- Frica-reacția naturală a organismului la un pericol prezent. - Anxietatea – reacția la un pericol posibil, o frică anticipatvă. Anxietatea este o stare afectivă caracterizată printr-un sentiment difuz de insecuritate, de neliniște, în legătură cu un pericol potențial sau perceput. În unele cazuri, pericolul care induce starea de anxietate nu este conștientizat de cel afectat, aceasta resimțind o stare de neliniște fără a putea numi pericolul față de care resimte această neliniște. Atunci când nu este conștentizată, anxietatea poate lua forma unor simptome exclusiv fizice, din această cauză, cei afectați putând ajunge să creadă că suferă de o afecțiune organică. Din ce în ce mai prezentă printre noi - aproximativ 25% din populaţie suferă de anxietate care ar necesita tratament într-o anumită perioadă a vieţii lor şi alţi 25% au o anxietate mai puţin severă (ex. frica de şoareci sau păianjeni) – anxietatea poate fi cauzată de: - factorii de mediu – evenimente - factorul ereditar – istoricul stresante, trauma sau folosirea familie tale te poate face mai unor substanţe ce produc predispus la tulburări de dependenţă (alcool, cofeină, anxietate decât alte persoane nicotină)
- chimia creierului – în cazul în care
neurotransmiţătorii (mesagerii chimici) nu sunt în echilibru, mesajele nu pot fi transmise la creier în mod corespunzător şi astfel se modifică modul în care creierul reacţionează în anumite situaţii Simptomele anxietății Simptomele anxietății diferă în funcție de tipul de anxietate de care pacientul sufera. Exista insa simptome pe care toate tulburarile anxioase le au in comun:
• Panica, teama si nelinistea
• Tulburări ale somnului • Incapacitatea de a sta locului • Maini si picioare transpirate/ reci • Tremuratul mainilor/ picioarelor • Palpitatii • Uscăciunea gurii • Greața • Musculatura încordata •gânduri •reacții fizice – disfuncționale – (ex. transpirație, ex. „dacă o să tremurături, bătăi vorbesc în fața de inimă rapide, publicului, și o să dificultăți în greșesc, toată respirație, greață, lumea o să mă leșin) -comportament de evitare – o persoană creadă prost” . anxioasă poate să ajungă să evite foarte multe situații. (ex. studentul T. este foarte anxios la prezentarea unei lucrări în fața publicului, dar trebuie să-și susțină disertația. Se simte foarte anxios, de fapt de o săptămană întreagă, și a învățat foarte mult, ca totul să fie perfect și să nu dea greș, dar faptul că înainte de prezentarea disertației s-a gândit de foarte multe ori că trebuie să fie perfectă această prezentare, că altfel profesorii or să îl creadă prost, i-a provocat emoții foarte intense ceea ce evident a cauzat mici eșecuri în prezentare, pe care el ulterior le-a interpretat ca fiind greșeli catastrofale și nu a mai vrut să prezinte lucrări în fața mai multor oameni, având ca rezultat faptul că acum evită aceste tipuri de situații). Tipuri de tulburări de anxietate
Fobii specifice. O persoană
Fobia socială .Constă în frica Anxietate generalizată. cu fobie specifică simte o de evaluarea și judecata frică persistentă și irațională negativă a altor oameni. Este frica exagerată și de un obiect specific sau de De ex. a vorbi în public, a folosi grija legată de lucruri comune. o situație. Aceste fobii se pot toalete publice, a mânca sau Centrul anxietății poate fi referi la câini, sânge, furtuna, a bea în public, sau orice altă reprezentat de prieteni, familie, păianjeni, ace, sau la alte situație socială incluzând sănătate, muncă, bani sau obiecte și situații, dar, în comportamentul la petreceri ratarea unei întâlniri importante orice caz anxietatea sau/și la locul de muncă. resimțită este exagerată și tulburătoare Tulburare de panică Atacurile Tulburarea obsesiv-compulsivă. Tulburare de stres post- de panică sunt comune în Oamenii care au această traumatic (ptsd) .Apare după un populația umană comparativ cu tulburare au gânduri (ex. O femeie eveniment extrem de traumatic. are senzația că soțul ei o înșală Evenimentul poate să fie recent tulburările de panică, care sunt fără a avea însă nici un indiciu) (ex. accident de mașină, abuz fizic) mai rar întâlnite. Atacurile de sau impulsuri (obsesii) intruzive, sau poate să fie întâmplat în trecut panică pot să nu fie legate de involuntare și nedorite. (ex. abuz sexual în copilărie). o situație anume, ci pot apărea (de ex. dacă a încuiat ușa, sau dacă spontan. a stins aragazul). Diagnosticarea anxietății În prima fază, pacientul care experimentează simptome ale anxietății trebuie să meargă la medicul generalist, care va constata dacă exista o cauză medicală ascunsă care declanșează simptomele specifice tulburărilor anxioase. Apoi, pacientul va fi trimis la un medic psihiatru, care este în măsura să pună diagnosticul, dar și să trateze anxietatea. Și psihologul poate pune diagnosticul și poate trata totodată anxietatea și alte tulburări similare. Tratamentul medicamentos pentru anxietate Tratamentul medicamentos pentru anxietate este ales de medic in functie de starea pacientului, dar si de alte afectiuni de care sufera. Medicamentele folosite pentru tratarea acestei afectiuni pot avea atat avantaje, cat si dezavantaje precum reactiile adverse ori inducerea dependentei. De regula, urmatoarele categorii de medicamente sunt folosite in tratarea anxietatii: Antidepresivele – antidepresivele sunt concepute pentru tratarea simptomelor depresiei, insa pot fi la fel de bine folosite si pentru anxietate. De regula sunt folositi inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei si inhibitorii selectivi ai recaptarii noradrenalinei. Busiprona – aceste medicamente sunt anxiolitice, adica trateaza simptomele anxietatii si sunt adesea folosite de catre medici in caz de tulburari anxioase.