Adopția

realizator:Geana Ionuț
• Prin adopţie copilul care este lipsit de părinţi sau de o îngrijire corespunzătoare este primit în
familia adoptatorilor, unde va fi crescut ca un copil firesc al acestora.

• Conform art. 1 alin. 1 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, adopţia este
operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum
şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.

• Pot adopta bărbaţii şi femeile, indiferent de faptul că sunt căsătoriţi sau necăsătoriţi ori dacă
au sau nu copii fireşti din căsătorie sau din afara ei ori copii adoptaţi şi tot astfel pot fi adoptaţi
copii de ambele sexe, fără discriminare, ori de câte ori adopţia este în interesul lor.

• Adopţia a fost reglementată prin dispoziţiile capitolului III "Adopţia" al titlului II din Codul
familiei. Ulterior a apărut Legea 11 din 1990, privind încuviinţarea adopţiei modificată prin
Legea 48 din 1991 şi prin Legea 65 din 1995 republicată în Monitorul Oficial alin. României,
Partea 1, nr. 159 din 1995, care a adus modificări şi completări reglementării din Codul
familiei.

• Dispoziţiile din Codul familiei privind adopţia şi cele ale Legii 11/1990 modificată prin Legile
48/1991 şi 65/1995, precum şi orice alte dispoziţii legale contrare au fost abrogate prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului din 1997, publicată în Monitorul Oficial 120/1997, Partea I
din 12 iunie 1997,¹ astăzi abrogată.

• Pentru încheierea adopţiei sunt necesare a fi îndeplinite anumite cerinţe, care pot fi clasificate
după mai multe criterii.Ne oprim la următoarea clasificare:a)Condiţiile de fond; b)Lipsa
impedimentelor la adopţie; c)Condiţii de formă.Lipsa impedimentelor la adopţie sunt condiţii de
fond care trebuie sa nu existe pentru a se putea încheia adopţia.

•
Condiţii de fond
• În general. Se face distincţie între condiţiile de fond şi cele de formă ale
actelor juridice care intră în structura adopţiei.

• În ceea ce priveşte condiţiile de fond, a devenit tradiţională diviziunea în

condiţii de fond positive şi negative.Cele positive trebuie să existe pentru ca
adopţia sa fie încuviinţată, în timp ce condiţiile negative nu trebuie sa
existe.
Consimţământul
• Încheierea adopţiei necesită, în primul rând, manifestarea de voinţă a anumitor persoane.

• Consimţământul celui care adoptă.

• Este posibilă adopţia de catre o singură persoană sau de doi soţi, respectiv de o familie.Consimţământul trebuie sa
îndeplinească condiţiile generale de validitate, respectiv să emane de la o persoană cu discernământ, să fie liber exprimat şi
cu intenţia de a produce efecte juridice, să nu fie viciat prin eroare, dol sau violenţă.¹ În cosecinţă, nu pot exprima un
consimţământ valabil în vederea adopţiei, minorul necăsătorit şi cel pus sub interdicţie.

• Alienatul şi debilul mintal care nu au fost puşi sub interdicţie nu pot consimţila adopţie în perioadele de luciditate pasageră,
deoarece o asemenea adopţienu este în interesul adopatului.

• Consimţământul la adopţie se exprimă în formă autentică, în faţa organului competent în scris sau oral odata cu soluţionarea
cererii de încuviinţare a adopţiei. ²

• Consimţământul soţului celui care adoptă

• Dacă cel ce vrea să adopte este căsătorit, se cere pentru încheierea adopţiei şi consimţământul soţului său.Această cerinţă se
justifică pe consideraţia că adopţia nu trebuie să creeze relaţii incompatibile cu o viaţă normală de familie.Într-adevar, cel ce
urmează a fi adoptat va locui, de obicei, la domiciliul celui care adoptă, intrând în familia acestuia, unde trebuie să găseacă o
atmosferă de familie favorabilă dezvoltării fizice şi intelectuale.
Consimţământul soţului celui care adoptă nu
poate fi înlocuit cu autorizaţia autorităţii tutelare sau a instanţei judecătoreşti, ori a altui organ.Nu se prevede expres că
acest consimţământ trebuie dat în formă autentică.
Nu se cere consimţământul soţului celui care doreşte să adopte dacă acesta este în imposibilitatea de a-şi manifesta
voinţa.În aceasta situaţie se află soţul pus sub interdicţie judecătorească, decăzut din drepturile parinteşti, sau din orice
împrejurare, se află în neputinţa de a-şi exprima voinţa.Vor fi avute în vedere numai acele împrejurări care pun în
imposibilitate absolută pe soţul celui care doreşte să adopte, de a-şi manifesta voinţa, cum ar fi, de exemplu, dispariţia sa,
chiar nedeclarată prin hotărâre judecătorească. Consimţământul soţului celui care dodeşte să adopte este
cerut numai ca o condiţie de fond pentru ca celălalt soţ să poată adopta.Această situaţie trebuie deosebită de aceea în care
amândoi soţii devin adoptatori şi când ei trebuie să-şi manifeste consimţământul în acest sens.În această situaţie
consimţământul se exprimă în formă autentică.
• Consimţământul părinţilor fireşti ai celui ce urmează a fi adoptat

• Amândoi părinţii fireşti trebuie să consimtă la adopţia copilului, care nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu.Acest consimţământ se
cere chiar dacă părinţii fireşti sunt divorţaţi.Deasemenea, acest consimţământ se cere şi în cazul în care cel ce urmează a fi adoptat este
încredinţat unei a treia persoane sau unei familii(în cazul divorţului parinţilor, când copilul nu a fost încredinţat unuia din parinţi).

• Adopţia nu poate avea loc în cazul în care unul din părinţii fireşti consimte la adopţia copilului său care nu a dobândit capacitatea deplină de
exerciţiu, iar celălalt părinte nu consimte.

• Este distinctă problema dacă părintele nu consimte la adopţie în mod abuziv, deşi interesul interesul superior al copilului a r fi în sensul
adoptării lui, dar părintele firesc nu consimte în mod abuziv.Abuzul de drept în această privinţă al părintelui copilului ar urma să fie
susceptibil de sancţiune.

• Consimţământul părinţilor fireşti nu este necesar în următoarele cazuri:păprinţii sunt decăzuţi din drepturi, sunt decedaţi, sunt puşi sub
interdicţie, sunt necunoscuţi, se află în situaţia în care determină imposibilitatea de a-şi manifesta voinţa, copilul este declarat judecătoreşte
abandonat.În aceste situaţii nu se cere consimţământul ambilor părinţi fireşti.

• Părinţii adoptatori nu pot consimţi la adopţia copilului adoptat de ei.Consimţământul părinţilor fireşti se exprimă în formă autentică.Acesta
se poate exprima numai după trecerea unui termen de 60 de zile de la nasterea copilului.

• Părintele poate revoca consimţământul dat în termen de 30 de zile de la data înscrisului autentic prin care acesta a fost exp rimat.După
expirarea acestui termen de 30 de zile, consimţământul părintelui devine irevocabil.Dacă părintele ce şi -a revocat consimţământul decedează,
adopţia se poate încheia numai dacă se îndeplinesc toate condiţiile în raport de noua situaţie creată şi anume:celălalt părin te firesc a
consimţit la adopţie, încheierea adopţiei putându-se face pe baza consimţământului acelui părinte; Copilul ce urma să fie adoptat a rămas fără
părinţi, adopţia copilului se poate face în aceleaşi condiţii ca pentru copilui fără ambii părinţi; părintele firesc al copil ului rămas în viaţă este
pus sub interdicţie, decăzut din drepturile părinteşti, necunoscut, declarat judecătoreşte mort sau dispărut, ori din orice î mprejurare se află în
imposibilitate de a-şi exprima consimţământul, se va proceda ca şi în cazul precedent.

• Consimţământul în cazul copilului lipsit de ocrotire părintească

• Acest copil se poate găsi într-una din următoarele situaţii:-se află sub tutelă.În această situaţie, tutorele exercită drepturile şi îndatoririle
părinteşti.În cosecinţă, tutorele ar urma să consimtă la adopţia copilului.Nu se menţionează consimţământul tutorelui ca o co ndiţie de fond a
adopţiei copilului.Instanţa de judecată poate să ceară consimţământul tutorelui, care poate fi în sensul încheierii adopţiei ori împotriva
încheierii acesteia.
-copilul nu este pus sub tutelă, deşi se găseşte în situaţia de a fi pus sub tutelă.În asemenea situaţie, se poate încuviinţa adopţia
fără a se mai institui tutela.
 Condiţii privind pe adoptat
• Vârsta

• Cel ce urmează a fi adoptat nu trebuie să fi dobândit capacitatea deplină de exerciţiu.Această capacitate se dobândeşte la
împlinirea vârstei de 18 ani, când persoana devine majoră.Până la împlinirea acestei vârste, persoana este minoră.Vârsta
minimă pentru căsătorie este de 18 ani împliniţi pentru bărbaţi şi de 16 ani pentru femeie.Cu dispensă, femeia se poate
căsători la 15 ani.Minora care se căsătoreşte dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu.Această capacitate de exerciţiu se
menţine chiar dacă se desface căsătoria prin divorţ ori încetează prin decesul soţului.În consecinţă, bărbatul care nu a
împlinit 18 ani şi femeia necăsătorită până la împlinirea de 18 ani, precum şi minora până la data încheierii căsătoriei nu are
capacitatea deplină de exerciţiu, şi ca atare, pot fi adoptaţi, dacă îndeplinesc şi celelalte condiţii pentru adopţie.

• De la această regulă există o excepţie, în sensul că persoana care a dobândit capacitatea deplină de exrciţiu poate fi adoptată
numai de către persoana sau familia care a crescut-o în timpul minorităţii, iar durata de timp din această perioadă să fie
sufficient de lungă şi cu character de continuitate, ca să excludă urmărirea unui alt scop decât cel al adopţiei.În această
situaţie se pot afla:copiii luaţi spre creştere, fără întocmirea formelor cerute pentru adopţie;copiii încredinţaţi unor rude sau
altor personae de către instanţa judecătorească, în cazul divorţului, ori de către comisia pentru protecţia copilului; copiii
crescuţi de tutore.Într-o situaţie asemănătoare se găseşte copilul soţiei adoptatorului ori a soţului adoptatoarei, crescut vreme
îndelungată, apoi adoptat, după decesul mamei sau tatălui său, care devine astfel, după caz, adoptatot ori adoptatoare.

• Starea sănătăţii

• Nu există nici o condiţie specială privind starea sănătăţii copilului.Se prevede numai obligativitatea certificatului medical
privind starea de sănătate a copilului, eliberat de policlinica de la domiciliul acestuia.

• Totuşi, starea sănătăţii copilului prezintă interes, în condiţiile în care instanţa trebuie să aprecieze şi în raport cu acest
element, dacă adopţia se realizează în interesul copilului.
 Condiţii privind pe adoptator
• Capacitatea de exerciţiu
Persoana cu capacitate deplină de exerciţiu poate adopta fără deosebire de sex, naţionalitate, rasă sau
religie.Persoana poate adopta fie că este căsătorită , fie că nu.Vârsta maximă a adoptatorului este nelimitată şi nu poate conduce la refuzul
încuviinţării adopţiei decât în condiţii excepţionale, când nu se poate realiza scopul adopţiei.

Diferenţa se vârstă şi sexul

• Diferenţa de vârstă este o condiţie ce se justifică prin faptul că între adoptator şi cel adoptat trebuie să existe o diferenţă de vârs tă
asemănătoare cu aceea care, de obicei, există între părintele firesc şi copilul său.Pentru motive temeinice, instanţa judecătorescă poate
încuviinţaadopţia chiar dacă, diferenţa de vârstăp este mai mică de 15 ani.S-ar putea încuviinţa adopţia, de exemplu, în cazul în care cel ce
vrea să adopte a crescut pe cel ce urmează a fi adoptat, iar diferenţa de vârstă între ei este mai mică de 18 ani, sau în cazul în care o femeie
căsătorită cu vârsta sub 18 ani ar vrea să adopte un copil cu soţul ei.

• În pricipiu, sexul viitorului adoptator este indiferent.În cazul în care copilul este adoptat de o singurăp persoană, se crede c ă instanţa va
trebui să analizeze cu seriozitate motivele care inspiră o asemenea adopţie. ¹
Existenţa unor copii ai adoptatorului
Potrivit legii române, aceasta nu constituie un impediment pentru ca o persoană să poată adopta.În materia adopţiei de copii,
numărul de copii care pot fi adoptaţi de un singur adoptator nu poate fi limitat prin legislaţie, după cum nu se poate interzice prin legislaţie
unei persoane să adopte un copil pe motivul că are sau că ar putea avea un copil legitim.Prin urmare, faptul că cel care adoptă mai are alţi
copii adoptaţi sau copii din căsătorie ori din afara căsătoriei nu poate constitui un impediment la adopţie.
Interesul superior al adoptatului
Instanţa judecătorească poate încuviinţa adopţia numai dacă este in interesul superior al adoptatului.În acest scop, se va
verifica îndeplinirea tuturor cerinţelor legale pentru încheierea adopţiei, inclusiv a termenelor şi procedurilor prevăzute de lege, şi se va
recurge la ancheta socială pentru a verifica pe teren scopurile reale care se urmăresc prin adopţia ce se solicită a fi încuviinţată.Părinţiia
doptivi au obligaţia de a informa copilul că este adoptat, de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate al acestuia o permit.Serviciile publice
specializate pentru protecţia copilului sunt obligate să acorde părinţilor adoptatori sprijinul necesar pentru îndeplinirea corespunzătoare a
acestei obligaţii.Pe de altă parte, copilul care aîmplinit 10 ani poate consimţi la adopţie.Interesul superior al adoptatului trebuie înţeles în
sensul că adoptatorul să prezinte condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului.
Condiţii privind o familie de
adoptatori
• Adopţia de către soţi

• Această formă este cea mai frecventă fiind şi cea mai eficientă, deoarece
conf]eră copilului un mediu familial adecvat, asemănător unei familii de
origine.Legea română nu instituie nici o condiţie specială privind durata
minimă a căsătoriei, fiind indifferent faptul dacă soţii au şi alţi copii din
căsătorie sau chiar adoptaţi.Adopţia unui copil de către doi soţi se poate face
concomitant sau succesiv.

• Adopţia de către 2 persoane necăsătorite

• Adopţia de către mai multe personae a aceluiaşi copil este interzisă.Legea

nu permite adopţia unui copil de către 2 concubini, acesta constituind un
impediment a cărui încălcare se sancţionează cu nulitatea absolută a
adopţiei.

•
 Lipsa impedimentelor la
încheierea adopţie
• Lipsa impedimentelor rezultând din rudenie

• Adopţia între fraţi este interzisă.Acest impediment se justifică prin faptul că adopţia, în asemenea situaţie, ar crea relaţii de familie
incompatibile cu raporturile de rudenie existente între fraţi.În celelalte cazuri de rudenie adopţia este permisă.Adopţia nu este
permisă între parinte şi copilul său.În mod practice problema unui atare impediment se pune în cazul în care, ulterior încuviinţării
adopţiei, se stabileşte filiaţia firească a adoptatului faţă de adoptator.

• Lipsa impedimentelor rezultând din calitatea de soţ

• Adopţia între soţi este oprită.Legea nu prevede expres această interdicţie, însă ea se impune deoarece calitatea de soţ este
incompatibilă cu relaţiile dintre părinţi şi copii.Nu se poate admite ca o persoană să fie în acelaşi timp soţ şi părinte sau soţ şi
copil.Adopţia nu ar putea intervene între doi foşti soţi, deoarece, fiind cu capacitate deplină de exerciţiu, ar fi însemnat ca unul să fi
crescutpe celălalt ăn timpul minorităţii.Tot astfel, doi foşti soţi nu ar putea fi adoptaţi de către aceeaşi persoană, deoarece ar fi
însemnat să fi fost crescuţi în timpul minorităţii de către cel ce vrea să îi adopte.

• Adopţia a doi soţi de către aceeaşi persoană sau familie adoptatoare

• Raţiunea impedimentului se găseşte în incompatibilitatea situaţiei ce s-ar crea prin adopţie şi aceea existentă între soţi.Prin adopţie
cei doi soţi ar deveni fraţi şi ar fi totodată soţi între ei.

• Lipsa impedimentelor rezultând dintr-o adopţie anterioară

• Adopţia unui copil de către mai multe personae este interzisă, cu excepţia cazului în care ea se face de către soţ şi soţie simultan sau
succesiv.Ca efect al adopţiei, dreptrurile şi îndatoririle părinteşti trec asupra adoptatorului sau adoptatorilor soţi.Se întocmeşte un
nou act de naştere adoptatului, în care adoptatorii vor fi trecuţi ca fiind părinţii săi.Dacă s -sr permite adopţia unui copil de către mai
multe personae ar însemna să se creeze situaţii în care relaţiile dintre adoptator şi adoptat să nu fie asemănătoare acelora dintre
părinte şi copilul său.Adopţia succesivă a aceluiaşi copil este permisă dacă adopţia are loc după ce cea anterioară a fost
desfăcută.Impedimentul rezultând din adopţie există şi în cazul în care adoptatorul a decedat, deoarece, prin decesul acestuia, adopţia
nu se desface.O noua adopţie ar putea avea loc numai după desfacerea adopţiei în cazul căreia adoptatorul a decedat.
• BIBLIOGRAFIE

• 1. Avram Marieta-,,Filiaţia.Adopţia naţională şi internaţională’’,

Editura All Beck, Bucureşti 2011;

• 2. Filipescu P. Ion-,,Adopţia şi protecţia copilului aflat în

dificultate’’, Editura All Educational S.A., Bucureşti 1997;

• 3. Imbrescu Ion-,,Tratat de dreptul familiei.Familia, protecţia

copilului, elemente de stare civilă’’, Editura Lumina Lex, Bucureşti
2010.

• Prof.coordonator:Dumitrița Florea