Mușchii gâtului

• Gâtul= parte a trunchiului care unește capul cu toracele

• în funcție de coloana vertebrală- împărțiți în:
- M reg antero-laterale a gâtului:
- M reg laterale a gâtului
- M reg mediane a gâtului
- M regiunii posterioare= M reg nuchale
 Mușchii regiunii laterale a gâtului

• se dispun pe 3 planuri
1. M platisma= M pielos al gâtului- cel mai superficial
- sub pielea regiunii laterale a gâtului
2. M sternocleidomastoidian (SCM)- un plan superficial

3. Mm scaleni și M drept lateral al capului- un plan profund

 M platisma
M pielos al gâtului
• se întinde ca o pânză de la baza mandibulei spre umăr și
claviculă
• acoperă fața antero-laterală a gâtului
• determină contracția sau încrețirea pielii
• tracționează comisura labială în jos și lateral
 M platisma
M pielos al gâtului
Inserții
- inferior- ia naștere în țesutul celular subcutanat al reg
infraclaviculare și acromiale, de pe fascia Mm pectoral mare și
deltoid
- fibrele încrucișează clavicula, se îndreaptă oblic în sus și medial, pe
partea laterală a gâtului
- fibrele anterioare se încrucișează cu cele de parte opusă inferior și
posterior de rafeul suprahioidian
- fibrele posterioare depășesc mandibula- unele se inseră sub linia
oblică, altele se fixează pe piele și țesut subcut al reg faciale
inferioare
- se încrucișează cu mușchii comisurii labiale și cu fascia parotideo-
maseterină
 M platisma
M pielos al gâtului
Raporturi
- fața superficială- rap cu pielea de care aderă
- fața profundă- lama superficială a fasciei cervicale
- clavicula
- M pectoral mare
- V jugulară externă- între lama superf a fasciei
cervicale și M platisma
 M platisma
M pielos al gâtului
Acțiune
- diferită după cum își ia punct fix
- punct fix în partea inferioară- coboară buzele- exprimă tristețe,
dispreț, frică
- asociată cu acțiunea M frontal (expresivitate)
- punct fix pe mandibulă- ridică pielea gâtului și o duce înainte
- când întreg M se contractă- încrețirea pielii gâtului pe direcție oblică
- scade concavitatea dintre mandibulă și regiunea laterală a
gâtului

Inervație
- N facial
 Mușchiul sternocleidomastoidian (SCM)

• unul din mușchii cei mai caracteristici omului

• M lung, foarte puternic, pe partea laterală a gâtului, ușor spiralat

Inserții
- inferior- 2 capete:
- cap sternal- medial- pe fața anterioară a manubriului
- cap clavicular- lateral- pe porț medială a feței sup a claviculei
- între cele 2 capete de origine – spațiu triunghiular= fosa
supraclaviculară mică

- superior- prin tendon pe fața laterală a procesului mastoid și pe

linia nuchală superioară
 Mușchiul sternocleidomastoidian (SCM)

Raporturi
- M conținut într-o dedublare a lamei superficiale a fasciei
gâtului
- are 2 fețe:
- fața superficială- acoperită de piele, M platisma, lama superf
a fasciei cervicale (foița anterioară)
- între fascia cervicală și M platisma- rr superficiale ale px
cervical și V jugulară externă
- fața profundă- acoperă M profunzi și MVN al gâtului: A
carotidă comună, V jugulară internă, N vag
 Mușchiul sternocleidomastoidian (SCM)

Raporturi
- M satelit al A carotide comune (ACC)- acoperă artera
- inițial ACC e situată între cele 2 fascicule de origine ale SCM
- apoi ACC trece paralel cu mg ant a SCM- raportul se menține
și după bifurcarea ACC
- prezintă 2 mg:
- mg ant a SCM- raport de sus în jos- glanda parotidă, unghiul
mandibulei, M supra- și infrahioidieni
- mg post a SCM- delimitează cu M trapez- triunghiul
supraclavicular
 Mușchiul sternocleidomastoidian (SCM)

Acțiune
- contracție unilaterală- înclină capul de aceeași parte și rotește fața
spre partea opusă
- contracție bilat și punct fix pe stern- flectează capul și gâtul
- mișcare în 2 timpi- flexia e inițiată de M drept anterior și e
completată de SCM
- dacă lipsește flexia prealabilă, SCM fixează capul în articulația
atlanto-occ și realiz extensia
- punct fix pe cap- ridică toracele

Inervația
- N accesor și rr din px cervical
 Mușchii scaleni

• M scalen anterior
• M scalen mijlociu
• M scalen posterior
• M scalen minim- rudimentar

• situați profund pe părțile laterale ale gâtului

• formează un acoperiș pt orif sup al toracelui-domul pleural-
pătrund pleura și plămânul
 M scalen anterior

Inserții
• ia naștere pe tuberculii anteriori ai proc transverse C3-C6 prin
4 fascicule
• fasciculele se unesc într-un singur corp
• se inseră pe tuberculul M scalen de pe fața superioară a
coastei I, anterior de șanțul A subclaviculare
Inervație
- rr anterioare ale N cervicali (IV) V-VII (VIII)
 M scalen mijlociu

• cel mai mare și mai lung dintre scaleni

Inserții
- pe tuberculii anteriori ai proc transverse ale vt cervicale C2-
C7, uneori chiar și pe atlas
- se termină pe fața sup a coastei I, înapoia șanțului A
subclaviculare

Inervație
- rr anterioare ale N cervicali (III) IV- VIII
 M scalen posterior

Inserții
- tuberculii posteriori ai proc transverse vt C5- C7
- se termină prin tendon subțire pe fața superioară a coastei II

Inervație
- r anterioară a N cervical VIII
 M scalen minim

• mic, inconstant
Inserții
- tuberculii anteriori ai proc transverse vt C6 și C7
- se termină pe mg medială a primei coaste, posterior de scalenul
anterior și pe membrana suprapleurală

- separă px brahial de A subclaviculară

- ajută acțiunea scalenului anterior și contribuie la fixarea domului
pleural

Inervație
- r anterioară a N cervical VIII
 Raporturile M scaleni

• situați în profunzimea regiunii supraclaviculare

• M scalen anterior- separă spațiul scalenic anterior- între M scalen
anterior și SCM- trec V subclaviculară și N frenic
- N frenic trece într-o dedublare a fasciei M scalen anterior
• spațiul scalen posterior- între scalenul anterior și scalenul mijlociu-
trec A subclaviculară și px brahial
• medial inserțiilor distale ale scalenului anterior și mijlociu- cupola
pleurală- domul pleural
• între scalenul mijlociu și cel posterior-
-N toracic lung- pt M serratus anterior
- N dorsal al scapulei- pt M romboid
• M scalen posterior are rap cu Mm spatelui și ai cefei
 Raporturile M scaleni

• Velluda- triunghi situat între M scalen anterior (lateral), A

subcalviculară (inferior) și A vertebrală (medial)- ggl
cervicotoracic al simpaticului cervical= ggl stelat

Acțiune
- contracția scalenilor unilat și punct fix pe torace- înclină
coloana vt de aceeași parte
- contracție bilat- mărește rigiditatea coloanei vt
- punct fix pe coloana vt- ridică toracele- M inspiratori- inspir
forțat
- contracția scalenilor anteriori- flectează coloana vt
 M drept lateral al capului
• M mic, cilindric
Inserții
- procesul transvers al atlasului
- traiect ascendent
- se inseră pe procesul jugular al occipitalului

Raporturi
- anterior- M drept anterior al capului și V jugulară internă
- posterior- acoperă M marele drept posterior și M oblic mic ai capului
- acoperă A vertebrală
Acțiune
- înclinare laterală a capului

Inervație
- r ant a primului N cervical
 M regiunii mediane a gâtului

• Grup superficial- legați prin inserții de osul hioid

- M suprahioidieni
- M infrahioidieni
• Grup profund- prevertebral- inserții pe coloana vt
 M suprahioidieni

• M digastric
• M stilohioidian
• M milohioidian
• M geniohioidian

• iau parte la alcătuirea planșeului bucal- M milohioidian cel

mai important- căptușit superior de M geniohioidian și
inferior de digastric
 M digastric

• compus din 2 părți musculare:

- porț posterioară- mastoidiană- Venter posterior
- porț anterioară- mandibulară- Venter anterior
-unite printr-un tendon intermediar

• situat în partea antero-laterală a gâtului, ca un arc cu

concavitatea superioară
 M digastric

Inserții
- Pântecul posterior se inseră pe incizura mastoidiană a temporalului
- se îndreaptă în jos, înainte și medial, terminându-se pe tendonul
intermediar ce străbate partea inferioară a M stilohioidian
- tendonul intermediar e situat deasupra hioidului- trimite
fibre ce se inseră pe osul hioid
- tendonul e legat de cel de parte opusă prin aponevroza
suprahioidiană- determină curbura mușchiului
- deasupra hioidului, M își schimbă direcția, formând o curbă cu
concavit sup și se continuă cu fibrele ce constituie pântecele
anterior al M digastric
- pântecele anterior se inseră pe foseta digastrică a mandibulei
 M digastric

Raporturi
- pântecele posterior-
- antero-lateral cu glanda parotidă și M SCM
- medial- M stilohioidian
- MVN al gâtului
- N accesor și hipoglos
- tendonul intermediar-
- acoperit lateral de glanda submandibulară- servește ca reper
pt A linguală
- pântecele anterior-
- delimit triunghiul submentonier
- acoperit de lama superf a fasciei cervicale, M platisma, piele
- acoperă M milohioidian
 M digastric

Acțiune
- punct fix pe osul hioid- rol important în masticație- coboară
mandibula
- punct fix pe mandibulă și pe proc mastoidian- ridică hioidul și
laringele- rol în deglutiție

Inervație
- pântecele anterior- N milohioidian- rr al mandibularului
- pântecele posterior- N facial și glosofaringian
 M stilohioidian
• M fusiform, situat medial de porț post a digastricului
Inserția
- sup- baza proc stiloid al T
- coboară paralel cu digastricul
- se inseră prin tendon pe fața anterioară a hioidului, lângă cornul mare
- aproape de hioid, tendonul se dedublează, formând un orificiu pt tendonul
intermediar al digastricului
Raporturi
- - identice cu cele ale porțiunii posterioare a digastricului
*pântecele posterior-
- antero-lateral cu glanda parotidă și M SCM
- medial- M stilohioidian
- MVN al gâtului
- N accesor și hipoglos
Acțiune
- rol în deglutiție- ridică osul hioid

Inervație
- N stilohioidian- rr al N facial
 M milohioidian

• M lat
• formează diafragma gurii împreună cu M de parte opusă
Inserții
- pe linia milohioidiană a mandibulei
- se îndreaptă oblic în jos și înapoi
- fibrele posterioare se inseră pe fața anterioară a hioidului
- fibrele anterioare se inseră pe rafeul median fibros- linia albă
suprahioidiană- se întinde de la simfiza mentonieră la osul
hioid
 M milohioidian

Raporturi
- formează planșeul gurii= planșeul bucal- întărit superior de M
geniohioidieni și inferior de pântecul anterior digastric
- rol în susținerea limbii
- separă loja submandibulară situată inferior de el, de loja sublinguală
situată deasupra lui

Acțiune
- punct fix pe mandibulă- rol în deglutiție- ridică și duce anterior osul
hioid și limba
- punct fix pe hioid- rol în masticație- coboară mandibula

Inervația
- r milohioidian al N alveolar inferior
 M geniohioidian
• M îngust, cu direcție antero-posterioară
• situat deasupra porțiunii mediale a M milohioidian
Inserții
- anterior- spina mentonieră a mandibulei
- se prinde pe fața anterioară a corpului hioidului
Raporturi
- inferior- acoperă M milohioidian
- superior- acoperit de genioglos
- pe linia mediană, M de o parte se pune în contact cu cel de parte
opusă
Acțiune
- ridică osul hioid sau coboară mandibula în funcție de punctul fix
- rol în deglutiție și masticație
Inervație
- rr anterioare ale N cervicali I și II
 M subhioidieni- 4

• 4 mușchi dispuși pe 2 planuri:

- planul I- M sternohioidian și M omohioidian
- planul II- M sternotiroidian și M tirohioidian

- M sunt separați de cei de parte opusă prin linia albă

infrahioidiană- îngroșare a fasciilor gâtului care fuzionează sub
istmul tiroidian
 M subhioidieni- planul I
M sternohioidian
• M alungit
• întins de la stern la osul hioid

Inserții
- fața post a artic sterno-claviculare
- fibrele merg ascendent și medial
- se inseră pe mg inf a corpului hioid
 M subhioidieni- planul I
M sternohioidian
Raporturi
- inferior- acoperit de M SCM, țesut celular și piele
- acoperă M sternotiroidian și tirohioidian (M planului II)

- superior- M de-o parte și de alta sunt apropiați

- inferior- sunt depărtați- delimitează între mg mediale un triunghi cu
baza în jos- traheea și M sternotiroidieni

- pe linia mediană, între M sternohioidian și membrana tirohioidiană-

bursa infrahioidiană (inconstantă)
Acțiune
- coboară osul hioid

Inervație
- rr ansei cervicale
 M subhioidieni- planul I
M omohioidian
• mușchi digastric- are 2 corpuri musculare- unul superior (venter
superior) și altul inferior, unite printr-un tendon intermediar
• descrie o curbă cu concavitate superioară și laterală
Inserții
- inferior- pe mg sup a scapulei- imediat medial de incizura
scapulei
- fibrele se îndreaptă medial, încrucișează mg post a claviculei, își
schimbă direcția și devin verticale- de-a lungul mg laterale a
sternohioidianului
- se inseră pe osul hioid, lateral de M sternohioidian
- în porț mijlocie prezintă tendon intermediar (caracter de m
digastric)
- străbate fosa supraclaviculară mare
 M subhioidieni- planul I
M omohioidian
Raporturi
- sunt legați între ei de lama pretraheală a fasciei cervicale
- participă la delimit triunghiului carotic
- împarte triunghiul lateral al gâtului într-un spațiu omo-clavicular
și altul omo-trapezian
- în reg jugulo-carotidiană, tendonul intermediar încrucișează
MVN al gâtului- mg sup a M e reper pt MVN

Acțiune
- ambii mușchi au rol în mișcările de inspir forțat- prin întinderea
porțiunii inferioare a lamei pretraheale a fasciei cervicale
Inervație
- r superioară a ansei cervicale a px cervical
 M subhioidieni- planul II
M sternotiroidian
• situat profund față de M sternohioidian
Inserții
- superior- pe linia oblică a cartilajului tiroid
- traiect descendent
- inserție pe fața post a manubriului sternal și pe mg post a cartilajului
primei coaste
Raporturi
- acoperit de M sternohioidian
- acoperă traheea și glanda tiroidă
- mușchii delimitează pe linia mediană un spațiu rombic în care se pune
în evidență traheea= romb traheal
Acțiune
- trage laringele în jos
Inervație
- ansa cervicală a px cervical
 M subhioidieni- planul II
M tirohioidian
• mușchi mic, patrulater, situat în continuarea sternotiroidianului
• întins de la cartilajul tiroid la hioid
Inserții
- inferior- pe linia oblică a cartilajului tiroid
- superior- pe mg inf a cornului mare hioidian
Raporturi
- anterior- acoperit de sternohioidian și omohioidian
- posterior- acoperă cartilajul tiroid și membrana tirohioidiană
- între M și membrană- bursă seroasă
Acțiune
- coboară osul hioid sau ridică laringele
Inervație
- N tirohioidian din N hipoglos
 Acțiunea mușchilor infrahioidieni

• coboară osul hioid și îl fixează, permițând jocul mușchilor

suprahioidieni și mișcările limbii
• coboară cartilajul tiroid
• cu osul hioid fixat, ridică cartilajul tiroid și odată cu el ridică și
laringele (ca în deglutiție)
• M omohioidian- tensor al fasciei pretraheale și favorizează
circulația venoasă
 Mușchii prevertebrali
• ocupă planul cel mai profund al gâtului
• aplicați direct pe coloana vertebrală

• M lung al capului
• M lung al gâtului
• M drept anterior al capului

Raporturi
- sunt acoperiți de lama prevertebrală a fasciei cervicale- raport anterior
mediat cu faringele și cu MVN al gâtului
Acțiune
- flexori ai capului
- M lung al gâtului e și flexor al coloanei cervicale
Inervație
- rr anterioare ale N cervicali 1-6
 Mușchii prevertebrali
M lung al capului (longus capitis)
• cel mai anterior dintre M prevertebrali
Inserții
- tuberculii anteriori ai proc transverse vt C3- C6
- se inseră pe fața inf a porțiunii bazilare a occipitalului, anterior
de gaura occ mare
 Mușchii prevertebrali
M lung al gâtului
• situat pe partea antero-laterală a coloanei vertebrale
• forma unui triunghi cu baza medială și vf la proc transvers al vt C5
• are 3 porțiuni:
- porțiune verticală- pleacă de pe corpurile primelor 3 vt toracice și
ale ultimelor 3 vt cervicale
- se inseră pe corpurile vt C2- C4
- porțiune oblică inferioară- pleacă de pe corpurile primelor trei vt
toracice
- se inseră pe tuberculii anteriori ai proc transverse ale vt. C5-
C6
- porțiune oblică superioară- pornește de pe tuberculii anteriori ai
proc transverse vt. C3- C6
- se inseră pe tuberculul anterior al atlasului
 Mușchii prevertebrali
M drept anterior al capului
Inserții
• origine pe fața anterioară a masei laterale și a proc transvers
al atlasului
• se inseră pe proc bazilar al occipitalului
 Fascia cervicală

• fascie= manșon fibros ce învelește un mușchi, grupe

musculare sau segmente ale corpului
/= masă de țesut conjunctiv celulo-adipos de grosime și
abundență variabile, care umplu spațiile dintre diferite organe
- ex. fascia cervicalis- sistem conjunctiv care
învelește la nivelul gâtului mușchii, viscerele, vasele, nervii; și
le solidarizează între ele
• se condensează sub forma a trei lame concentrice cu grosimi
și rezistențe diferite, în diferitele regiuni ale gâtului
• permite mobilitatea organelor gâtului
• poate constitui planuri de clivaj și de propagare a colecțiilor
patologice
 Fascia cervicală

• cele 3 lame sunt legate de 3 pături musculare, de la supraf

spre profunzime:
- plan superficial- lama superficială cervicală (fascia cervicală
superficială)- anexată M SCM și trapez
- plan mijlociu- lama pretraheală (fascia cervicală mijlocie)-
anexată M infrahioidieni
- plan profund- lama prevertebrală (fascia cervicală profundă)-
anexată M prevertebrali
 Lama superficială a fasciei cervicale

• are forma unui manșon

• înconjoară tot gâtul
• pleacă de pe linia mediană ca o foiță unică, ajunge la SCM
unde se dedublează- teaca M SCM
• trece în unghiul lateral al gâtului, ajunge la M trapez și se
dedublează- teaca M trapez
• se fixează pe procesele spinoase ale vt cervicale

• pe linia mediană anterioară, lama superficială e îngroșată și

împreună cu lama pretraheală formează linia albă a gâtului
 Lama superficială a fasciei cervicale

• în triunghiul lateral al gâtului prezintă:

- 2 orificii- Venele jugulare externe
- orificii pt trecerea rr px cervical
• anterior, în reg infrahioidiană- orificiu pt V jugulară anterioară
• spre exterior e acoperită de cei doi M pieloși ai gâtului și de
țesut adipos subcutanat
 Lama superficială a fasciei cervicale

Inserții
- superior- de-a lungul unei linii întinse de la protuberanța occipitală
externă până la protuberanța mentonieră
- depășește inserția mandibulară, se întinde la față, trece peste
fascia maseterină și se prinde pe arcada zigomatică
- inferior- se inseră de-a lungul inserției inferioare a celor 2 M SCM,
pe manubriul sternal, claviculă, acromion, spina scapulei, apoi
descinde pe M trapez și pe M dorsal mare al toracelui
- de pe fața profundă a lamei superficiale se desprind alte 2
despărțitoare intermusculare care separă regiunea anterioară de
regiunea posterioară a gâtului și se inseră pe proc transverse
cervicale
 Lama superficială a fasciei cervicale
Prelungiri
• în regiunea anterioară fascia dă 3 prelungiri:
- prelungirea SCM= foița profundă a tecii M SCM
- prelungirea submandibulară- de la linia milohioidiană până
la osul hioid, tapetând fața profundă a glandei
submandibulare- formează o lojă pt glanda submandibulară
- prelungirea parotidiană- căptușește succesiv pereții
posterior, medial și anterior ai lojei parotidiene
- cele 2 prelungiri sunt separate prin despărțitoarea
submandibulo-parotidiană
 Lama pretraheală a fasciei cervicale
Lama mijlocie
• ocupă spațiul triunghiular dintre cei 2 M omohioidieni
Inserție
- superior- pe osul hioid
- inferior- pe mg post a claviculei și pe fața post a sternului
- se continuă cu țesutul conjunctiv al mediastinului
anterior
• trimite prelungiri pe toate vasele mari ale răspântiei cervico-
toracice- vasele sunt menținute deschise și se favorizează
circulația venoasă
 Lama pretraheală a fasciei cervicale
Lama mijlocie
• se desprind 2 prelungiri:
-una viscerală- teaca viscerală- învelește organele cervicale-
trahee, esofag, corpul tiroid- permite alunecarea în timpul
mișcărilor gâtului, deglutiției și respirației
- alta vasculară- teaca vasculară- teaca carotidiană- îmbracă
MVN al gâtului

• între lama superficială și lama pretraheală, la niv inserției lor

pe stern și claviculă- spațiul interfascial suprasternal- țesut
adipos, noduri limfatice, V jugulară anterioară
 Lama prevertebrală a fasciei cervicale

• de la exobază până în dreptul vt T3, unde se pierde treptat în

masa conjunctivă a mediastinului
• mg laterale ale lamei se fixează pe proc transverse ale vt
cervicale
• înaintea lamei- spațiul retrovisceral- se continuă cu
mediastinul posterior
• înapoia lamei- spațiul prevertebral
 Mușchii trunchiului
Mușchii regiunii posterioare a trunchiului (spatelui) și
M cefei
• Dpv al formei și dispoziției lor, sunt de 2 feluri:
- mușchii superficiali- leagă mb sup de coloana vt
- M ce leagă col vt de scapulă- localizare spino-toracică- M
trapez, M romboizi M și m, M ridicător al scapulei
- M vertebro-humerali- M dorsal mare-
- mușchii profunzi- mușchi proprii coloanei vt

Mușchii planului I- M trapez și M dorsal mare

M planului II- M ridicător al scapulei
- M romboid M și m
- M dințat posterior
- M splenius
 Mușchii planului I
M trapez
• formă triunghiulară, cu baza la col vt și vf la humerus
• ocupă reg cefei și partea sup a trunchiului
Inserții
- medial- pe linia nuchala superioară, pe protub occ externă, pe lig
nuchal, pe proc spinoase ale vt C7-T12, pe lig supraspinos toracic
- fibrele converg spre centura scapulară:
- fibrele superioare- oblic descendente- se inseră pe 1/3 lat a mg
post și a feței sup a claviculei
- fibrele mijlocii se inseră pe mg post a acromionului și a spinei
scapulei
- fibrele inferioare- oblic ascendente- se inseră pe mg post a spinei
scapulei
 Mușchii planului I
M trapez
Raporturi
- fibrele descendente contribuie la formarea conturului cefei

- fața post- pielea

- fața anterioară- M din planurile mai profunde

- în grosimea trapezului există noduri limfatice

Inervație
- N accesor și rr din px cervical
 Mușchii planului I
M trapez
Acțiune
- punct fix pe inserția medială și contracție în întregime- ridică umărul și-l
trage înăuntru (medial)
- porțiunea descendentă- ridică umărul
- porțiunea ascendentă- coboară umărul
- ambele porțiuni au și acțiune de rotație
- porțiunea transversală- duce scapula medial

- punct fix pe scapulă- fibrele sup înclină capul de partea respectivă și rotesc
fața de parte opusă
- fibrele mijl- înclină coloana vt de partea lor
- fibrele inf- contribuie la ridicarea corpului în întregime- acțiunea de
cățărare
- menține umărul la înălțimea normală- prin tonicitate (în paralizie- umărul
cade în jos și anterior)
 M transvers al cefei

• inconstant- 25 % dintre indivizi

• e situat superficial sau profund de trapez
• se inseră pe protub occ externă și merge spre M auricular
posterior, cu care se confundă
 M dorsal mare
M Latissimus dorsi
• cel mai lat mușchi al corpului
• formă triunghiulară, situat în partea postero-inf a trunchiului
Inserții
- origine pe fața externă a ultimelor trei sau patru coaste- fascicule
încrucișate cu digitațiile oblicului extern;
- și pe fascia toraco-lombară- prin intermediul ei se inseră pe: -
proc spinoase ale ultimelor 5-6 vt toracice
- proc spinoase ale vt lombare
- pe creasta sacrată mediană (porțiune vertebrală)
- pe treimea post a buzei externe a crestei iliace (porț iliacă)
- unghiul inferior al scapulei (porț scapulară)
 M dorsal mare
M Latissimus dorsi
Inserții
- fibrele converg spre axilă:
- cele superioare- orizontal,
- cele mijlocii- oblic ascendent
- cele inferioare- aproape vertical
- mușchiul se răsucește- traiect în spirală ca adaptare pt
condițiile mecanice ale dorsalului

- se termină prin tendon patrulater în fundul șanțului

intertubercular al humerusului
 M dorsal mare
M Latissimus dorsi
Raporturi
- regiunea spatelui-
- fața posterioară- raport cu pielea, superior cu M trapez
- fața anterioară- acoperă M planului următor
- mg lat- rap cu M oblic extern- separat de triunghiul lui Petit
(Trigonum lumbale)- delimitat de M dorsal mare și oblic
extern și de creasta iliacă
- axilă- rap cu M rotund mare
- formează peretele post al axilei
 M dorsal mare
M Latissimus dorsi
Acțiune
- punct fix pe coloana vt= acțiune asupra humerusului-
- coboară brațul ridicat,
- îl rotește înăuntru și îi imprimă mișcare de extensie
- punct fix pe humerus- ridică toracele- m inspirator
- mușchiul e mai dezvoltat la tușitorii cronici
Inervație
- N toracodorsal din px brahial
 Mușchii planului II

• 5 mușchi care se suprapun parțial

- M vertebro-scapulari- M ridicător al scapulei și M romboid
- M costali- M dințat posterior
- M spino-transversar- M al spatelui- M splenius
 Mușchii planului II
M ridicător al scapulei (M levator scapulae)
• Formă triunghiulară, situat pe părțile laterale ale cefei
• raport anterior cu fosa supraclaviculară
Inserții
- pornește prin 4-5 fascicule de pe primele 4-5 procese
transverse cervicale
- fasciculele au traiect spre inferior și se unesc într-un corp
comun
- se inseră pe unghiul superior al scapulei
- alături de trapez, lărgește spre inferior conturul gâtului
 Mușchii planului II
M ridicător al scapulei (M levator scapulae)
Raporturi
- acoperă M planului următor
- acoperit de trapez și SCM
Acțiune
- sinergic cu trapezul
- ridică scapula în totalitate (în paralizia trapezului- ridicarea umărului e
posibilă dar se realiz mai greu)
- imprimă scapulei o mișcare de rotație împrejurul unui ax care trece prin
unghiul lateral, care rămâne fix
- unghiul superior se ridică iar unghiul inferior se apropie de linia
mediană
- punct fix pe scapulă- înclină coloana de aceeași parte
- menține scapula în poziție, împreună cu romboidul
Inervație
- N ridicător al scapulei din px cervical și N dorsal al scapulei din px brahial
 Mușchii planului II
M romboid
• așezat pe peretele posterior al toracelui
Inserții
- pe proc spinoase ale primelor 4 vt toracice și a ultimelor 2 vt
cervicale și pe porț corespunzătoare ale lig nuchal și
supraspinos
- fibrele coboară spre mg medială a scapulei și se fixează pe ea
- e divizat printr-un interstițiu în 2 porțiuni:
- micul romboid- porț superioară- pleacă de pe ultimele 2
procese spinoase cervicale
- marele romboid- porț inferioară- de pe primele 4 procese
spinoase toracice
 Mușchii planului II
M romboid
Raporturi
- acoperit de trapez, cu excepția porțiunii inferioare
- acoperă dințatul postero-superior, spleniul și mușchii șanțurilor
vertebrale
Acțiune
- analogă cu M ridicător al scapulei: adductor și ridicător al umărului
- rotește scapula în jurul unghiului lateral

Inervația
- rr din px cervical prin N mușchiului romboid și prin N dorsal al
scapulei- ramură colaterală posterioară a px brahial
 Mușchii planului II
M dințat postero-superior
(M serratus posterior superior)
• m subțire de formă patrulateră
• situat în partea sup a toracelui dorsal, înaintea romboidului
Inserții
- pe proc spinoase ale vt C7 și ale primelor 3 vt toracice
- se continuă prin 4 fascicule ce se inseră pe fața externă a coastelor
2-5
Raporturi
- acoperit de M romboid
- acoperă stratul următor și mm intercostali
Acțiune
- ridică coastele- m inspirator
Inervația
- N intercostali 2-5
 Mușchii planului II
M dințat postero-inferior
(M serratus posterior inferior)
• mușchi subțire, patrulater
• situat în partea inferioară a toracelui dorsal
Inserții
- pe ultimele 2 proc spinoase toracice și pe primele 2 lombare
- traiect spre superior și lateral, terminându-se prin patru digitații pe fețele
externe ale ultimelor 4 coaste
Raporturi
- acoperit de latissimus dorsi
- acoperă mm stratului următor, coastele și mm intercostali
Acțiune
- m expirator, coboară coastele
- când cei 2 dințați posteriori se contractă în același timp, devin M inspiratori
- când acționează izolat, sunt antagoniști
Inervație
- N intercostali 9-12
 Mușchii planului II
M splenius
• Mușchi subțire și lat
• situat anterior (profund) de trapez, romboid și dințatul postero-
superior
• întins din regiunea cefei până în partea superioară a toracelui dorsal
Inserții
- mușchi spino-transversar- se prinde pe:
- ½ inf a lig nuchal
- procesele spinoase C7 și primele 4-5 vertebre toracice
- lig interspinoase
- fibrele au traiect ascendent și se împart în 2 porțiuni:
- spleniul capului- se inseră pe jumătatea laterală a mastoidei
- spleniul gâtului- se inseră pe vf proc transverse ale atlasului și
axisului
 Mușchii planului II
M splenius
Raporturi
- triunghiul intersplenic- între cei 2 M datorită traiectului lor divergent
- se observă M semispinali ai capului, perforați de N occipital
mare și occipital al treilea
- acoperiți de M trapez, romboid, dințat postero-superior iar superior
de SCM
- acoperă mușchii planului următor
Acțiune
- contracție bilat- extensori ai capului
- contracție unilat- înclină capul de aceeași parte și îl rotește
homolateral
- antagoniștii M SCM și semispinal al capului de aceeași parte
- sinergiști cu M SCM și semispinal de parte opusă
Inervație
- rr post ale N cervicali
 Mușchii planului II
Spațiul lui Grynfelt- tetragonul lombar
- punct slab al peretelui postero-lateral al abdomenului- se pot
produce hernii
- acoperit de M dorsal mare
- delimitare:
- mg medială- masa comună a M erector al coloanei vt
- mg laterală- M oblic intern
- mg supero-medială- M dințat postero-inferior
- mg supero-laterală- coasta 12
 Fasciile și aponevrozele anexate M planului II ai
trunchiului
• fascia nuchală
• aponevroza intermediară a dințaților
• fascia toraco-lombară
 Fasciile și aponevrozele anexate M planului II ai
trunchiului
Fascia nuchală
= fascia cefei- fascia trapezului
- foarte aderentă de piele
- se prinde medial, ca și M trapez, de lig nuchal și pe proc
spinoase vt C7- T12
-lateral- se continuă cu lama superf a fasciei cervicale
- superior- se prinde deasupra liniei nuchale superioare a
O
- inferior- se continuă cu fascia M marele dorsal
 Fasciile și aponevrozele anexate M planului II ai
trunchiului
Aponevroza intermediară a dințaților
- ocupă spațiul dintre cei 2 dințați posteriori, pe care îi unește
- se inseră medial pe proc spinoase
- lateral- pe coaste
 Fasciile și aponevrozele anexate M trunchiului din
planul II
Fascia toraco-lombară
- lamă aponevrotică situată în reg lombară și toracică inferioară
- rezultă din fuziunea mai multor aponevroze de inserție a M
dorsal mare, dințat postero-inferior, oblic intern, transvers al
abdomenului
- forma unui triunghi trunchiat
- mg lat dă inserție M dorsal mare
- mg medială se fix pe proc. spinoase ale ultimelor vt toracice,
ale vt lombare și pe creasta sacrată mediană
- mg inf- se prinde pe creasta iliacă și pe mg post a osului coxal
- ajung fibre de la M gluteu mare
- vârful trunchiat e acop de M trapez
 Mușchii trunchiului- planul III

• complex muscular numit M erector al coloanei vt

• i se adaugă M spinal
• inferior- erectorul coloanei e nedivizat= masă comună
• lombar- se împarte în 2 coloane diferite:
- M ilio-costal
- M lungul șanțurilor vertebrale- M longissim
• M acestui plan leagă bazinul de torace și de coloana vt, segm
coloanei vt între ele și coloana vt cu craniul
• M planurilor III, IV și V reprez musculatura profundă, proprie
(autohtonă) a trunchiului- se întinde de la bazin la occipital
 Mușchii trunchiului- planul III
M erector= extensor al coloanei vertebrale
a. Masa comună
- Cuprinsă într-o lojă osteo-fibroasă, formată de scheletul reg sacro-
lombare li de fascia toraco-lombară
- se inseră pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre lombare, pe
creasta sacrată mediană, pe creasta iliacă, pe fața post a sacrului și
pe fascia toraco-lombară
- odată formată masa comună sacro-spinală, se divide în 2 coloane
musculare cu traiect de-a lungul coloanei spre torace și spre craniu
- coloana laterală- leagă bazinul de coaste și coastele între ele
- reprezentată de M iliocostal
- coloana medială- leagă bazinul de coaste și de procesele
transverse
- reprezentată de M lungul șanțurilor vertebrale
(longissimus)
 Mușchii trunchiului- planul III
M erector= extensor al coloanei vertebrale
b. Mușchiul iliocostal
- pleacă din masa comună, are traiect ascendent încrucișând succesiv toate
coastele, până în reg cervicală
- în drumul lui, emite prin partea sa laterală fascicule de inserție pt cele 12
unghiuri ale coastelor și pe cei 5 tuberculi posteriori ai ultimelor vt cervicale
- se împarte în:
- porțiune lombară- pleacă din masa comună și se inseră pe unghiurile
ultimelor 6 coaste
- porțiune toracică- leagă ultimele 6 coaste cu primele
- porțiune cervicală- orig pe coastele 3-6 și inserție pe tuberculii post ai proc
transverse C3-C7
Acțiune
- contracție bilat ale celor 3 porțiuni- extensia coloanei vertebrale
- contracție unilat- înclină coloana în aceeași parte
- fasciculele fixate pe coaste- coboară coastele- M expiratori
 Mușchii trunchiului- planul III
M erector= extensor al coloanei vertebrale
c. M longissimus= M lungul șanțurilor vertebrale= M lungul dorsal
- situat de-a lungul șanțurilor vt, medial de M iliocostal
- se întinde de la masa comună la proc mastoidian
- unește bazinul cu coastele prin fasciculele laterale și cu proc
transverse ale vertebrelor prin fasciculele mediale
- după localizare, are 3 porțiuni:
- porț toracică- pleacă din masa comună și trimite 2 feluri de
fascicule de inserție:
- fasciculele costale- se inseră pe proc costiforme ale vt
lombare și pe coaste
- fascicule transversare- se inseră pe proc accesorii în reg
lombară, sau pe proc transverse în reg toracică.
 Mușchii trunchiului- planul III
M erector= extensor al coloanei vertebrale
c. M longissimus= după localizare, are 3 porțiuni:
- porț toracică-
- porț cervicală- M transversar al gâtului
- se inseră prin tendoane pe proc transverse ale primelor 5 vt toracice-
se reunesc într-un corp muscular
- se împart în 5 fascicule ce se prind pe procesele transverse ale
ultimelor 5 vt cervicale
- porț cefalică- micul complex
- pleacă prin mai multe fascicule de pe proc transverse ale ultimelor vt
cervicale și ale primelor vt toracice
- se unesc în corp muscular cu triaect ascendent spre vârful mastoidei
Acțiune
- contracție bilat a întregului M- extensia coloanei vt și a capului
- contracție unilat- înclină coloana și o rotește de aceeași parte
- porț toracică coboară coastele- M expirator
 Mușchii trunchiului- planul III
M erector= extensor al coloanei vertebrale
d. M spinal
- Localizat cel mai medial
- fascicule amestecate cu M longissim toracic- greu de izolat și de
identificat
- are 3 porțiuni:
- porțiunea toracică= spinalul toracic- orig prin fascicule unice și
inserții prin mai multe fascicule
- e unit în profunzime cu M semispinal toracic
- orig- procesele spinoase T11- L2- converg spre un singur corp
muscular care se împarte în fascicule
- se inseră pe procesele spinoase ale primelor 7-8 vertebre
toracice
- porțiunea cervicală= spinalul cervical- slab dezv, inconstantă
- unește lig nuchal de proc spinoase ale vt C6-C7
 Mușchii trunchiului- planul III
M erector= extensor al coloanei vertebrale
d. M spinal
- are 3 porțiuni:
- porțiunea toracică= spinalul toracic-
- porțiunea cervicală= spinalul cervical-
- porț cefalică= spinal cefalic- inconstantă
- fuzionată cu M semispinal al capului
Acțiune
- contracția bilat- extensia col vt și menținerea curburilor
- contracție unilat- înclină coloana de aceeași parte
Inervația M extensor al coloanei vertebrale și a spinalului- rr post
ale N spinali
 Mușchii trunchiului- planul IV

• fascicule musculare care se întind de la proc transvers al unei

vt la proc spinos supraiacent- complex muscular ce constituie
M transversospinali:
- M semispinal
- M multifizi
- M rotatori

• fixează coloana în extensie

 Mușchii trunchiului- planul IV
M semispinal

• cel mai superficial

• fasciculele sale sar peste 4 vt între orig și inserție
• împărțit în 3 porțiuni:
- M semispinal toracic-
- orig pe proc transverse ale ultimelor șase vt toracice
- inserție- proc spinoase ale ultimelor 2 vt cervicale și ale
primelor patru vt toracice
- M semispinal cervical-
- orig pe proc transverse ale primelor cinci sau șase vt
toracice
- inserție pe proc spinoase ale pimelor vt cervicale C2-C5
 Mușchii trunchiului- planul IV
M semispinal

• împărțit în 3 porțiuni:
- M semispinal toracic-
- M semispinal cervical-
- M semispinal al capului= M Marele complex
- voluminos și puternic
- de-o parte și de alta a liniei mediane- vizibil cu capul flectat
- orig- proc transverse ale primelor 5-6 vt toracice și ale ultimelor 5
vt cervicale
- fasciculele se unesc într-un corp muscular
- se inseră pe liniile nuchale
Acțiune
- contracție bilat-puternic extensor al coloanei
- contracție unilat a semispinalului toracic și cervical- rotirea col vt toracice
și cervicale spre partea opusă
 Mușchii trunchiului- planul IV
M multifizi

– formează o col musculară dispusă în șanțurile vt de la sacru la axis

Origine
- șanțurile sacrate, proc accesorii vt lombare, proc transverse vt toraco-
cervicale
- inserție- proc spinoase- fasciculele sar câte 2 sau 3 vertebre (multifid
scurt și lung)
Acțiune
- contracție bilat- extensia coloanei
- contracție unilat- rotesc coloana de parte opusă
 Mușchii trunchiului- planul IV
M rotatori

– cei mai profunzi M transverso-spinali

– sunt acoperiți de M multifizi- M submultifizi
– prezenți pe întreaga col vt
– leagă răd proc transverse de răd proc spinoase sau cu laemele arcurilor vt imediat
supraiacente (rotatori scurți)
- dacă sar peste o vt- rotatori lungi
- coloana e mai bine reprez în reg toracică și mai slab reprez în reg cervicală și lombară
- în reg cefalo-cervicală acoperă M suboccipitali
Acțiune
- similar multifizilor
- contracție unilat- rotesc coloana spre partea opusă
- contracție bilat- extensia coloanei
Inervația M transverso-spinali
- rr post ale N spinali
-
 Mușchii trunchiului- planul V

– planul cel mai profund

– acoperă scheletul osteo-fibros axial
– după inserție:
- M interspinoși
- M intertransversari
- M suboccipitali
- M coccigieni
- M ridicători ai coastelor
 Mușchii trunchiului- planul V
M interspinoși

– perechi de fascicule M dispuse pe părțile lat ale lig interspinoase- unesc 2

proc spinoase vecine
– fac parte din sistemul spino-spinos (împr cu M spinal)
– prezenți în zone cu maximă mobilitate a col vt
• M interspinoși cervicali
• M interspinoși lombari
• M interspinoși toracici- adesea lipsesc
Acțiune
- extensia col vt
- contracție unilat- înclină col în aceeași parte
Inervație
- rr post ale N spinali
 Mușchii trunchiului- planul V
M intertransversari

– M scurți
– leagă proc transverse a două vt învecinate
– dezvoltați în reg cu ce mai mare mobilit de lateralitate- cervicală, lombară
- M intertransversari anteriori și posteriori- separați prin rr ant a N spinal care îi și
inervează
M intertransversari cervicali anteriori-
- unesc tuberculii anteriori ai proc transverse cervicale C1-C7
M intertransversari cervicali posteriori-
- unesc tuberculii post ai proc transverse C1-C7
M intertransversari toracici-
- mai puțin dezvoltați, adesea lipsesc
- se întind între proc transverse T10-L1
M intertransversari lombari mediali-
- leagă proc accesor cu proc mamilar al vt alăturate
M intertransversari lombari laterali-
- au o porț ant întinsă între proc costale a două vt învecinate
- o porț post întinsă în proc accesor și proc costal respective
 Mușchii trunchiului- planul V
M intertransversari

Acțiune
- toți M intertransversari înclină coloana vt spre partea lor
- M șanțurilor vt sunt inervați de rr post ale N spinali, cu exc M
intertransversari- inervați de rr anterioare ale N spinali
 Mușchii trunchiului- planul V
M suboccipitali

– în număr de 6
– situați în partea cea mai profundă și superioară a cefei
- M mare și mic drept posterior ai capului
- M oblic sup și inf ai capului
- M drept anterior și lateral ai capului
M marele drept posterior al capului
- se inseră inf- pe proc spinos al axisului
- sup- pe supraf rugoasă de sub linia nuchală inferioară
M micul drept posterior al capului
- se inseră pe tuberculul post al atlasului
- pe linia nuchală inferioară
Acțiunea ambilor M- contracție bilat- extensia capului
- contracție unilat- înclină capul și îl rotesc de partea lor
 Mușchii trunchiului- planul V
M suboccipitali

M oblic inferior al capului

- se inseră pe fața lat a proc spinos al axisului
- pe partea post și inf a prox transvers al atlasului
- cel mai puternic rotator al capului- întoarce fața pe aceeași parte cu m
contractat
M oblic superior al capului
- se inseră pe vf proc transvers al atlasului
- sub linia nuchală inferioară, sup de inserția dreptului mare
- extensor și înclinător lateral al capului
- rotește capul, ducând fața de partea opusă
M drept lateral al capului
- M al reg lat a gâtului
M drept anterior al gâtului
- M prevertebral
• toți m suboccipitali ai capului sunt acoperiți de M semispinal al capului
• acoperă membrana atlanto-occipitală posterioară
• toți sunt inervați de r post a primului N cervical- N suboccipital
 Mușchii trunchiului- planul V
M sacro-coccigieni

- M sacro-coccigian ventral și dorsal

- se întind de la sacru la coccige
- atrofiați și inconstanți
• musculatura șanțurilor vertebrale poate fi împărțită în patru
sisteme de orientare fasciculară- după dispunerea fasciculelor:
1. Sistemul intertransversar
- M intertransversari
- M iliocostal
- M longissim
2. Sistem transverso-spinos
- M semispinal
- M multifizi
- M rotatori
3. Sistem interspinos- M spinal
4. Sistem spino-transversar- M splenius