe componente armonice relationate proportional.
Reprezentat optim pe abscisa scala liniara si filtre de latime de banda constanta.
Alte posibilitati de analiza spectrala a semnalelor

Anterior
- Seturi de filtre cu benzi de frecventa complementare si detectoare dupa fiecare filtru!
METODA CEA MAI RAPIDA SI MAI COSTISITOARE! CEA MAI EXACTA!
- Seturi de filtre cu benzi de frecventa complementare, UN multiplexor si UN detector!
CONVENABILA DACA DETECTORII SUNT COMPLECSI SI SCUMPI! UN
MULTIPLEXOR ESTE MAI IEFTIN! METODA MAI PUTIN COSTISITOARE!

Completare
- Un singur filtru cu frecventa centrala reglabila (tunabila), cu latime de banda constanta sau latime
de banda procentual constanta!
- PS. Pentru reducerea timpului de stabilizare a filtrelor se pot folosi doua filtre reglabile (cel folosit
actual si cel care va fi folosit la pasul urmator – in timpul masurarii prin primul filtru se
stabilizeaza semnalul prin cel de al doilea)

FILTRAREA CU FILTRE REGLABILE CONTINUU DE BANDA LARGA CONDUCE LA SUPRA


EVALUAREA RASPUNSULUI SI LA “NIVELAREA” ASPECTULUI SPECTRULUI!
Analiza cu compresia timpului
Un tip de analiza foarte des folosit inainte de dezvoltarea exploziva a analizoarelor Fourier digitale!

Se bazeaza pe faptul ca inregistrarea unui semnal pe durata T si reproducerea lui repetata,


cu perioada T, conduce la un semnal ce contine doar componentele de frecventa
multiplu lui 1/T din spectrul semnalului initial!

Daca reproducerea se face crescand viteza de derulare a semnalului de K ori,


se va obtine o crestere a tuturor
frecventelor componentelor armonice de k ori!!!!!

Distanta intre componente in spectru creste de k ori!

Se poate folosi un filtru trece banda cu latime de banda de K ori mai mare pentru analiza!

PERMITE O ANALIZA CU REZOLUTIE MARE IN FRECVENTA FARA A FOLOSI UN NUMAR ENORM DE FILTRE
COMPLEMENTARE DE BANDA DE FRECVENTA FOARTE INGUSTA
SI NICI UN FILTRU REGLABIL CU BANDA DE FRECVENTA INGUSTA (SI TIMP DE STABILIZARE FOARTE MARE)!
CARACTERIZAREA
FILTRELOR

FILTRELE REALE SE ABAT


DE LA CARACTERISTICA
IDEALA!!!!
FILTRUL REAL
Latimea de banda la 3-dB pe
reprezentarea spectrului de putere indica
diferenta de frecventa intre punctele
corespunzatoare injumatatirii de putere!
Foarte utila la analiza efectului filtrului
asupra semnalelor armonice.

Latimea de banda reala la zgomot pe


reprezentarea spectrului de putere indica
latimea in frecventa a unui filtru ideal care
aceeasi arie in zona de trecere ca si aria
zonei de trecere a filtrului real! (se
evalueaza cu semnal tip zgomot alb, cu
putere uniform distribuita in frecventa)!
Foarte utila la analiza efectului filtrului
asupra semnalelor aleatorii.
Relatia intre latimea de banda relativa b si factorul de calitate/amplificare Q

Filtrarea cu filtre cu latime


de banda relativa constanta
corespunde raspunsului cu
factor Q constant (exemplu
amplificarea varfurilor de
rezonanta)!

Analiza spectrelor dominate


de rezonante este mai
convenabil sa fie realizata
cu filtre cu latime de banda
relative constanta!!!!
RASPUNSUL REAL AL FILTRELOR
Exista mai multe moduri de abatere a filtrelor reale de cele ideale:
- Amplificarea in zona de trecere nu este constanta unitara ci este variabila/oscilanta;
- Amplificarea in zona de rejectie nu este nula ci doar de X ori mai mica decat cea de trecere
deci are o atenuare de -20log10(X);
- Trecerea de la zona de rejectie la cea de atenuare nu este brusca ci gradual.

Se definesc:
- Latime de banda la -3dB, masurata ca diferenta intre frecventa intre punctele
cu atenuare de 3db fata de zona de trecere (uzuala la analiza semnalelor armonice)
si corespunde injumatatirii puterii (-10log10(3)=-3dB);
- Latime de banda reala la zgomot (acea latime de banda a filtrului ideal, avand aceeasi
frecventa centrala ca si cel real, ce corespunde trecerii unei puteri egale a unui semnal aleator
cu energie spectrala uniforma in frecventa).
PS. Deseori cele doua latimi de banda coincida si se prefera folosirea latimii de banda la -3dB,
deoarece este mai usor de masurat, punctele de -3dB fiind mai usor de identificat!
LATIMEA DE BANDA A UNUI FILTRU ESTE O MASURA A CAPACITATII
DE SEPARARE A COMPONENTELOR SPECTRALE CU ACELASI NIVEL!
SELECTIVITATEA FILTRELOR
Este o masura a capacitatii de separare
a componentelor cu niveluri mult diferite.
Latimi de banda specifice unui filtru:
- B3 latime de banda la atenuare -3dB;
- B40 latime de banda la atenuare -40dB
(folosit in locul lui B60 daca nu se pot
stabili punctele de atenuare -60dB);
- B60 latime de banda la atenuare -60dB.
Parametrul uzual
Factorul de forma = raportul latimii in frecventa a
caracteristicii la o atenuare de -60dB impartit cu
latimea in frecventa la o atenuare de -3dB.
Daca se identifica greu latimea de banda la -60dB,
se foloseste latimea de banda la -40dB
Factorul de forma este uzual specific filtrelor cu latime de banda
constanta, ce au caracteristica simetrica pe scala liniara de
frecventa, dar se poate utiliza si in caz general.

Pentru filtrele cu latime de banda procentual constanta, ce au


caracteristica simetrica pe scala logaritmica de frecventa, se
utilizeaza termenul de selectivitate la un anumit raport (crescator si
respective descrescator) de frecvente!
Exemplu: selectivitatea de octava= atenuarea pentru un domeniu
de frecvente definit prin punctele cu frecvente cu o octava mai
mica respectiv mai mare decat frecventa centrala!
Selectivitatea de octava

Intalnita in principal la filtrele de latime de


banda procentuala (cu aspect simetric la
reprezentarea pe scala de frecventa logaritmica)
ORICE FILTRU
ACTIONEAZA CA UN
SISTEM CU
RASPUNS FINIT IN
TIMP!

LA APLICAREA
SEMNALULUI DE
INTRARE
VA EXISTA O
PERIOADA DE
STABILIZAREA A
IESIRII FILTRULUI!!
La aplicarea unui semnal armonic cu frecventa in banda de trecere a filtrului exista
o perioada pana la care semnalul de iesire atinge amplitudine constanta!

Exista doua zone:


- O “zona moarta” dependent de latimea de banda B si ordinal filtrului (numar de poli);
- Un “timp de crestere” dependent doar de latimea de banda.

PS. La un filtru uzual cu 4-6 poli, timpul de crestere poate fi aproximat cu inversul
latimii de banda B.
CUM SE POATE EVALUA TIMPUL DE RASPUNS AL FILTRULUI?

Este valabila relatia BTR  1 unde


Aplicabila la filtre cu latime
B=latimea de banda a filtrului
de banda constanta!
TR=timp de raspuns al filtrului.

 B
Sau, scriind    TR f c   1  b  nR  1
f 
 c Aplicabila la filtre cu latime
unde
de banda procentual constanta!
b = latime de banda relativa;
nR = numarul de perioade ale frecventei fc in timpul TR.

Ex. Pentru b=1%, nR=100

S-ar putea să vă placă și