Universitatea de Stat din Moldova

Evaluarea potentialului turistic al

raionului Cahul în baza normelor
metodologice aprobate.

A realizat:
Casianu Zinaida
Specialitatea: M_MHT
Coordonator:
Sochircă Vitalie, Dr. conf. univ.

Chișinău, 2019
 Istoria
Pentru prima dată localitatea este menţionată documentar în anul
1502 cu numele Şcheia. În acel an Ştefan cel Mare cumpără de la
diferite persoane mai multe sate şi le dăruieşte mănăstirii Putna.
Între satele cumpărate de domnitor figurează şi satul Şcheia aflat
„în gura Frumoasei”, care pe parcursul secolelor şi-a schimbat
numele în satul Frumoasa. Numele oraşului – Cahul – a fost dat
localităţii în cinstea biruinţei purtate de armata rusă asupra
oştirilor turceşti la 21 iulie 1770 în bătălia de la rîul Cahul. În
1835, prin decretul împăratului rus Nicolai I localității i se
conferă statutul de de oraş şi reşedinţă de judeţ cu numele Cahul.
Râul Cahul (în ucraineană și rusă Кагул) este un râu care străbate
sudul Republicii Moldova. El izvorăște în apropiere de satul
Lebedenco din raionul Cahul, apoi trece pe teritoriul UTA
Găgăuzia și se varsă în lacul Cahul în apropiere de satul Etulia
Nouă.
Râul Cahul este cunoscut în istorie prin victoriile repurtate pe
malurile sale la 7 și 21 iulie 1770 de armata rusă condusă de
feldmareșalul Piotr Rumianțev-Zadunaiski asupra oștilor otomane.
Luptele au avut loc în apropiere de satul (pe atunci) Vulcănești în
timpul războiului ruso-turc din 1768-1774 și s-au încheiat cu
înfrângerea armatei turcești.
Din limba turcă ”Cahul” înseamna baltă.Orașul fiind înconjurat
practic din toate părțile de bălti.
 Rezervația științifică „Prutul de Jos”, s. Slobozia Mare
În apropierea orașului Cahul se află Rezervația
științifică „Prutul de Jos” fiind cea mai importanta
arie naturală protejată din raion. Rezervația este
amplasată în lunca Prutului, în partea de vest a
satului Slobozia Mare din raionul Cahul.

Se întinde pe o suprafață de 1691 ha. dintre care

două treimi din suprafață este ocupată de lacul
Beleu, restul teritoriului reprezentând o rețea de
bălți care formează un ecosistem unic de o
importanță nu doar națională dar și
internațională.
Flora zonei include peste 193 de specii de
plante. Complexul faunistic este specific
ecosistemelor acvatice și este reprezentat de
circa 34 specii de mamifere, 7 specii de
reptile, 11 pecii de amfibieni, 190 specii de
păsări, 27 specii de pești. În Cartea Roșie a
Moldovei fiind incluse 21 specii de păsări,
cum ar fi lebăda, gâsca sură,

pelicanul, stârcul sur și cel roșietic, stârcul mare

alb, precum și cinci specii de mamifere, două
specii de reptile și 1 de amfibieni, car
populează această zonă. Rezervația naturală
„Prutul de Jos” a fost înscrisă în patrimoniul
UNESCO, fapt ce va duce pe viitor la
dezvoltarea turismului din această regiune și nu
numai.
 Biserica de Rit vechi „Acoperământul Maicii Domnului”, or. Cahul
Biserica de Rit vechi ”Acoperământul Maicii Domnului” este fără îndoiala
un edificiu reprezentativ pentru orașul Cahul. Lăcașul a fost construit după
datele puțin exacte în 1856-1857 de adepții bisericii – lipovenii. A fost
construită din cărămidă roșie cu vitralii color și uși ferecate, dispunea de o
chilie și o bibliotecă ce nu s- au mai păstrat până în prezent.

După reparația ei din anul 1913 a fost

închisă în 1963, tot atunci fiind lichidat
și cimitirul din preajma ei, unde au fost
înhumați în morminte comune ostașii
celui de-al doilea Război Mondial. Din
inițiativa președintelui respectivei
comunități religioase, în anul 1989 a
început reconstruirea și restaurarea
bisericii, în anul 1994 fiind încheiate
lucrările.
 Analiza SWOT a turismului din raionul Cahul
Punctele forte a turismului din raionul Cahul
Raionul Cahul dispune de un potențial turistic foarte variat, atât natural cât și antropic, iar punctele forte care sunt
evidențiate mai jos pot juca un rol foarte important în valorificarea acestor resurse turistice.
 În primul rând trebuie sa scoatem în evidență faptul că în orașul Cahul există condiții oportune pentru prestarea unor
servicii de cazare tradițională de tip rural cum ar fi : pensiuni, vile, campinguri, tabere etc.
 Datorită faptului că în raionul Cahul predomină turismul rural și agroturismul, turiștii au posibilitatea de a se încadra
în activitățile și preocupările rurale.
 Turiștii au posibilitatea de a se familiariza cu folclorul și tradițiile locale datorită organizării diferitor șezători, hore,
spectacole folclorice, etc.
 În orașul Cahul și în satele din apropierea lui există mulți meșteri populari, specializați în prelucrarea lemnului,
împletitul în lozie, confecționare instrumentelor muzicale, etc. Astăzi, când tehnologiile sunt în plină avansare, lucrul
manual reprezintă o raritate, astfel în desfășurarea activității de turism o oportunitate ar fi prezentarea meșteșugurilor
cu posibilitatea de participare a turiștilor la procesul de lucru și de procurare a produsului finit.
 Datorită poziției geografice favorabile și prezenței unui potențial touristic natural și antropic diversificat este posibilă
dezvoltarea diferitor forme de turism: balnear, rural, vitivinicol, transfrontalier, de tranzit, ecologic, etc.
 Unul din punctele forte pentru dezvoltarea turismului din orașul Cahul îl reprezintă Portul de Pasageri Giurgiulești -
care este o poartă deschisă, o nouă cale de acces a turiștilor în or. Cahul și invers.
 Existența unui aeroport internațional în municipiul Cahul de asemenea creează condiții favorabile pentru dezvoltarea
turismului în perspectivă în raionul Cahul și regiunile din apropiere.
Punctele slabe ale turismului din raionul Cahul
Realitățile și problemele din domeniul turismului în orașul Cahul se datorează unor aspecte vulnerabile sau puncte slabe cum ar fi:
Lipsa întreprinderilor prestatoare de servicii turistice în spațiul rural, lipsește conștientizarea de către agenții economici a
beneficiilor ce le pot obține din acest domeniu.
Un alt punct slab ce dăunează negativ asupra turismului din orașul Cahul ar fi infrastructura slab dezvoltată. Cu toate că în orașul
Cahul au fost renovate toate drumurile, fiind acoperite cu beton asfaltic, totuși majoritatea drumurilor din țară rămân neasfaltate
sau acoperite cu piatră spartă, fapt ce îngreunează foarte mult deplasarea turiștilor pe teritoriul țării.
Stopează dezvoltarea turismului în orașul Cahul neconștientizarea populației privind impactul socio-economic al turismului în
comunitate. Este cert faptul că acesta este cel mai sensibil și mai important punct slab care poate fi transformat în punct forte.
După părerea mea aici este necesar de lucrat cu localnicii, de exemplificat alte localități care desfășoară o activitate turistică și de
arătat cum fiecare din ei poate contribui la dezvoltarea localității ca potențială destinație turistică și cum fiecare din ei poate obține
anumite beneficii de pe urma turismului.
Lipsa unităților responsabile de turism la nivel raional, care ar putea identifica, evalua și promova sub diferite forme potențialul
turistic existent, precum ar fi și responsabil de acest domeniu în raion, inclusiv prin implementarea prezentei strategii.
Valorificarea insuficientă a locurilor de interes turistic atât de conducerea locală cât și de agențiile din localitate.
Lipsa unei strategii de dezvoltare a turismului la nivel raional. Lipsa acestora este cauzată de dezinteresul faţă de acest sector, care
ar putea aduce mari beneficia economice în localitate. Totodată, lipsa unui responsabil de acest domeniu duce la neconştientizarea
necesităţii elaborării unor astfel de documente, dar şi neplanificarea unor resurse financiare pentru domeniul respectiv.
Lipsa colaborării între administraţia locală şi prestatorii de servicii. Lipsa colaborării este un impediment în dezvoltarea sectorului
turistic în raion, colaborarea ar putea presupune parteneriate public - private, sau diferite avantaje şi privilegii ca: reducerea sau
scutirea de la plata impozitelor în vederea stimulării agenţilor de a deschide întreprinderi cu character turistic sau efectuarea altor
tipuri de lucrări în localitate în vederea dezvoltării ei.
Oportunități:
 dezvoltarea turismului balnear, vitivinicol, rural, ecologic, transfrontalier;
 o posibilitatea de a oferi produse naturale și culturale autentice;
 posibilitatea de includere a unităților de cazare turistică în programul
traseelor turistice existente și colaborarea eficientă cu proprietarii acestor unități;
 posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri în raion;
 existența ONG-urilor locale care pot fi implicate în promovarea și
dezvoltarea traseelor turistice;
 existența proiectelor de asistență externă pentru dezvoltarea turismului;
 existența beciurilor catacombe.
Amenințări:
concurența puternică a zonelor turistice similare din afara țării și din
republică;
bugetul raional pentru dezvoltarea turismului minim;
conștientizarea insuficientă a populației privind importanța turismului în raion;
nivel scăzut de cunoaștere a raionului Cahul ca destinație turistică.
Propuneri de perspectivă:
 susţinerea şi implicarea ONG-urilor locale şi a voluntarilor în promovarea
obiectivelor şi traseelor turistice;
organizarea tururilor de informare şi a vizitelor de studiu în alte raioane ale
RM care au obţinut rezultate considerabile în domeniul turismului;
dezvoltarea turismului rural prin implicarea gospodăriilor săteşti care ar fi
cointeresate să presteze servicii turistice;
iniţierea unor investiţii publice pentru restaurarea / ameliorarea atracţiilor
turistice de importanţă semnificativă;
analizarea propunerilor venite din partea agenţilor economici de asociere cu
CR Cahul în vederea creşterii gradului de exploatare a resurselor turistice;
dezvoltarea campingurilor în zonele atractive pentru turişti;
elaborarea de trasee locale și integrarea acestora în traseele turistice
naţionale şi internaţionale.
În concluzie pot spune că o dezvoltare inteligentă a turismului poate
avea loc doar în urma unei fuziuni dintre: activitatea conducerii
locale în ceea ce privește investițiile și dezvoltarea infrastructurii,
conștientizarea și ajutorul din partea rezidenților, îndeplinirea
obligațiilor de către prestatorii de servicii de cazare,
alimentare, etc., și întreținerea tuturor locurilor de interes turistic de
către persoanele responsabile de acest lucru.
Bibliografie:
1.Zamfir Ralli-Arbore, Dicționarul geografic al Basarabiei. Reeditare după ediția București
1904. Editura Museum Chișinău,Fundația CulturalăRomână. 2001. 235p.
2. Reabțov C., Cahul: Istorie, personalități, cultură. Chișinău, 1997. 270 p.
3. Autor colectiv: Consiliul mun. Cahul. Strategia și programul de dezvoltare economico-
socială pentru perioada 2001-2020. Cahul,2001. 128 P.
4. Site-ul Primăriei orașului Cahul. www.primariacahul.md
5. Site-ul www.moldovenii.md
6. Site-ul www.nufarul.md
7. Site-ul www.afisha.md
8.Maftei M., Istomina L., File din istoria orașului Cahul. Cahul, Centrografic, 2013, 378 p.
9. Noni Ludmila, Potenţialul turistic al raionului Cahul, Bons Offices, Chişinău 2010
10. Olesea Mihailuc, Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat "Bogdan Petriceicu
Haşdeu din Cahul, Vol. VII, 2011.
11. Paulina Hioară, Pângărită de antihriști, dar protejată de Dumnezeu. Cahul-2011