Noțiuni despre somnologie

Somnul
 Somnul ocupa jumatate din viata unui copil si o treime din
viata adultilor.
 Cei mai multi adulti au nevoie de 7-8 ore de somn pe
noapte. Importanta este ca 30% dintre noi ne reducem in
mod voit somnul in favoarea televizorului, calculatorului
sau la locul de munca. Este tributul pe care-l platim stilului
de viata modern cu toate consecintele sale nefaste.
 Somnul este compus din doua stari separate şi diferite:
faza 'non-mişcare rapidă a ochilor in timpul somnului'
(somn NREM) si 'mişcarea rapida a ochilor in timpul
somnui' (REM), denumita si faza viselor sau somnul
profund.
 Medicina somnului
 In patologia somnului exista peste 80 de boli recunoscute
mondial. Acestea sunt diagnosticate si tratate de diverse
specialitati medicale.

 Conform ICSD (international classification of sleep disorders)

exista 8 grupe pincipale de tulburari ale somnului:
 1. Insomniile
 2. Tulburari respiratorii din timpul somnului (ex.sindromul de
apnee in somn)
 3. Hipersomniile (ex.narcolepsia)
 4. Tulburari somnului datorate afectarii ritmului circadian (ex.jet
lag disorder)
 5. Parasomniile
 6. Tulburari somnului in legatura cu miscarea (ex.restless legs
syndrome)
 7. Simptome izolate
 8. Alte tulburari de somn
 Sindromul de Apnee in Somn
 Sindromul de apnee in somn la adult este definit prin
existenta a cel putin 5 apnei (pauze respiratorii de minim 10
secunde) raportate la ora de somn.

 Tipuri:
 Sindromul de apnee in somn de tip obstructiv (SASO)
 Sindromul de apnee in somn de tip central (SASC)
 Sindromul de apnee in somn de tip mixt (SASM)

 Sindromul de apnee in somn de tip obstructiv este cel mai

frecvent!
 Sindromul de Apnee in Somn
Factorii de risc:
 Sexul masculin
 Obezitatea Greutatea este cel mai important factor de
risc in aparitia apneilor, o crestere de 10% a greutatii este
asociata cu o crestere de 6 ori a riscului aparitiei
episoadelor de apnee. S-a demonstrat ca 60% dintre
pacientii cu Sindromul de Apnee in Somn sunt
supraponderali sau obezi.
 Circumferinta gatului peste 44 cm
la barbat, peste 37 cm la femeie.
 Sindromul de Apnee in Somn
Factorii de risc:
 Factori hormonali (menopauza,
acromegalia, hipotiroidismul,
sindromul ovarelor polichistice).
 Modificari la nivelul fetei (barbie mica,
ascunsa) sau la nivelul gatului (limba
mare, amigdale proeminente).
 Genetici (sforaitori printre rudele de
grad I, consumul de alcool, fumatul si
medicametele sedative-hipnotice, varsta).
 Fumatul si consumul de alcool.
 Sindromul de Apnee in Somn
 Prevalenta: 4% in populatia generala (aceeasi cu a
astmului sau diabetului zaharat), iar la barbatii cu varste
cuprinse intre 40-59 ani este chiar de 9%.
 Manifestarile clinice: Pacientii acuza prezenta simptomelor
din timpul zilei in timp ce partenerii se plang de
manifestarile din timpul noptii.
 Simptomele cardinale sunt somnolenta diurna excesiva,
(SDE) si sforaitul.
 Evaluarea somnolentei diurne excesive, SDE, se masoara
cu ajutorul jurnalului de somn, cu ajutorul scalelor de
evaluare, asa cum este testul GANT, dar cel mai obiectiv cu
ajutorul testelor MSLT si MLW.
 Sindromul de Apnee in Somn
 Simptome frecvente:
 Somnul nelinistit, neodihnitor
 Diminuarea capacitatii de munca
 Modificari de personalitate, de functie cognitiva (ultima fiind
responsabila de conflictele familiale, accidentele profesionale si de
masina)
 Inclinatii spre sindroame depresive, iritabilitate
 Cefalee matinala (dureri de cap)
 Dificultati de concentrare
 Deficiente intelectuale, tulburari de memorie

 Simptome facultative:
 Intoleranta la alcool
 Scaderea libidoului; impotenta
 Luarea in greutate
 Poliuria nocturna
 Sindromul de Apnee in Somn
 Sindromul de Apnee de tip Central
 Se caracterizeaza prin oprirea fluxului aerian naso-
bucal si absenta efortului ventilator.
 Diagnosticul pozitiv si diferential apneea obstructiva
de cea centrala si mixta se face exclusiv
polisomnografic. Necesita consult neurologic.

 Sindromul de Apnee de tip Mixt

 Incepe ca o apnee centrala, ca apoi sa aiba si o
componenta obstructiva.
 Tulburari de ritm
cardiac, HTA
rezistenta la
tratament, infarct
miocardic, AVC,
moarte subita
Tulburari Insuficienta
comportamentale, respiratorie
afectarea functiilor diurna, cronica,
cognitive, scaderea hipoxemie
performantelor diurna si
fizice hipercapnie

Riscuri si
consecinte
Depresii, Intoleranta la
pierderi de glucoza, DZ,
memorie obezitate,
(dementa) ateroscleroza

Accidente
rutiere,
accidente de
munca
 Completarea chestionarului
standardizat (Epworth, GASP )
Examenul clinic si completarea
foii de observatie specifica.
Diagnostic
• ECG
• probe functionale ventilatorii
Investigatii (spirometrie)
• radiografie pulmonara
diurne • masurarea tensiunii arteriale
• consult ORL

Investigatii • PG
nocturne • PSG
 PG vs PSG
 Parametrii tehnici poligraf
 Flux respirator
 Activitate toracică şi abdominală
 SaO2
 Sforăit
 Poziţia corpului
 Frecvenţa cardiacă
 Presiunea măştii
 + (Polisomnograf)
 EEG
 EOG
 EMG (submentonier, tibial)
 ECG
PSG
PSG
Apnee obstructiva vs Apnee centrala
 Tratament
Tratamente
 Masuri generale
 corectarea greutatii corporale
 evitarea consumului de alcool, sedative si somnifere
 intreruperea fumatului
 respectarea igienei somnului

 Tipul de terapie se stabileste in functie de severitatea

bolii, indicele apnei-hipopnei si intesitatea simptomelor.
 Terapia cu presiune pozitiva nazala
 Tratamentul cu presiune pozitiva continua (CPAP,
autoCPAP, BiPAP) pe masca nazala este cea mai eficienta
terapie. Obiectivele acestui tratament sunt normalizarea
somnului, disparitia apneilor si a simptomelor nocturne si
diurne.
 Terapia cu presiune pozitiva nazala
 Acesta presupune insuflarea de aer cu presiune pozitiva
prin fosele nazale, prin intermediul unei masti, etans
cuplata la aparat. Este o atela pneumatica permanenta a
orofaringelui care se opune colapsului inspirator prin
realizarea unor nivele de presiune intre 4 si 20 cmH20.
 Terapia cu presiune pozitiva nazala

 Presiunea adecvata fiecarui pacient se stabileste, sub

control medical, prin metoda numita titrare. Aceasta se
poate efectua direct la domiciliu, cu ajutorul
poligrafului, fie in clinica, cu ajutorul polisomnografului.
 Alte tipuri de tratament
 Proteze mandibulare
 Utilizarea de dispozitive intraorale (proteze). Acestea sunt
utilizate de electie pentru sforait si Sindromul de Apnee de
tip Obstructiv usor.
 Alte tipuri de tratament
 Tratamentul chirurgical
 Este indicat in cazul in care exista modificari anatomice ce pot fi
corectate chirurgical sau in cazul pacientilor cu complianta redusa
la CPAP.
 Tipuri de interventii chirurgicale: chirurgie nazala,
amigdalectomie, uvulo-palato-faringoplastia (UPPP),
gloseoctomia chirurgicala, traheostomia.
 Tratamentul medicamentos
 Este util doar in formele usoare de SASO, el nu poate substitui
CPAP-ul sau interventia chirurgicala.
 Evaluare diferitelor tratamente, in principal pentru testarea
gradului de somnolenta excesiva diurna restanta, se poate
efectua cu ajutorul testului de latenta a somnului, MLST.
 10 reguli pentru somn sanatos
1. Fixaţi-vă ora de culcare şi cea de trezire.
2. Dacă v-aţi făcut un obicei de a dormi în timpul zilei, nu depăşiţi 45 de
minute de somn.
3. Evitaţi consumul de alcool cu patru ore înainte de a merge la culcare şi
nu fumaţi.
4. Evitaţi consumul de cofeină cu şase ore înainte de a merge la culcare.
Acesta include cafeaua, ceaiul şi multe băuturi carbogazoase, precum şi
ciocolata.
5. Evitaţi mâncarea grea, condimentată sau prea dulce cu patru ore înainte
de ora de culcare. Este acceptată o gustare uşoară înainte de somn.
6. Faceţi mişcare în mod regulat, însă nu chiar înainte de culcare.
7. Folosiţi aşternuturi confortabile şi curate.
8. Identificaţi o temperatură propice pentru somn şi aerisiţi bine camera.
9. Blocaţi toate sunetele care vă pot distrage de la somn şi eliminaţi sursele
de lumină pe cât posibil.
10. Nu folosiţi patul pentru munca de birou.
Nu dormiti la lucru!