1.5.

Uzucapiunea, mod de dobândire a

dreptului de proprietate
1.5.1. Noţiunea, scopul şi justificarea
uzucapiunii
1.5.2. Condiţiile dobândirii dreptului de
proprietate prin uzucapiune
1.5.3. Calităţile posesiunii necesare
uzucapiunii
1.5.4. Termenul uzucapiunii. Întreruperea
termenului prescripţiei achizitive
 Acte normative:
Codul civil al Republicii Moldova,
modernizat în baza Legii nr. 133
din 19 iulie 2018 privind
modernizarea Codului civil, art.
524-535.
 Bibliografie
1. Sergiu Baieş, Uzucapiunea //Ghidul judecătorului în
materie civilă şi comercială a Republicii Moldova, Chişinău,
2004, pp. 20-36.
2. Sergiu Baieş, Uzucapiunea //Problemele implimentării şi
aplicării Codului civil al Republicii Moldova la un an de la
întrarea în vigoare, Chişinău, 2004, pp. 58-63.
3.Sergiu Baieş, Unele probleme generale de practică judiciară
privind aplicarea uzucapiunii //Codul civil al Republicii
Moldova: 10 ani – realizări, rezerve şi perspective, Chişinău,
2015, pp. 88-96.
4. Ana Boar, Uzucapiunea. Prescripţia, posesiunea şi
publicitatea drepturilor, Bucureşti, Editura Lumina Lex,
1999.
 Practica judiciară
1. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM "Cu privire la
aplicarea unor dispoziţii ale Codului civil şi ale altor acte normative
referitoare la dreptul de proprietate privată asupra imobilelor, inclusiv
asupra construcţiilor anexe" nr. 2 din 2006. Publicată în Buletinul Curţii
Supreme de Justiţie a RM, 2006, nr. 12, p.14.
2. Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie din 25 mai 2011, dosarul nr.2r-190/11;
3. Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie din 07 iulie 2010, dosarul nr.2ra-134/10;
4. Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie din 17 noiembrie 2010, dosarul nr.2ra-1845/10.
1.5.1. Noţiunea, scopul şi justificarea
uzucapiunii
Noţiunea:
Uzucapiunea – fapt juridic complex, rezultat
din reunirea:
- unei acţiuni a posesorului care constă în
posedarea unui bun mobil sau imobil în
condiţiile legii şi
- a unui fapt natural, precum trecerea unei
perioade de timp expres prevăzute de lege,
- care au ca efect naştere unui drep real.
 Justificarea uzucapiunii
a) Constituie o sancţiune a proprietarului pentru
neglijenţa sa pentru că a lasat bunul în
posesiunea altei persoane pentru o perioadă
îndelungată;
b) Asigură ordinea socială, or posedarea
îndelungată a bunului produce efecte juridice;
c) De cele mai dese ori cel care posedă este şi
proprietarul bunului, dovada căruia este greu
uneori de produs. Astfel, uzucapiunea înlătură
eventualele inconveniente de ordin probatoriu.
 Compatibilitatea uzucapiunii cu Convenţia pentru Apărarea
Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale (Convenţia EDO)
nr.1950 din din 04.11.1950
Adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950. A intrar în vigoare la 3 septembrie 1953
Publicată în Tratate Internationale nr. 1 din 30.12.1998, intrată in vigoare pentru RM la 01.02.1998.

Jurisprudenţa Curţii Europene pentru

Drepturile Omului (CEDO):
- recunoaşte efectul achizitiv al dreptului de
proprietate ca urmare a uzucapiunii,
- prevede că „deşi reprezintă o ingerenţă în
dreptul adevăratului proprietar, ea este
compatibilă cu art. 1 Protocolul Adiţional nr.1
al Convenţiei”.
Continuare
- Curtea indică că şi în situaţia în care un drept real
imobiliar trebuie supus formalităţilor imobiliare,
legislatorul fiecărui stat poate acorda
preponderenţă unei posesiuni de lungă durată.
A se vedea: CEDO, hotărârea din 30 august 2007,
J.A.Pye (Oxford) Ltd et J.A.Pye Land (Oxford) Ltd
contro Regatul Unit al Marii Britaniei, § 74.
Reglementarea uzucapiunii diferă după cum
se uzucapează:
a) un drept care se b) drepturi asupra
înregistrează într-un bunurilor mobile
registru de care nu se
publicitate cu înregistrează în
caracter constitutiv.
asemenea registre
Exempul:
(art.529 Cc).
regstrul bunurilor
imobile (art. 524
Cc).
 Novaţia reglementării uzucapiunii
potrivit Legii nr.133/2018
1. Codul se îndepărtează de clasificarea clasică între
bunuri mobile şi imobile pentru a se stabili termene
diferite de uzucapiune;
2. Se analizează în schimb:
- modul de asigurare a publicităţii dreptului înregistrat,
precum şi
- situaţia dobânditorului dreptului (dacă a plătit ceva în
schimbul dreptului sau nu şi dacă cunoştea viciile
dreptului pe care îl dobândeşte sau nu).
Termenele necesare pentru aceste
două uzucapiuni
1. Au fost uniformizate în funcţie de situaţia
dobânditorului dreptului.
2. Astfel, pentru a uzucapa dobânditorul trebuie să
exercite o posesie sub nume de proprietar:
a) timp de 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu
oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-
credință;
b) timp de 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu
gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-
credință; sau
c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
 c) Timp de 10 ani, în celelalte
cazuri
Se referă la cazul în care dobânditorul este de
rea-credinţă la momentul dobândirii sau
devine de rea-credinţă înainte de împlinirea
termenului corespunzător de la lit. a) sau,
după caz, lit. b).
 Noutatea Legii nr.133/2018 de
modernizare a Cc
 Se recunoaşte uzucapiunea în folosul dobânditorului
de rea-credinţă.
 Chiar dacă dobânditorul este de rea-credinţă, trecerea
termenului de 10 ani justifică aplicarea uzcapiunii.
 Soluţia dată protejează terţii cu care tratează
dobânditorul şi, în special, creditorii săi şi
dobânditorii subsecvenţi.
 Aceasta corespunde cu tendinţa altor state.
Felurile uzucapiunii unui drept care se înregistrează
într-un registru de publicitate cu caracter constitutiv
1. Uzucapiunea dreptului 2. Uzucapiunea dreptului
în temeiul cuprinsului contrar cuprinsului
registrului de publicitate registrului de publicitate
(art. 524 Cc), cunoscută (art. 526 Cc), cunoscută
sub denumirea de sub denumirea de
uzucapiune tabulară. uzucapiune extratabulară.
 1.5.2. Condiţiile dobândirii dreptului de proprietate prin
uzucapiune
Condiţiile uzucapiunii tabulare (art. 524 Cc)
a) înregistrarea în Înregistrarea dreptului în
registrul bunurilor absenţa unei cauze
imobile sau într-un alt legitime:
registru de publicitate - titlul în baza căruia s-a
cu caracter constitutiv realizat înregistrarea este
a unui drept real sau pasibil de a fi constatat sau
altui drept patrimonial declarat nul ori ineficient.
în absenţa unei cauze
legitime.
b) posesia să fie utilă.
 Corelația dintre nulitatea și
ineficiența actului juridic civil
Nulitatea actului juridic Ineficiența actului juridic
civil: civil:
- Este o sancţiune pentru - presupune lipsa efectelor
neîndeplinirea condiţiilor juridice datorită
de valibilitate la momentul intervenţiei unor cauze
încheierii actului juridic şi, posterioare încheierii
atunci când este constatată (valabile) a actului juridic.
(sau pronunţată), are ca Numai un act care a fost
efect desfiinţarea actului valabil încheiat poate fi
juridic. eficient sau ineficient.
În cazul actului juridic Sunt cauze de ineficiență:
desfiinţat (nul), problema rezoluţiunea, rezilierea,
ineficienței nu se pune. caducitatea, revocarea,
inopozabilitatea etc.
Sub aspectul raportului nulitate-ineficiență, actul juridic
civil se poate afla în trei ipostaze:
a) când a fost valabil încheiat şi produce efecte juridice -
contractul este eficient;
b) când, deşi a fost valabil încheiat, nu produce efecte
(datorită intervenţiei unor cauze apărute ulterior
încheierii lui) - contractul este ineficient;
c) când nu au fost respectate condiţiile de validitate -
contractul este nul şi desfiinţat ca act juridic.
b) Persoana să exercite o posesie sub nume de proprietar a
bunului asupra căruia poartă dreptul înregistrat timp de:
a) 3 ani, în cazul în care ea a dobîndit dreptul cu
titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat
cu bună-credință;
b) 5 ani, în cazul în care ea a dobîndit dreptul cu
titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat
cu bună-credință; sau
c) 10 ani, în celelalte cazuri.
 Dobânditor de bună-credință în sensul art. 524 Cc
(art. 525 Cc)
Este persoana înregistrată în registru ca titular al unui drept
dacă la data depunerii cererii de înregistrare a dreptului în
folosul său nu a cunoscut și nici nu trebuia să cunoască
motivul din care este nul, anulabil sau ineficient temeiul pe
baza căruia el dobîndește dreptul înregistrat sau pe baza
căruia a dobîndit dreptul înregistrat autorul nemijlocit al
dobînditorului.
 Calcularea termenilor
(alin. 2 şi 3 din art. 524 Cc)
Se va lua în cont posesia sub nume de
proprietar exercitată după data depunerii
cererii de înregistrare în folosul
posesorului.
Efectele întrunirii condiţiilor
Dreptul va rămâne înregistrat valabil în
folosul acelei persoane și
nu se mai admite nicio radiere sau altă
rectificare fără consimțămîntul
persoanei înregistrate.
Exemplu de uzucapiune tabulară
„X” dobândeşte un bun imobil cu titlu gratuit
sau oneros.
El cu bună-credinţă se consideră proprietar,
dar în baza unui titlu nevalabil.
Îşi înscrie dreptul său asupra imobilului în
registrul bunurilor imobile.
Efectul uzcapiunii tabulare:
Se dobândeşte dreptul de proprietate prin
intermediul uzucapiunii tabulare, care nu
mai poate fi contestat de la momentul
înregistrării cererii de înscriere dacă:
- după momentul înregistrării cererii sale de
înscriere în registru, dobânditorul exercită o
posesie utilă şi neviciată în termenii
stabiliţi.
Uzucapiunea extratabulară (art.526 Cc)
- Operează în favoarea unei persoane
care nu este înscrisă în registrul
bunurilor imobile sau într-un alt
registru de publicitate cu caracter
constitutiv.
Condiţiile uzucapiunii extratabulare
1. Posesiunea sa fie utilă.
2. Să existe o posedare timp de 10 ani sub nume de proprietar
a unui bun imobil sau mobil când:
a) proprietarul înregistrat în registrul de publicitate a decedat
(moartea fizic constatată sau declarată prin hotărâre
judecătorească) ori, după caz, și-a încetat existenț (nu
dizolvarea sau lichidarea);
b) a fost înregistrată în registrul de publicitate declarația de
renunțare la proprietate;
c) bunul imobil este un teren, cu sau fără construcții, care nu a
fost supus înregistrării primare în registrul bunurilor imobile.
Efectul întrunirii condiţiilor:
Posesorul poate dobândi dreptul de proprietate dacă:
- a depus, în temeiul hotărîrii judecătorești prin care se
constată uzucapiunea, cererea de înregistrare a dreptului
de proprietate în registrul de publicitate înainte ca un terț să
fi depus propria cerere de înregistrare a dreptului în folosul
său, pe baza unui temei legitim, în cursul sau chiar după
împlinirea termenului necesar pentru uzucapiune.
 Cererea de înregistrare a unui terţ pe baza
unui temei legitim
Prin terţ interesat se înţelege:
- moştenitorii persoanei fizice decedate
sau succesorii persoanei juridice care şi-a
încetat existenţa.
 b) Uzucapiunea drepturilor asupra bunurilor mobile
care nu se înregistrează în registre cu caracter
constitutiv, numită uzucapiunea mobiliară (art.529 Cc).
Condițiile:
1. Posesorul trebuie să posede un bun mobil sub nume de
proprietar;
2. Durata posesiunii:
a) timp de 3 ani, dacă posesorul a dobîndit bunul cu
titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat cu
bună-credință;
b) timp de 5 ani, dacă posesorul a dobîndit bunul cu
titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat cu
bună-credință; sau
c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
Nu dobândește dreptul de proprietate în temeiul
uzucapiunii mobiliare (alin. 3 art. 529 Cc)
Persoana care a intrat în posesia bunului mobil prin
sustragere.
Regulile uzucapiunii mobiliară nu
se aplică
bunurilor mobile asupra cărora
dreptul de proprietate se
dobândește, conform legii, prin
înregistrarea într-un registru de
publicitate cu caracter constitutiv în
sensul art. 420.
Uzucapiunea mobiliară a bunurilor
culturale mobile (art. 530 Cc)
Dacă bunul constituie un bun cultural mobil, posesorul nu
poate dobîndi dreptul de proprietate în temeiul art. 523, 524
sau 529 înainte de expirarea termenului de 30 de ani din
momentul în care:
a) bunul cultural mobil care a intrat pe teritoriul Republicii
Moldova a părăsit teritoriul statului străin cu încălcarea legii
aplicabile; sau
b) proprietarul bunului cultural mobil a pierdut posesia
bunului pe teritoriul Republicii Moldova.
În cazul bunurilor culturale mobile care aparțin cultelor sau
părților lor componente, termenul este de 75 de ani.
 1.5.2. Condiţiile dobândirii dreptului de
proprietate prin uzucapiune
a) Posesiunea să fie exercitată în
perioada de timp cerută de lege;
b) Posesiunea să fie utilă (alin.1 art.532
Cc).
 Utilitatea posesiunii
(alin.1 art.532 Cc)
Posesiunea trebuie să întrunească o serie de calităţi,
adică să fie lipsită de vicii existenţa cărora o împiedică
să producă efecte juridice.
Doar posesiunea utilă produce efecte juridice.
Operează prezumţia de utilitate a posesiunii.
Proba contrară urmează a fi dovedită de cel care invocă
inutilitatea ei.
Mijloacele de probă:
- Viciul posesiunii poate fi dovedit prin orice mijloace
de probă, inclusiv prin depoziţiile martorilor.
 Nu este utilă posesiunea
(alin. 2 art. 532 Cc):
- discontinuă;
- tulburată;
- clandestină sau
- precară.
1.5.3. Calităţile posesiunii necesare
uzucapiunii
1. Continuă;
2. Netulburată;
3. Publică;
4. Neprecară, adică exercitată sub
nume de proprietar.
 1. Continuitatea
(alin.3 art.532 Cc)
Definiţia:
Succesiunea regulată a actelor de posesiune la
intervale de timp regulate specifice naturii lucrului.
Intermitenţele nu exclud continuitatea dacă:
- sunt normale şi obişnuite în raport cu natura
lucrului.
Nu duce la pierderea caracterului
de continuitate
Survenirea:
- unui obstacol insurmontabil
- ce nu depinde de voinţa posesorului
- care îl împiedică să efectueze actele
de stăpânire.
Exemplu: ploile torenţiale, inundaţiile
– teren agricol.
Posesia se consideră continuă
dacă s-a pierdut fără voia posesorului, cu
condiția că:
- posesia este restituită în interiorul termenului
de 1 an sau
- dacă, în decursul aceluiași termen, posesorul
înaintează o acțiune în rezultatul căreia posesia
este restituită.
Articolul 488 Cc stabilește prezumția de
posesiune neîntreruptă
„Dacă persoana a posedat bunul la începutul şi la
sfîrşitul unei perioade, se prezumă că a posedat
neîntrerupt pe parcursul întregii perioade”.
 Efectul prezumţiei
- Posesorul nu trebuie să dovedească că a
posedat continuu.
- Posesorul va trebui doar să dovedească
începutul şi sfârşitul posesiunii, perioada
intermediară se prezumă continuă.
Proba contrară revine celui care contestă
continuitatea.
Discontinuitatea – viciul posesiunii
(alin. 3 art. 532 Cc)
Stăpânirea bunului cu intermitenţe
anormale, la intervale neregulate, ce
nu sunt specifice naturii bunului,
acesta nefiind posedat conform
destinaţiei.
 Caracterele viciului
- absolut, poate fi invocat de orice
persoană (alin. 7 art. 532 Cc);
- temporar;
- predomină în cazul bunurilor
imobile.
 2. Paşnică (netulburată)
(alin. 4 art.532 CC)
Posesiunea nu trebuie fondată
sau conservată prin acte de
violenţă, fizică sau morală, care nu
sunt provocate de o altă persoană.
Posesiunea este tulburată, potrivit
alin. 4 art. 532 din Cc, dacă:
1) Posesorul o obţine prin violenţă fizică sau
morală împotriva celui care deţine bunul
înaintea sa ori
2) o conservă prin aceste acte.
Atenţie:
Doar violenţa activă viciază posesiunea, nu şi cea
pasivă când posesorul se apără cu mijloace violente
pentru a respinge tulburările aduse de un terţ.
 Caracterul viciului:
- relativ;
- temporar;
- se referă atât la bunurile mobile cât
şi la cele imobile.
 3. Publică
Posesiunea este exercitată în văzul
tuturor şi este cunoscută de toţi cei care
au voit să vadă sau să ştie.
Posesorul exercită actele de posesiune
fără a le ascunde, cum le face un
adevărat proprietar.
 Clandestinitatea - viciu
Posesiunea se exercită astfel
încât nu poate fi cunoscută
(alin. 5 art.532 Cc).
Caracterele viciului
Relativ:
- poate fi invocată doar de cel faţă de care se exercită
pe ascuns (persoana interesată s-o cunoască), deşi
alin.5 art.532 Cc nu specifică expres cercul de
persoane;
Temporar:
- posesiunea devine utilă din momentul încetării
clandestinităţii;
Se referă, în general, la bunurile mobile.
 4. Neprecară
(alin. 6 art.532 Cc)
Definiţia: Posesorii nemijlociţi care
Posesiunea este neprecară cad sub incidenţa alin. 3
atunci când este art.484 Cc deţin bunul în
exercitată sub nume de baza unui titlu.
proprietar. Ei nu vor putea dobândi
dreptul de proprietate
prin uzucapiune, fiind
detentori precari.
Deosebirea dintre posesiunea exercitată sub nume de
proprietar şi cea viciată de precaritate:
Titlurile care stau la baza lor:
a) Posesiunea precară – se demonstrează
prin contractul de locaţiune, depozit,
gaj etc.;
b) Posesiunea sub nume de proprietar –
neprecaritatea – prin contractul de
vânzare-cumpărare, donaţie.
Lipsa titlului
Motivele:
- pierdut;
- nu poate fi prezentat imediat;
- nu a existat nicodată.
 Operează prezumţiile:
a) Posesorul bunului se prezumă posesor sub
nume de proprietar până la proba contrară,
adică până când adevăratul proprietar nu
dovedeşte că posesorul a început a poseda
pentru altul (art.484 alin. 5 Cc);
b) Posesia de drept limitat, odată dovedită, este
prezumată că se menține pînă la proba
intervertirii sale în posesie sub nume de
proprietar (art.486 Cc).
 Concluziile:
1. Până la stabilirea precarităţii, posesorul
beneficiază de toate avantajele posesiunii utile;
2. Dacă se stabileşte că posesorul a început să
posede pentru altul, se prezumă că a conservat
această calitate până la proba contrară;
3. Dacă posesorul pretinde că precaritatea a încetat
şi posesiunea a devenit utilă, el trebuie să
dovedească schimbarea dată, numită
intervertirea titlului.
Exemplu: locatarul cumpără bunul imobil.
 Intervertirea titlului posesiei
(art. 486 Cc)
Situațiile:
a) posesorul de drept limitat devine îndreptățit să dobîndească
dreptul de proprietate de la o altă persoană decît proprietarul
bunului, iar posesorul nu cunoștea și nici nu trebuia, în mod
rezonabil, să cunoască lipsa calității de proprietar a celui față de
care este îndreptățit;
b) posesorul de drept limitat săvîrșește împotriva posesorului sub
nume de proprietar acte de rezistență neechivoce care exprimă
intenția sa de a începe să se comporte ca un proprietar; în acest
caz, intervertirea nu se va produce însă mai înainte de expirarea
termenului prevăzut pentru restituirea bunului.
Caracterele vciului precarităţii
Perpetuu:
- Precaritatea odată stabilită, intervertirea
titului nu se prezumă, ci trebuie dovedită de
către posesor.
- Atâta timp cât titlul care a fondat
posesiunea nu se transformă în unul
translativ de proprietate prin unul din
mijloacele fixate de lege, posesiunea rămâne
precară.
 Efectul existenţei viciilor:
Perioada în care posesiunea este
afectată de vicii nu va fi luată în
consideraţie la calcularea
termenului uzucapiunii.
1.5.4. Termenii uzucapiunii
a) 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu
oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-
credință;
b) 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu
gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-
credință; sau
c) 10 ani, în celelalte cazuri.
Începutul curgerii termenului:
Momentul în care posesiunea întruneşte
condiţiile art.532 Cc şi nu din 12 iunie 2003,
momentul întrării în vigoare a Codului civil.
A se vedea: pct.15 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a
RM "Cu privire la aplicarea unor dispoziţii ale Codului civil şi ale altor acte
normative referitoare la dreptul de proprietate privată asupra imobilelor,
inclusiv asupra construcţiilor anexe" nr. 2 din 2006, în Buletinul Curţii
Supreme de Justiţie a RM, 2006, nr. 12.
 Temeiurile întreruperii termenului
prescripţiei achizitive (art.533 Cc)
a) Suspendarea curgerii termenului de
prescripţie extinctivă a acţiunii de revendicare,
adică suspendarea prescripţiei extinctive
(art.398-400 Cc);
b) Intentarea acţiunii de revendicare a bunului
de la posesor sau, după caz, în rectificarea
registrului de publicitate faţă de persoana
care posedă sub nume de proprietar sau faţă
de posesorul mijlocit, cu condiția că
acțiunea se admite.
Efectele intentării acţiunii în revendicare asupra
întreruperii termenului:
- depind de hotărârea judecătorească:
1. dacă acţiunea este admisă şi
satisfăcută:
– posesorul pierde posesiunea;
1. dacă acţiunea este respinsă:
- posesiunea este valabilă şi curgerea
termenului nu se întrerupe.
Intentarea acţiunii de revendicare faţă de persoana
care posedă sub nume de proprietar sau faţă de
posesorul mijlocit
Efectul:
- întrerupe cursul termenului necesar
pentru invocarea uzucapiunii numai faţă
de persoana care a înaintat acţiunea
(alin. 2 art.533 Cc).
 Concluzia
1) Simpla intentare a acţiunii nu
întrerupe prescripţia în toate cazurile.
2) Intentarea acţiunii în revendicare are
efect doar către cel care intentează
acţiunea şi nu afectează posesorul
bunului.
 Reclamantul va apela la temeiul întreruperii prescripţiei
achizitive asupra unui bun mobil
în următorul caz:

01.01.2009 30.11.2013 01.01.2014 30.11.2014

• Începe • „B” • Pentru „A” • Hotărârea

curgerea intentează se de
termenului acţiunea în împlineşte satisfacere a
prescripţiei revendicare. termenul acţiunea lui
achizitive prescriţiei „B”, devine
pentru „A”. achizitive de definitivă şi
5 ani. irevocabilă.
 Ipoteza:
- dacă prescripţia ar înceta să curgă doar prin efectul
hotărârii care dă câştig de cauză reclamantului
Efectul:
- Termenul prescripţiei achizitive se va încheia în cursul
procesului, în intervalul dintre înaintarea cererii şi
rămânerea definitivă a horărârii judecătoreşti (01.01.2014).
- Hotărârea nu ar mai avea nici un efect, iar reclamentul ar
pierde bunul numai din cauza împlinirii termenului de
prescripţie achizitivă în timpul examinării litigiului, deşi
acţiunea lui este fondată şi a fost înaintată până la
încheierea prescripţiei.
 Înlăturarea unei astfel de situaţii injuste
(alin. 2 art. 533 Cc)
Prescripţia achizitivă se consideră întreruptă
chiar din momentul intentării acţiunii de
revendicare.
Consecinţele:
Dacă acţiunea este respinsă:
- termenul de prescripţie achizitivă se
consideră încheiat la 01.01.2014;
- intentarea acţiunii la 30.11.2013 nu va
întrerupe curgerea prescripţiei.
 Efectul întreruperii prescripţiei
achizitive (alin.3 art.533 Cc)
- Timpul scurs pînă la întrerupere nu
se calculează.
- După întrerupere poate să înceapă un
nou termen.
 Efectul dobândirii prin uzucapiune a dreptului de
proprietate și grevărilor sale (art. 534 Cc)
1. Titularul anterior pierde dreptul său din momentul în care
altcineva l-a dobîndit, în condițiile legii, prin uzucapiune.
2. Dacă cel care a dobîndit prin uzucapiune a cunoscut sau
trebuia să cunoască că dreptul pe care îl dobîndește este
grevat cu dreptul real limitat al unui terț, grevarea va
continua să existe conform condițiilor sale.
3. Dacă s-a constatat nulitatea absolută sau relativă a
contractului în baza căruia uzucapantul a dobîndit dreptul
real, acesta se poate opune obligației de restituire a dreptului
prin invocarea uzucapiunii în condițiile legii. În acest caz,
cealaltă parte contractantă se poate opune obligației de
restituire a îmbogățirii primite de la uzucapant.
Stingerea drepturilor întemeiate pe regulile îmbogățirii
nejustificate și răspunderea delictuală (art. 535 Cc)
Din momentul în care dreptul este dobîndit, în
condițiile legii, de altcineva prin uzucapiune, titularul
anterior pierde
- și toate drepturile de a cere de la dobînditor valoarea în
bani a dreptului pierdut, precum și
- valoarea folosinței de care se va bucura dobînditorul
după data uzucapiunii, care ar putea fi întemeiate pe
dispozițiile legale privind îmbogățirea nejustificată sau
răspunderea delictuală.