Suedia-Danemarca
PREZENTARE GENERALĂ
Denumirea oficială: Regatul Suediei;
Suprafața: 450.295 km²;
Populația: 10.004.275 (2019);
Sistem politic: monarhie constituțională;
Rege: Carl XVI Gustaf al Suediei;
Prim-ministru: Stefan Lofven;
Legislativ: Riksdag;
Capitala: Stockholm;
Stat membru UE: din 1995
Denumirea oficială: Regatul Danemarcei;
Suprafața: 43.094 km²;
Populația: 5.811.413 (2019);
Sistem politic: monarhie constituțională;
Regina: Margareta a II-a a Danemarcei;
Prim-ministru: Mette Frederiksen;
Legislativ: Folketing;
Capitala: Copenhaga;
Stat membru UE: din 1973
Şefii de stat
Regele Carl XVI Gustaf al Suediei Regina Margareta a II-a a Danemarcei
Șefii guvernului
Actualul Prim-ministru al Regatul Suediei este Actualul Prim-ministru al Regatul Danemarcei
Stefan Lofven este Mette Frederiksen
Puterea legislativă
REGATUL SUEDIEI
Riksdag este parlamentul unicameral al
Suediei, format din 349 de membri, ales de
sistemul proporțional pentru un mandat de
patru ani. Riksdagul este condus de un
vorbitor - un tallyman. Este cel mai înalt organ
reprezentativ și legislativ al Suediei. Clădirea
Riksdag este situată în centrul Stockholm, pe
insula Helgeandsholmen. Președintele Riksdag
propune parlamentului un candidat pentru
postul de prim-ministru.
Actualul Speaker al Riksdagului este Andreas
Norlen din 24.09.2018
REGATUL DANEMARCEI
Folketing este parlament unicameral al
Danemarcei. Este format din 179 de deputați,
aleși timp de 4 ani. Dintre cei 179 de deputați ai
Folketing, 135 sunt aleși prin sistem proporțional
prin vot universal în 23 de circumscripții, pentru
care se folosește metoda d'Ondt. 40 de locuri în
parlament sunt distribuite între candidații care
nu au primit un număr suficient de voturi în
circumscripții electorale, pentru care se folosește
metoda Saint-Lague. 2 membri ai parlamentului
sunt aleși din Insulele Feroe și din Groenlanda.
Actualul Speaker al Folketingului este Henrik
Dam Kristensen din 21.06.2019
Sistemul electoral
REGATUL SUEDIEI
Metoda Sainte-Laguë este destul de similară
cu metoda D'Hondt, dar folosește divizori
diferiți. În cele mai multe cazuri, cea mai mare
metodă rămasă oferă rezultate aproape
identice. Metoda D'Hondt dă și rezultate
similare, dar favorizează părțile mai mari în
comparație cu metoda Webster / Sainte-
Laguë. Adesea există un prag electoral, adică
un procent minim de voturi necesar pentru a fi
alocate locuri.
REGATUL DANEMARCEI
Metoda D’Hondt minimizează numărul de
voturi care trebuie lăsate deoparte, astfel încât
voturile rămase să fie reprezentate exact
proporțional. Doar metoda D’Hondt (și
metode echivalente cu aceasta) minimizează
această disproporționalitate. Studiile empirice
bazate pe alte concepte, mai populare de
disproporționalitate, arată că metoda D'Hondt
este una dintre cele mai puțin proporționale
dintre metodele de reprezentare
proporțională. D’Hondt favorizează ușor
partidele mari și coalițiile asupra partidelor
mici împrăștiate.
Sisteme de partide
REGATUL SUEDIEI
Partide de stânga: Partidul de stânga (28 locuri);
Inițiativa feministă;
Partide de centru-stânga: Partidul Social-
Democrat Muncitoresc din Suedia (100 locuri);
Partidul Verzilor (16 locuri);
Partide de centru: Partidul „Centru” (31 locuri);
Partide de centru-dreapta: Partidul de Coaliție
Moderat (70 locuri); Creștin-Democrați (22
locuri); Partidul Liberal (20 locuri);
Partide de dreapta: Democrați Suedezi(62 locuri);
Partidul Skone.
REGATUL DANEMARCEI
Partide ultra-stânga: Coaliția verde-roșu(13 locuri);
Partide de stânga: Partidul Popular Socialist(14 locuri);
Partide de centru-stânga: Social-democrații(48 locuri);
Partide de centru: Partidul Radical Venstre(16 locuri);
Partide de centru-dreapta: Creștin-Democrați; Partidul
Popular Conservator(12 locuri); Partidul Venstre (43
locuri);
Partide de dreapta: Partidul Popular Danez(16 locuri);
Partidul Progres.
Prerogativele şi relaţiile executiv-legislativ
REGATUL SUEDIEI
Constituția oferă Riksdagului o cantitate
semnificativă de drepturi. Dreptul de a legifera
este prerogativa exclusivă a Riksdagului,
întrucât Constituția nu îi oferă regelui puterea
de veto. Adevărat, capitolul 7 din Legea privind
forma de guvernare prevede posibilitatea
transferului de către Riksdag a guvernului de a
emite rezoluții cu privire la o serie de
probleme referitoare la industrie, comerț,
transport, protejarea vieții și sănătății umane
și menținerea ordinii publice.
REGATUL DANEMARCEI
Parlamentul are puteri destul de largi: adoptă
legi, decide probleme financiare (impozitele sunt
percepute, împrumuturile guvernamentale sunt
încheiate), controlează activitățile guvernului,
tratează problemele de politică externă și
formează forțele armate. Proiectele de lege (de
obicei introduse de guvern sau de deputați) trec
prin trei lecturi în Folketing. Aceste proiecte de
lege pe care deputații nu au avut timp să le
discute înainte de sfârșitul sesiunii parlamentare
sunt considerate respinse. Proiectele de lege
adoptate trebuie să fie aprobate de rege sau
(dacă este necesar de cel puțin 1/3 dintre
deputați) prin referendum. Modificările aduse
Constituției trebuie aprobate prin referendum.
Dreptul de inițiativă legislativă aparține Guvernul - Consiliul de Miniștri - concentrează
guvernului și membrilor parlamentului. în mâinile sale puteri largi de a guverna statul:
Proiectul de lege trimis spre examinare este de fapt, îndeplinește majoritatea funcțiilor
înaintat la ședința Riksdag, unde este anunțat regale. Guvernul include premierul și miniștrii.
pentru prima dată numele și prenumele În conformitate cu art. 14 din Constituție,
autorului său. După aceea, factura este trimisă membrii guvernului sunt numiți de către rege.
comisiei corespunzătoare. Comisia, după ce a De fapt, liderul partidului majorității
studiat proiectul de lege, face un raport asupra parlamentare, care apoi formează guvernul,
acestuia în ședința plenară a Riksdagului, care devine premier.
are dreptul să respingă proiectul de lege sau să
îl modifice. După raportul comisiei, proiectul
de lege este fie acceptat pentru examinare, fie
trimis din nou comisiei. Dacă este acceptată
spre examinare, dezbaterea începe, apoi se ia
un vot; cu toate acestea, o majoritate simplă a
deputaților este suficientă.
Împărţire administrativă
REGATUL SUEDIEI REGATUL DANEMARCEI
Gradul de democratizare
REGATUL SUEDIEI
Unul dintre principiile constituționale principale
este controlul public și supravegherea activității
guvernului și a autorităților locale. Aceasta este
în concordanță cu corupția scăzută. Organizațiile
religioase de toate credințele se bucură de sprijin
financiar din partea statului. Legile privind
egalitatea nu numai că interzic discriminarea
rasială, națională și de gen, ci și garantează o
gamă largă de drepturi sociale: muncă, locuință,
educație, protecție socială și un mediu de viață
benign. Aproximativ 80% din forța de muncă se
află în sindicate bine organizate și puternice.
REGATUL DANEMARCEI
Democrația daneză se bazează pe o constituție
scrisă, Constituția Regatului Danemarcei.
Constituția se preocupă în primul rând de
democrația națională, așa cum se întâmplă în
parlament. Conține reguli cu privire la
parlament, guvern și instanțe. Apropo,
Constituția stabilește anumite restricții privind
modul în care statul își poate folosi puterea.