Sunteți pe pagina 1din 17

EXPLORAREA COSMOSULUI

TERRA, PLANETA ALBASTRA


 Terra, casa noastra, este
doar un corp ceresc de mici
dimensiuni care se roteste la
nesfarsit in jurul unei stele la
fel de neinsemnate la scara
cosmica, Soarele. Pe langa
miscarea de revolutie
Pamantul mai executa o
miscare de rotatie in jurul
unei axe ce trece prin
centrul lui. Are si un satelit
natural, Luna, fara de care
oamenii nu ar mai fi fost asa
de visatori si romantici.
 Alaturi de Planeta Albastra Satelit artificial
se mai rotesc in jurul
Soarelui alte opt planete, pe
orbite proprii, respectand
aceleasi legi. Cu exceptia lui
Mercur si Venus, celelalte au
un numar mai mare de Rachete cosmice
sateliti decat Terra. In jurul
stelei centrale se mai rotesc
si alte corpuri ce formeaza
materia neorganizata, cum ar
fi cometele, asteroizii,
meteoroizii etc. Omul a
Statii orbitale
imbogatit si el materia
aleatorie din spatiul
interplanetar, construind
sateliti artificiali, sonde
spatiale, rachete cosmice si
de curand statii si
laboratoare orbitale.
Planetele sunt cele mai mari
obiecte exceptand Soarele. Spre
deosebire de Soare, planetele nu
produc energia lor proprie, in
schimb planetele reflecta caldura
si lumina vizibila produsa de
Soare. Planetele Jupiter si
Saturn emit radiatii radio, undele
radio, emise de Jupiter sunt asa
puternice incat pot fi
receptionate pe pamant cu
radiotelescoape. Cele patru
planete de langa Soare: Mercur,
Venus, Pamant si Marte se
numesc planete terestriale, ele
par sa contina fier si roci.
Planetele terestriale si Pluto sunt
cele mai mici planete. Pamantul
are un satelit, Marte are doi si
Pluto are unul. Mercur si Venus
nu au sateliti. Distantele dintre
planete se masoara in unitati
astronomice.
Jupiter Neptun

Cele mai mari planete, Jupiter,


Saturn, Uranus si Neptun sunt numite
planete gigant. In comparatie cu planetele
terestriale ele contin fier usor si roci.
Fiecare din planetele gigant au cateva
sateliti. De asemenea ele au inele in jurul lor.
Doar inelul luminos al planetei Saturn poate
fi usor vazut cu un telescop mic. Toate
planetele sunt inconjurate de variate tipuri
de gaze. Gazele care inconjoara o planeta se
numesc atmosfera. Pamantul este singura
planeta care are destul oxigen in jurul sau si
destula apa pe suprafata sa pentru a
mentine viata.

Uranus Saturn

Terra
EXPLORAREA COSMOSULUI

• Explorarea cosmosului este o investigare a


Universului dincolo de atmosfera terestră
cu ajutorul unei nave spaţiale, cu sau fără
echipaj uman.
 Studierea utilizării rachetelor pentru zborul spaţial a
început în secolul XX. Cercetările din anii 1930 ale
Germaniei privind propulsia au condus la construirea
rachetei V-2. După cel de-Al Doilea Război Mondial,
Statele Unite şi Uniunea Sovietică, cu ajutorul oamenilor
de ştiinţă germani specializaţi în cursele spaţiale, au
înregistrat progrese substanţiale în tehnologia rachetelor
de înaltă altitudine, în trepte. Ambele ţări au lansat primii
lor sateliţi la sfârşitul anilor 1950 (urmaţi de alţi sateliţi şi
probe lunare culese de echipaje artificiale) şi primul lor
vehicul spaţial cu echipaj uman în 1961.

 Au urmat misiuni spaţiale cu echipaj uman, mult mai


complexe şi de lungă durată, cel mai important fiind
programul american Apollo, în cadrul căruia primul
echipaj uman a ajuns pe Lună în 1969. Deosebit de
importante au fost şi misiunile sovietice Soiuz şi Saliut.
In timp ce americanii anunta noi programe spatiale
pentru urmatorii 20 de ani, rusii tac si fac: o noua
naveta va fi gata de lansare relativ curand, ne

Soiuz
asigura Michael Haulica.
Exista o idee preconceputa conform careia
tehnologia spatiala ruseasca este cam depasita. E
drept, e ceva mai simpla decat cea americana, dar
functioneaza mai bine. Rachetele americane trec
inca printr-un program de imbunatatire, iar
perspectivele lor sunt limitate, in timp ce Statia
Spatiala Internationala depinde si astazi de
capsulele Soiuz si de transportoarele de marfa
Progress.
Primele teste de zbor ale navetelor sovietice Soiuz,
efectuate la 23 aprilie 1967, s-au soldat cu un
dezastru: cosmonautul Vladimir Komarov a murit
in momentul cand, la aterizare, parasutele au
ramas inchise, iar capsula s-a facut una cu
pamantul. La 21 iunie 1971, Gheorghi Dobrovolski,
Vladislav Volkov si Victor Pataiev s-au sufocat
literalmente in capsula, la intoarcerea acasa dupa
un zbor cu prima statie spatiala ruseasca, Saliut 1.

De atunci, programul Soiuz a vizat imbunatatirea


partii electronice si a designului exterior. In ultimii
35 de ani, au avut loc mai bine de o suta de
misiuni, dintre care doar doua au intampinat
probleme (in 1975 si 1983).
Saliut
SALIUT (cuv. rusesc
„salut”) - Program al
U.R.S.S. (1971-1983)
de lansare a unor stații
pentru zboruri pe orbite
circumterestre, dotate
cu sisteme de cuplare
cu navete pilotate
„Soiuz” și nepilotate
„Progres”.
 Începând cu anii 1960, oamenii de ştiinţă
americani şi sovietici au lansat sonde artificiale
la mare depărtare în spaţiu, pentru studierea
planetelor şi a altor corpuri cereşti din sistemul
solar, şi observatori astronomici pe orbita
Pământului, care au permis observarea
obiectelor cosmice fără filtrarea şi
distorsionarea produse de atmosfera terestră, în
anii 1970-1980, Uniunea Sovietică s-a concentrat
pe dezvoltarea staţiilor spaţiale destinate
cercetării ştiinţifice şi activităţilor de explorare
cu caracter militar. După destrămarea Uniunii
Sovietice în 1991, Rusia a continuat programul
spaţial, însă cu fonduri reduse din cauza
problemelor economice. În 1973, Statele Unite au
lansat prima lor staţie spaţială, iar de atunci au
acordat o atenţie specială programului navetei
spaţiale şi, mai recent, dezvoltării staţiei spaţiale
internaţionale, în colaborare cu Rusia şi alte ţări.
Universul este lumea întreagã, ansamblul a tot
ceea ce existã, a tot ceea ce ne înconjoarã, vãzut
si nevãzut.
STELELE
STELELE
► Stelele sunt corpuri cereşti fierbinţi, formate din gaze ce ard
permanent. Din aceasta cauzã, stelele degajã caldurã şi luminã fiind
singurele corpuri cereşti care au caldurã şi luminã proprie O parte din
cãldurã şi lumina lor se transmite planetelor si sateliţilor acestora.

► Culoarea stelelor : În funcţie de temperatura lor, stelele sunt roşii,


galbene sau albastre. Stelele roşii au o temperaturã de circa 3.000ºC.
Acestea mai sunt numite şi stele reci. Stelele galbene, sunt cu ceva
mai ,,calde” ajungand la 5.500ºC. Stelele albastre sunt stele fierbinţi
circa 30.000ºC.

► De exemplu, Sirius este o stea albastrã.

► Numãrul stelelor este foarte mare. Ceea ce cuprindem cu privirea este


numai o micã parte din mulţimea stelelor care alcãtuiesc Universul.
Stelele vãzute de noi sunt şi cele mai apropiate de planeta Pãmânt.
Carul Mic

CONSTELATII
Ursa - Major

Carul Mare
CONSTELATII
 Grupãrile mici de stele alcãtuiesc
constelaţii. Oamenii le-au denumit dupã
conturul lor, asemãnãtor unor obiecte :
Carul Mare, Carul Mic, Balanţã etc. Pe cer
pot fi vãzute 88 de constelaţii.
Din cauza mişcãrii de rotaţie a Pãmântului
în jurul Soarelui, unele constelaţii se vãd
numai în anumite luni ale anului : Orion în
decembrie, Lyra în iulie.
GALAXIA
GALAXIA
O aglomerare de miliarde de stele formeaza o galaxie.
Partea centralã a galaxiei se numeşte nucleu. În nucleu
este concentrata cea mai mare parte a stelelor din
galaxie. Pãmântul, împreunã cu Soarele şi celelalte
planete, fac parte din galaxia “Calea Lactee”.

Aceasta conţine aproximativ 200 miliarde de stele. Toate


galaxiile, împreunã cu spaţiul cuprins între ele,
alcãtuiesc Universul. Aceasta este imposibil de mãsurat,
şi se spune cã este infinită. Vârsta sa este cuprinsã între
15 şi 17 miliarde de ani.