Depresia este boala omului modern.

Sunt singur.
Depresia este boala tacuta care te transforma
in totalitate

De ce nu vin oamenii sa vorbeasca cu mine?

Depresia nu se depaseste,ci se uita.

Eu sufar in tacere,asta am facut mereu.

Depresia clinică este o stare mentală
de tristeţe/amărăciune care persistă pe perioade
îndelungate.
Simptome care durează mai mult de două săptămâni şi de
o severitate care începe să împiedice desfăşurarea
normală a activităţilor zilnice deja semnifică depresie
clinică.
Se presupune că doar o mică parte din cei care suferă de
depresie ajung să conştientizeze această afecţiune şi să se
supună tratamentului corespunzător. Motivele sunt frica
destigmatizare socială, orgoliul personal şi ignoranţa.
Spre deosebire de credinţa populară, chiar şi cazurile de
depresie severă pot fi tratate medical şi vindecate.
Se estimează că în anul 2020 depresia va deveni a doua
cauză de dizabilitate la nivel mondial, după afecţiunile
cardiovasculare. În prezent, boala afectează aproximativ
121 milioane de oameni pe glob. În România, a fost
depistată o creştere semnificativă a episodului depresiv
major odată cu vârsta, de la 2,1% – 2,6% (18-49 ani) la
4,4% – 5,2 % (peste 50 de ani) cu un ritm de creştere de
1,2 puncte procentuale pentru fiecare grupă de vârstă
(50-64 ani şi peste 65 de ani).
Elementul principal al depresiei este dispoziția
depresivă, tristă, aparent fără motiv, prezentă în cea
mai mare parte a timpului. La copii si adolescenti,
această stare poate fi mai degrabă de iritabilitate
decât de tristețe. Persoana care suferă de depresie
se simte tristă, disperată, descurajată, lipsită de
putere, “fără chef”.
Se mai poate manifesta și printr-o diminuare marcată
a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape
toate activitătile. Toate domeniile de activitate pot fi
afectate. Unele persoane relatează că nu mai sunt
interesate de hobby-uri, de activitătile pe care anterior
le considerau plăcute, distractive.
Se retrag social și neglijează din ce în ce mai mult
activitătile obișnuite care anterior erau considerate
plăcute. De exemplu: nu mai merg la film, la
cumpărături, nu mai citesc, nu se mai joacă cu copiii,
nu mai merg la tenis, etc.
Modificarea greutătii corporale cu mai mult de 5% pe
parcursul unei luni este un simptom de obicei ignorat-
poate fi o pierdere semnificativă în greutate (deși nu
ține nici un fel de dietă) sau o creștere semnificativă
în greutate. Apetitul este de regulă scăzut, dar unele
persoane pot avea un apetit crescut, uneori cu
tendințe spre anumite alimente, cum ar fi dulciurile.
Gânduri negative, de
moarte sau de suicid apar
frecvent la persoanele
depresive și pot fi doar idei
tranzitorii de 1-2 minute
până la planuri reale
pentru comiterea
suicidului. La nivel global,
aproximativ 1 milion de
oameni se sinucid în Putem nota și alte simptome:
fiecare an, iar un procent dureri de cap
însemnat dintre aceștia dureri de stomac
suferă de depresie. Mai dureri articulare
mult, pentru fiecare anxietate
persoană care comite atacuri de panică
suicid, există 20 sau mai preocupări excesive față de
multe care au tentative de propria sănătate fizică
suicid. fobii
dificultăți în relațiile intime
libidou scăzut
abuz de alcool sau alte
substanțe
Ce gândeşte un om depresiv?
Tematica principală se învârte în jurul următoarelor
noţiuni: cât de singur este el, cât de neînţeles. Depresivul
nu are puterea nici să gândească, nici să facă ceva
contructiv, dacă nu este susţinut.
,,Depresivul este trist de propria tristeţe şi se află în
imposbilitate de a face ceva concret cu viaţa sa. Cu toate
acestea, ţin să subliniez că tristeţea este seductivă.
Odată instalată în subiect, aceasta este privită cu respect,
lucru total greşit’’, mai spune specialistul.

Cum putem identifica depresia?

Identificăm tristeţea. Acceptarea tristeţii este cheia către
acceptarea şi tratarea corespunzătoare a depresiei.
Pierderea interesului , chiar a plăcerii, este unul dintre
principalele simptome întâlnite la subiecţii depresivi.
Neadaptarea la program şi obligaţii. Depresivul refuză
atât programul, pe care îl vede neimportant, iar obligaţiile
le percepe ca pe o forţare la care nu doreşte să
răspundă.
Descurajarea în faţa problemelor mărunte. Insomniile
la depresivi sunt generatoare de gânduri negre. Cu cât
doarme mai puţin, cu atât depresivul are senzaţia că e
mai singur şi mai neimportant. La polul opus există
hiperinsomiile. În urma manifestării lor, subiectul depresiv
este confuz şi simte pregnant golul din interior.
Schimbările în psihomotricitate pot fi şi ele simptome
reale ale depresiei. Subiectul este ori mult prea agitat, ori
mult prea încet, atât în mişcare, cât şi în vorbire.
Depresia nu se manifestă la fel în toate
cazurile, existind o diferentaîntre depresia la femei
și cea la bărbați. Nu numai că femeile sunt mai
predispuse la depresie decât bărbații, dar cauzele
depresiei la femei și chiar simptomele sunt deseori
diferite. În cazul femeilor există mai mulți factori
care contribuie la depresie de la hormonii
reproductivi, la presiuni sociale până la felul în
care femeile răspund la stres. Cunoscând acești
factori, femeile pot minimaliza riscul de apariție al
depresiei și o pot trata mai eficient.
Femeile sunt de două ori mai predispuse decât
bărbații să sufere de depresie și de a
avea tentative de suicid, dar cei din urmă au un risc
mai crescut pentru a duce până la capăt planul de
a-și lua viața.
Această diferență persistă dincolo de rasă, etnie
sau statut economic. De fapt, aceste diferențe se
regăsesc în majoritatea țărilor din lume. Există
multe teorii care încearcă să explice incidența
ridicată a depresiei la femei, luând în considerare
mai mulți factori, incluzându-i și pe cei biologici,
psihologici și sociali.
Concentrarea (ruminarea) pe
sentimente negative – Femeile sunt
mult mai înclinate către
meditație când sunt în depresie. Asta
include plânsul prin care își eliberează
tensiunea emoțională, încercarea de a
afla de ce sunt depresive și discuțiile
cu prietenii despre depresie. De
aceea, meditația s-a demonstrat că
menține depresia și chiar o poate
înrăutăți. Bărbații, pe de altă parte,
tind să-și distragă atenția când sunt
depresivi, iar spre deosebire de
meditație, distracția poate reduce
depresia.
Stresul – Unele studii arată că femeile
sunt mult mai predispuse decât
bărbații să dezvolte depresie la nivele
mai scăzute de stres. În plus,
răspunsul psihologic al femeii la
factorii de stres este diferit având în
vedere că femeile produc mai mulți
hormoni de stres decât bărbații.
Probleme de imagine – Diferențele
în ceea ce privește depresia la femei
și bărbați încep încă din adolescență.
Apariția unor diferențe de sex în timpul
pubertății probabil joacă și ele un rol.
Unele cercetări relevă insatisfacție, în
ceea ce privește imaginea propriului
corp, care crește la fete la pubertate.
Cine are risc sa faca depresie?
Au risc de a face depresie urmatoarele categorii de persoane:
•Care au avut episoade depresive anterior
•Care au avut sau au tulburare depresivă in familie la fraţi/surori sau părinţi
•Femeile mai frecvent decat barbatii
•Cu varsta mai mică de 40 ani
•Perioada de după nastere
•Cu alte boli -Parkinson, diabet, cardiopatie ischemică, cancer
•Care consuma unele medicamente - diureticele tiazidice, digitală, metildopa,
cicloserina, hormoni anticonceptionale orale sau steroizi anabolizanţi,
antiinflamatoare nesteroidiene
•Mai multe studii ştiinţifice au descoperit corelaţii statistice între anumite
pesticide agricole şi depresia
•Sunt singure sau fără susţinere din partea familiei
•Au evenimente stresante sau mediu familial/social/profesional stresant
Consecintele depresiei
Depresia și stresul aproape că relaționează. Hormonii de
stres măresc bătăile inimii și comprimă vasele de sânge,
ceea ce pune corpul într-o stare de alertă.
În timp, acest lucru conduce la apariția bolilor de inimă.
Recidivarea problemelor cardiovasculare este legată mai
îndeaproape de depresie decât de alte afecțiuni precum:
– fumat
– diabet
– tensiune arterială crescută
– colesterol ridicat.
Netratată, depresia crește și riscul de a muri după un
infarct. Bolile de inimă sunt factori declanșatori pentru
depresie.Depresia și stresul pot avea un impact negativ
asupra sistemului imunitar, făcându-vă mai vulnerabile la
infecții și boli.Un studiu a analizat studiile și a constatat că
pare să existe o relație între inflamații și depresie, deși
conexiunea exactă este neclară.Inflamația este legată de
multe boli, cum ar fi stresul. Anumiți agenți antiinflamatori
s-au dovedit a fi utili la unele persoane cu depresie.
Tratamentul cu medicamente si psihoterapia

Dupa ce ti s-a pus diagnosticul de depresie, este timpul sa incepi un

tratament. O posibilitate de a o trata este medicatia zilnica. Cu ajutorul
doctorului, depresia poate fi invinsa. Fara tratament, oamenii pot ramane
in starea de depresie chiar si timp de multi ani de zile, simtindu-se
mizerabil din aceasta cauza. Cariera si familia sunt si ele afectate.

In zilele noastre, exista tratamente antidepresive mult mai evoluate decat

in trecut. Medicamentele pot fi combinate cu terapia oferita de un
psiholog. Medicul iti poate spune si cum sa iti schimbi modul
de viata pentru a beneficia de rezultatele cele mai bune in urma
tratamentului. Trebuie sa gasesti solutii sa faci fata stresului si sa dormi
atat cat trebuie.

Medicamentele antidepresive ajuta neuronii sa formeze legaturi mai

puternice in anumite zone ale creierului. Exista multe astfel de
medicamente: Celexa, Laxapro, Paxil sau Zoloft. Ele pot fi luate numai cu
reteta. Trebuie sa stii ca apar si efecte secundare negative. Gasirea
medicamentelor potrivite pentru tine si a dozei potrivite poate necesita o
perioada de timp destul de indelungata si nu trebuie sa te descurajezi
daca nu obtii efecte imediate.
Antidepresivele
Rezultate contradictorii au apărut în urma studiilor cu privire la eficienţa
antidepresivelor în cazul persoanelor cu depresie acută, uşoară sau
moderată.Argumente mai puternice susţin utilitatea antidepresivelor în tratarea
depresiei care este cronică (distimie) sau severă.
În timp ce mici beneficii au fost găsite, cercetătorii Irving Kirsch şi Thomas
Moore afirmă că acestea s-ar putea datora problemelor de cercetare mai degrabă
decât efectelor medicaţiei.Mai târziu, într-o publicaţie, Kirsch a concluzionat că efectul
general al noii generaţii de medicaţie antidepresivă este sub criteriile recomandate
pentru semnificaţie clinică. Rezultate similare au fost obţinute într-o meta-analiză a lui
Fornier.
Orice antidepresiv poate cauza niveluri scăzute de sodiu în sânge;însă, acest fapt a fost
observat mai des în cazul SSRI-urilor.Nu este neobişnuit ca SSRI-urile să cauzeze sau să
înrăutăţească insomnia; antidepresivul atipic mizartapină poate fi utilizat în asemenea
cazuri.
Inhibitorii ireversibili de monooxidază, o clasă mai veche de antidepresive, sunt date
peste cap de potenţiale interacţiuni ce pot ameninţa viaţa legate de alimentaţie şi
droguri. Sunt utilizaţi doar rar, deşi au fost dezvoltaţi agenţi noi şi mai bine toleraţi ai
acestei clase.Profilul siguranţei este diferit în cazul inhibitorilor reversibili
monooxidază, precum moclobemida, unde riscul de interacţiuni alimentare serioase
este neglijabil şi restricţiile alimentare sunt mai puţin stricte.
Pentru copii, adolescenţi şi probabil adulţii tineri cu vârsta de la 18 la 24 de ani, este
un mai mare risc de ideaţie suicidară şi comportament suicidar la cei trataţi cu SSRI.În
cazul adulţilor, este neclar dacă SSRI afectează riscul de suicid. O analiză nu a găsit nici
o conexiune; alta - un risc crescut;iar o a treia nici un risc la cei cu vârsta între 25–65
ani şi un risc diminuat la cei cu peste 65 de ani.Un avertisment a fost introdus în
Statele Unite în 2007 pe cutiile cu SSRI-uri şi alte medicamente antidepresive din
cauza riscului crescut de sinucidere la pacienţii mai tineri de 24 de ani.Acţiuni similare
au fost implementate de Ministerul Sănătăţii al Japoniei.
1. „Anxietatea este ca un balansoar. Îți oferă ceva de făcut, dar nu te duce foarte departe.” Jodi
Picoult

2. „Viața este cu zece la sută ceea ce experimentezi și nouăzeci la sută felul în care răspunzi.”
Dorothy M. Neddermeyer

3. „Oamenilor le este greu să renunțe la suferință. Frica de necunoscut îi face să prefere suferința
care este familiară.” Thich Nhat Hanh

4. „Nu trebuie să îți controlezi gândurile. Trebuie doar să încetezi să le lași să te controleze.”- Dan
Millman

5. „Oamenii se atașează uneori de greutățile lor mai mult decât greutățile sunt atașate de ei.”
George Bernard Shaw

6. „Nimic nu scade anxietatea mai repede decât acțiunea.” Walter Anderson

7. „Anxietatea nu te scapă de necazurile zilei de mâine ci doar îți fură puterea zile de azi.” Charles
Spurgeon

8. „Neștiind cât de aproape este adevărul, îl căutăm departe.” Hakuin Ekaku

9. „Nu ți-ai face atât de multe griji despre ceea ce cred alții despre tine dacă ți-ai da seama cât de
rar o fac.” Eleanor Roosevelt

10. „Nimeni în afară de tine nu îți poate aduce pacea.” Ralph Waldo Emerson