Hormonii sexuali

feminini
Hormonii ovarieni sunt:
1. Hormoni estrogeni
2. Progesteron
3. Hormoni androgeni
4. Peptide secretate de
ovar
 Estrogenul
Estrogenul este considerat un hormon feminin, deși este prezent în cantități mici și la
bărbați. Estrogenul nu este un hormon singular, ci constă într-un grup de hormoni similari
din punct de vedere chimic: estronul, estradiolul și estriolul. Dintre aceștia estradiolul este
produs în cantitatea cea mai mare la femeile cu vârste reproductive, iar celelalte două
forme sunt mult mai slabe.
Estrogenul este un hormon steroid produs de către ovare la femei, de testicule la bărbați și
într-o cantitate mai mică de glandele adrenale, procesul fiind reglat de glanda pituitară.
Estrogenul poate fi sintetizat și la nivelul altor țesuturi sau organe, cum ar fi de exemplu
țesuturile de grăsime(adipoase).
 Rolul și importanța estrogenului
Pentru femei estrogenul joacă un rol important pentru dezvoltare, apariția
caracteristicilor sexuale și reproducere. Receptorii pentru estrogen nu se găsesc
însă doar la nivelul uterului și al sânilor, ci și în creier, inimă, ficat, oase și alte
țesuturi și organe.
Estrogenul menține starea de sănătate a organelor sexuale, asigurându-se de
lubrifierea, elasticitatea și irigarea cu sânge a vaginului, de sănătatea sânilor și de
pregătirea lor pentru lactație în cazul viitoarelor mame.
La pubertate estrogenul acționează asupra creierului, dând startul
modificărilor specifice acestei vârste: creșterea și dezvoltarea organelor
sexuale și apariția caracteristiclor secundare: creșterea sânilor, apariția părului
pubian, dezvoltarea corpului, apariția ciclului menstrual.
În timpul ciclului menstrual secreția de estrogen este stimulată de dezvoltarea
foliculilor. Totodată estrogenul este cel care ajută la maturizarea ovului și la
îngroșarea pereților uterului, pregătindu-l pentru o posibilă sarcină. În acest
proces hormonul luteinizant (LH) și hormonul stimulator al foliculilor (FSH) sunt
cei care reglează producția de estrogen. Dacă nu are loc fecundarea ovulului,
nivelul de estrogen și progesteron scade brusc, ceea ce duce la dezmembrarea
mucoasei îngroșate a uterului și la eliminarea ei prin menstruație.
Dacă are loc concepția, corpus luteum (foliculul din care a
fost expulzat ovulul) va produce progesteron și în cantități
mai mici, estrogen, până când se dezvoltă placenta și preia
ea acest rol (producând mai exact estriol).
Rolul estrogenului, alături de progesteron, este de a
împiedica o altă ovulație pe parcursul sarcinii și de a pregăti
glandele mamare pentru lactație.Estrogenul este de
asemenea important pentru menținerea sănătății oaselor,
lucrând cu calciul, vitamina D și alte minerale, de aceea,
după menopauză, când producția acestui hormon scade,
riscul de apariție a osteoporozei crește.
Alte beneficii ale acestui hormon constau în reglarea
producției de colesterol de la nivelul ficatului, creșterea
colesterolului „bun” și reducerea colesterolului „rău”,
scăzând astfel riscul formării de plachete în interiorul
arterelor.De asemenea, estrogenul ajută creierul să mențină
o temperatură constantă a corpului și se consideră că ar
avea efecte benefice împotriva pierderilor de memorie. Este
important totodată și pentru dispoziție pentru că mărește
cantitatea de serotonină (considerată „hormonul fericirii”) și
de endorfine produse de creier, ambele substanțe având un
rol fundamental pentru starea noastră de bine.
 Ce dezechilibre poate produce estrogenul?
În ciuda tuturor efectelor benefice, estrogenul poate implica și potențiale riscuri:
capacitatea sa de a stimula proliferarea de celule la nivelul sânilor și a uterului poate
duce în mod paradoxal la creșterea riscului de cancer. Pe perioada sarcinii nivelul
de estrogen este ridicat, însă după ce are loc nașterea, nivelul său revine la normal, ceea
ce ar provoca, spun specialiștii, depresia post-natală.
La menopauză funcțiile ovarelor încetinesc până se opresc de tot, ceea ce înseamnă că și
estrogenul va fi produs în cantități din ce în ce mai mici. Ca urmare a acestui deficit
femeile se confruntă cu numeroase dificultăți: uscăciune vaginală, sensibilitate la
nivelul sânilor, oboseală, palpitații, scăderea densității oaselor, bufeuri, probleme de
memorie, schimbări de dispoziție.
Osteoporoza este una dintre problemele cele mai grave care pot afecta femeile aflate
la menopauză. Oasele se află într-un continuu proces de „construire” și remodelare,
care are loc prin două fenomene, resorbția și depozitarea. Când nivelul de estrogen
începe să scadă odată cu apropierea menopauzei, cantitatea de țesut osos „distrus” o
depășește pe cea a țesutului „reconstruit”, ceea ce afectează structura și densitatea
oaselor. Se poate ajunge la pierderea cu până la 20% a masei osoase.Simptome similare
menopauzei pot apărea și la femeile de vârstă reproductivă care suferă de deficit de
estrogen, în urma unor afecțiuni precum hipogonadismul sau atrofia vaginală sau
cărora li s-au îndepărtat ovarele din motive medicale. Pielea își pierde din
elasticitate, mușchii își pierd tonusul, sânii nu mai sunt la fel de plini, ovarele și uterul
se micșorează, vaginul își pierde elasticitatea și lubrifierea, făcând contactul sexual mult
mai dureros.
 Progesteronul
Progesteronul este un hormon steroid cu rol de echilibru al acțiunii estrogenului, fiind precursorul din care derivă alți
hormoni (cortizolul, androstendionul, testosteronul, estrogenul).
Progesteronul este prezent atât la bărbați, cât și la femei, indiferent dacă sunt la vârsta copilăriei sau a bătrâneții. Copiii și
femeile aflate la menopauză au nivelul cel mai mic de progesteron, iar bărbații au același nivel cu al femeilor aflate în faza
foliculară a ciclului menstrual. După ovulație, acest nivel se dublează, iar dacă are loc concepția, nivelul de progesteron
din organismul femeii ajunge la cotele sale maxime.
Progesteronul este un hormon produs de ovare la femei și de testicule la bărbați și într-o măsură mai mică de glandele
adrenale la ambele genuri. La femei intervin alte două surse care produc acest hormon: corpus luteum în faza luteală a
ciclului menstrual și placenta (în cazul unei sarcini).
În a doua parte a ciclului menstrual, mai exact după ovulație, progesteronul este produs într-o cantitate mult mai mare.
Ovulul este eliberat din foliculul în care s-a dezvoltat, iar foliculul se transformă într-o formațiune numită „corpul
galben” (corpus luteum), care începe să secrete progesteron timp de aproximativ 12-16 zile (faza luteală a ciclului
menstrual). Dacă fecundarea nu are loc, nivelul de progesteron scade, deoarece corpus luteum moare. Pentru că nu mai
este produs progesteron care să mențină mucoasa îngroșată a uterului, aceasta se va dezintegra și va avea loc eliminarea
ei prin menstruație.
În cazul unei sarcini însă, corpul galben va continua să producă progesteron până când se formează placenta
(aproximativ săptămâna 10-12 de sarcină). Începând din acel moment placenta va fi cea care va asigura necesarul de
progesteron până la momentul nașterii. Dacă în mod normal în corp sunt produse aproximativ 2-4 mg de progesteron, în
timpul sarcinii cantitatea ajunge la 200-400 mg de progesteron.
 Rolul și importanța progesteronului
Progesteronul stimulează îngroșarea pereților interni ai
uterului prin dezvoltarea vaselor de sânge care irigă această
zonă, pregătind astfel terenul pentru eventualitatea unei
sarcini. De asemenea, sub acțiunea acestui hormon
endometrul secretă acele substanțe nutritive cu care se va
hrăni embrionul. Dacă are loc concepția, progesteronul
susține sarcina pe toată durata sa, nivelul său crescând treptat
până când are loc nașterea. Acest hormon împiedică o altă
ovulație să aibă loc, întărește mușchii pelvieni, pregătindu-i
pentru travaliu, stimulează dezvoltarea glandelor din sâni care
vor produce lapte și previne lactația pe timpul sarcinii. Nu în
ultimul rând, progesteronul joacă un rol important și în
dezvoltarea fătului.
Dacă nu are loc concepția, corpul galben moare, ceea ce
înseamnă că producția de progesteron se oprește. Ca urmare,
mucoasa îngroșată a uterului va fi eliminată, dând astfel
startul unui nou ciclu menstrual.
Pe lângă reglarea ciclului menstrual și susținerea sarcinii, progesteronul are și alte acțiuni importante în organism, valabile pentru
ambele sexe, cum ar fi normalizarea nivelului de zahăr din sânge, susținerea activității hormonilor tiroidieni, scăderea retenției de
apă în corp (acțiune diuretică), creșterea libidoului, relaxarea mușchilor netezi și a vaselor de sânge.
Un alt rol major al progesteronului este de a regla activitatea estrogenului, atât la femei, cât și la bărbați: intensifică efectele pozitive
ale estrogenului și contrabalansează efectul acestuia atunci când nivelul său este prea ridicat (scade multiplicarea celulară indusă de
estrogen, scade numărul de receptori ai estrogenului). În acest fel progesteronul protejează organismul de posibilitatea unui cancer
indus de estrogen la nivelul uterului sau al sânilor la femei.
Progesteronul are un rol important și asupra funcționării cerebrale, având în vedere că aproximativ 66% din cantitatea de
progesteron produsă zilnic ajunge la creier. Rolul său constă în aportul la mielinizarea celulelor nervoase și în acțiunea asupra
receptorilor GABA (responsabili de dispoziția noastră) și comportându-se ca un antidepresiv natural.
Progesteronul intră în componența contraceptivelor orale (anticoncepționalele), fie singur, fie alături de estrogen, având rolul de a
împiedica ovulația. De asemenea, este folosit în cadrul terapiei de substituție hormonală practicată pentru a contracara efectele
menopauzei.
 Ce dezechilibre poate produce
progesteronul?
În lipsa unui nivel adecvat de progesteron, estrogenul poate scăpa de sub control. În acest caz
este foarte posibil ca organismul să înceapă să producă hormoni androgeni pentru a putea
balansa acțiunea estrogenului, ceea ce va duce la apariția semnelor caracteristice masculine.

Menstruația poate deveni neregulată (sau absentă), sângerarea poate fi mai intensă și cu o
durată mai lungă, mai ales în perioada premergătoare menopauzei.
Pe durata sarcinii o scădere a nivelului adecvat de progesteron poate duce la pierderea sarcinii
sau la o naștere prematură, de aceea mamelor care prezintă acest risc li se prescrie
administrarea de progesteron. În general pe perioada sarcinii nivelul de progesteron este la
maxim. După naștere însă acest nivel revine la normal, iar femeile se pot confrunta cu lipsa
efectelor benefice ale acestui hormon: dureri sau chisturi la nivelul sânilor, căderea părului,
retenția de apă, oboseală și lipsă de concentrare, sindromul premenstrual etc.
Pe măsură ce se apropie menopauza nivelul de progesteron scade, producând efecte precum
durerile de cap, creșterea în greutate, tulburări ale somnului, sensibilitate sau dureri ale
sânilor etc
 Hormonii androgeni
Sunt reprezentati de: androstendion, dihidrotestosteron
si sunt secretati de celulele stromale ovariene in cantitati
reduse.

Peptide secretate de ovar

Sunt:
- relaxina
- inhibina este secretata de celulele foliculare ovariene in evolutie.
Aceasta inhiba secretia de FSH, prin actiune asupra adenohipofizei.
- activina este secretata de celulele foliculare ovariene. Aceasta
stimuleaza secretia de FSH
- ocitocina.
Reglarea secretiei ovariene in perioada de maturitate sexuala se
realizeaza prin intermediul hormonilor gonadotropi hipofizari: FSH
(hormonul foliculo-stimulant) si LH (hormon luteinizant).
La randul ei, secretia hormonilor hipofizari este controlata de GnRH
eliberat de hipotalamus, un hormon a carei secretie este pulsatil-
intermitenta: freceventa pulsurilor este crescuta de estrogeni,
adrenalina si noradrenalina si scazuta de progesteron, testosteron,
enkefaline.