Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IN PRACTICA
Marilena Andrei
TEME
dezvoltarea comunitara – definire, conditii, etape, modele generice;
Un rol major l-au avut ideile si activitatea lui Saul Alinsky (1909 – 1972) in
Chicago din anii 1930-1940, precum si actiunile Guvernului Wilson, in
Marea Britanie a anilor 1960.
DC – DEFINIRE
Participarea comunitara – punct de pornire: conceptia vestica despre
democratie, fondata pe dreptul cetatenilor de a se implica in procesul de
luare a deciziilor politice.
Fiecare comunitate este plasata intr-o „nisa ecologica”, un anumit tip de mediu cu
care se afla intr-o permanenta interactiune.
In lumea de azi, nici o comunitate nu mai poate fi autarhica, nu se mai poate
inchide total in cultura si traditiile proprii fara riscul de a se distruge prin
practica unei economii de subzistenta.
Este important sa avem in vedere calitatea pamantului, a altor categorii de
resurse, tipul dominant de activitate. Mai mult, sa identificam particularitati ale
mediului in relatie cu posibilitatile de contact intre oameni si grupuri, cu
posibilitatile de comunicare, de asociere, de intrajutorare etc. ale oamenilor -
formele de relief, apele, soselele etc. Modul de ocupare a terenului poate
determina anumite aspecte de viata ale locuitorilor comunitatii, asa cum
determina activitatile lor.
Fiecare comunitate este unica prin modul in care isi construieste reactia la
provocarile si influentele mediului extern iar cunoasterea acestui mod de reactie
specific este indispensabila pentru o interventie de succes.
DC - ETAPELE INTERVENTIEI.
3. ELABORAREA UNUI PLAN DE DEZVOLTARE
Intr-o prima faza, acest plan se concepe ca un fel de „model ideal”, bazat
pe ipoteza unor resurse infinite si este de dorit sa reprezinte rezultatul
unei „gandiri colective”, adica sa fie implicati cat mai multi membri ai
comunitatii.
Numarul celor invitati sa dezbata poate sa fie oricat de mare (au fost
organizate cafenele cu participarea a 1000 de persoane).
CELULA DE PLANIFICARE
(2) DOCUMENTARE
Acest al doilea pas implica identificarea
de solutii potentiale, a oamenilor care
sa actioneze si a institutiilor
(administratia locala sau centrala, scoala,
Ascultar
Document
are
politia etc.) care au autoritatea si resursele
e pentru a solutiona problemele identificate
de cetateni.
Actiune Pentru a identifica potentiale solutii, este
nevoie de o documentare asupra modului in
care o problema poate fi rezolvata (de
exemplu, cautarea unor modele de succes
din alte cartiere sau orase care ar putea fi
Organizare aplicate in zona de actiune a grupului).
PASUL 3 – ACTIUNE
(3) ACTIUNE
In baza potentialelor solutii identificate la
problemele cu care se confrunta, cetatenii
trec la actiune.
Actiunile concrete constau in intalniri de
Ascultar
Document
are
negociere cu autoritatile, intalniri in care
e problemele si solutiile pot fi discutate si
transate, adunari mai mari la care
Actiune
organizatia comunitara isi demonstreaza
“puterea prin numar” si in cadrul carora li
se cere autoritatilor publice sa raspunda cu
privire la pasii pe care ii vor face pentru
rezolvarea problemelor.
Organizare
PASUL 4 – ORGANIZARE
(4) ORGANIZARE
In paralel cu etapele de ascultare, documentare
si actiune, cetatenii sunt implicati in procesul de
consolidare si largire a grupurilor de initiativa
in scopul construirii unei organizatii
Document comunitare de sine statatoare.
Ascultar are
e Grupurile sunt sprijinite sa isi creeze propria
identitate, sa isi dezvolte mecanisme interne de
Actiune luare a deciziilor si de lucru in echipa si un mod
democratic si transparent de a lucra in si cu
comunitatea din care fac parte. Se urmareste
crearea unor organizatii de durata, puternice si
guvernate democratic, capabile sa abordeze
Organizare numeroase probleme in comunitate. O astfel de
organizatie creeaza cadrul in care cetatenii isi
dezvolta abilitati de participare, inclusiv abilitati
de strangere de fonduri care sa-i permita
acesteia sa deruleze diferite programe si
activitati.
PROGRAMUL FRDS
In 1998, Parlamentul Romaniei voteaza Legea 129/1998 privind
infiintarea, organizarea si functionarea Fondului Roman de Dezvoltare
Sociala.
Fondul este un organism nonprofit si autonom. El a fost conceput ca o
institutie de gestionare a practicilor comunitare, creata in baza unui
transfer de experienta internationala codificata in modele de facilitare in
principal dinspre Banca Mondiala. Practic, este vorba despre modelul
altor tari aflate in dezvoltare in perioada respectiva si de folosirea bunelor
practici din acele proiecte si a lectiilor invatate. El s-a dorit un
instrument flexibil, care sa poata pilota initiative ale Guvernului,
indreptate impotriva saraciei, cu stimularea participarii civice.
Prin cele peste 500 de grupuri de initiativa locala infiintate si sprijinite, a
derulat cel mai amplu proces de facilitare comunitara din Romania
postdecembrista si a consacrat in societatea romaneasca termenul de
dezvoltare comunitara.
MATRICEA INTERVENTIEI COMUNITARE
PASUL 1- INITIEREA / APELUL DESCHIS
(1) INITIEREA
(1) INITIEREA
CONSTITUIREA GRUPULUI LOCAL DE INITIATIVA era un rezultat al
facilitarii comunitare sau al mobilizarii comunitatii in scopul accesarii
unei finantari. In momentul constituirii lor, aceste grupuri sunt
inregistrate formal in Registrul Primariei, in baza Legii 129/1998, sunt
functionale pe durata implementarii unui proiect finantat de FRDS si se
dizolva in virtutea legii in momentul in care proiectul se incheie. Ele isi
aleg un comitet de conducere, alcatuit din presedinte, trezorier si secretar
si isi deschid un cont bancar. Decizia in grup este consultativa, iar
raspunderea apartinea comitetului de conducere, ai carui membri
raspund solidar.
In etapa de initiere, sarcina lui era de a mobiliza resursele comunitatii, a
atrage sustinere si a scrie o cerere de finantare cu scopul de a rezolva o
problema prioritara pentru comunitate.
PASUL 1- INITIEREA / COMPETITIA
(1) INITIEREA
(2) IMPLEMENTAREA
FINANTAREA consta in acordarea de granturi, in suma fixa, destinate
imbunatatirii conditiilor de viata, abordand mai multe segmente de
dezvoltare locala. In primii zece ani de functionare a fondului, finantarea
era acordata grupului de initiativa locala, in sarcina caruia intra
cheltuirea corecta a banilor prin derularea unor proceduri standard de
achizitie; procedurile de achizitie aplicate erau cele furnizate de Banca
Mondiala si aveau o forma simplificata, comparativ cu Legea achizitiilor
publice, tocmai pentru ca oamenii obisnuiti sa le poata derula in bune
conditii. Partea de achizitii se verifica ex-ante, comitetul de coordonare
primea din partea unui supervizor un aviz ca respecta procedurile. In
ultimii ani, granturile au fost orientate si catre alte tipuri de organizatii:
primarii, ong-uri.
PASUL 2- IMPLEMENTAREA / ASISTENTA
TEHNICA SI INSTRUIREA
(2) IMPLEMENTAREA
ASISTENTA TEHNICA SI INSTRUIREA acordate in timpul
implementarii proiectului vizau cresterea capacitatii beneficiarilor de a
implementa in bune conditii proiectele finantate si de a asigura
sustenabilitatea lor pe termen lung. Ca instrumente, presupune
instruiri privind managementul de proiect pentru coodonatorii proiectelor
finantate, supervizarea de teren a proiectelor, monitorizarea
participativa a proiectelor (prin implicarea beneficiarilor),
networking (constituirea retelelor de beneficiari, organizatii
neguvernamentale si autoritati locale) etc.
Instruirile se faceau pe grupe si se desfasurau de principiu in doua etape;
in etapa initiala, in care beneficiarii erau informati cu privire la modul de
lucru pe proiect, in cea de a doua etapa se discutau aspecte concrete,
legate in principal de problemele aparute in derularea proiectelor si
solutiile gasite.
Suportul tehnic si verificarea cad in sarcina supervizorilor. Fiecare
supervizor are o arie specifica de expertiza – infrastructura, social sau
activitati generatoare de venit.
Intalnirile de retea au fost o alta forma de sprijin acordata membrilor
grupurilor de initiativa. Ele erau organizate pe tematici - de pilda,
aductiune de apa, drumuri, social, cresterea de albine, tamplarie etc.
PASUL 2- IMPLEMENTAREA / PREDAREA
OBIECTIVULUI
(2) IMPLEMENTAREA
PREDAREA OBIECTIVULUI SI DIZOLVAREA GRUPULUI.
Implementarea unui proiect comunitar de catre un grup de initiativa se
incheie cu predarea obiectivului catre primarie si dizolvarea grupului de
initiativa, in virtutea legii. In aceasta faza, membrii grupului de initiativa
stiu ca si-au indeplinit misiunea si in acelasi timp sunt degrevati de
responsabilitate.
PASUL 3- POSTIMPLEMENTAREA
(3) POSTIMPLEMENTAREA
1. SUSTENABILITATEA. Pentru perioada de sustenabilitate se
constituie, ca grup informal de aceasta data, un grup de intretinere a
proiectului. Membrii acestui grup de intretinere nu sunt in mod
obligatoriu aceleasi persoane cu membrii grupului de initiativa. Sarcina
grupului de intretinere este aceea de a sprijini primaria in intretinerea
obiectivului. In unele cazuri, drept consecinta a experientei de lucru
impreuna cu comunitatea, parte dintre membrii grupului de initiativa s-
au constituit in asociatii inregistrate formal, care si-au formulat o viziune
pe termen lung si si-au propus obiective mai complexe pentru dezvoltarea
comunitatii.
(1) INFIINTARE
Procesul de infiintare a unui nou grup preia in linii mari modelul
organizarii comunitare:
Este identificata o persoana-cheie in comunitate, care va deveni persoana
de contact pentru Grup. Aceasta persoana este cunoscuta si ca „facilitator
local”.
Se organizeaza in comunitate un seminar cu cetatenii, moderat de o
persoana cu experienta din afara comunitatii. In prima parte a
seminarului participantii sunt informati despre bazele si mecanismele
democratiei si despre modalitatile de participare la procesul decizional a
cetatenilor. In a doua parte, participantii lucreaza impreuna pentru a
identifica acele probleme ale comunitatii pe care ei le-ar putea rezolva
prin forte proprii, alcatuind astfel o „agenda de lucru”
In urma seminarului, cetatenii interesati sa continue activitatea se
organizeaza intr-un Grup de Initiativa Locala, care va actiona pentru
rezolvarea problemelor identificate, iar pe termen mediu si lung pentru a
participa activ in viata comunitatii. Facilitatorii locali vor fi coordonatorii
Grupului.
PASUL 2 – SPRIJIN
(2) SPRIJIN
Pe durata de viata a grupurilor active, acestea primesc sprijinul FES sub
forma de know-how, prin mai multe metode:
sprijin educational, prin ateliere de formare organizate periodic, la
care participa facilitatorii locali si alti membri ai GIL.
materiale informative, avand mai ales teme civice.
grupurile primesc ocazional sfaturi de la reprezentantii FES.
Grupurile nu primesc sprijin financiar.
PASUL 3 – RETEA NATIONALA