ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

ŞCOALA MASTERALĂ DE EXCELEMŢĂ ÎN ECONOMIE ŞI BUSINESS

SPECIALITAREA „GESTIUNEA ȘI DEZVOLTAREA TURISMULUI”

Gestiunea hotelieră
STUDIU INDIVIDUAL

A elaborat:
POSTICA Natalia,
studentă anul- I, gr.-GET 191
 STUDIU DE CAZ NR.11
BUGETUL DE ACTIVITATE

Sunteți angajat(ă) în calitate de

director pentru exploatare la Park Hôtel,
situat la Paris. Park Hôtel, două stele,
dispune de 50 camere și de o sală de
restaurant cu 70 de locuri. Rezultatele sale
prezintă o evoluție progresivă din
momentul deschiderii acum 2 ani.
Finanțarea acestui hotel este asigurată de
un grup de investitori privați, care au
semnat cu lanțul un contract de franciză cu
mandat de gestiune.
La sfârșitul anului civil trebuie să
pregătiți bugetul previzional pentru anul
următor.
 SARCINI DE LUCRU
PRIMA PARTE
1.DEFINIȚI FRANCIZA CU MANDAT DE GESTIUNE.

Contractul de franciză este o variantă relativ recentă a

contractului de concesiune, prin care o întreprindere producătoare sau
prestatoare de servicii-denumită cedent sau francizor-concesionează
unei alte întreprinderi- denumită cesionar, francizat sau beneficiar- în
schimbul unei remunerații, marca sa de produs sau de serviciu,
împreună cu asistența tehnică și asamblul mijloacelor și metodelor de
comercializare, apte să asigure gestiunea în cele mai bune condiții de
rentabilitate.
În multe cazuri, hotelurile sunt conduse chiar de proprietar, dar
în unele hoteluri, conducerea se află în sarcina unui grup de
persoane, deoarece unii proprietari nu au experiența necesară sau
dorința de a se implica în conducerea hotelului. În aceste cazuri ei
încheie un contract de management cu o companie specializată în
conducerea unităților hoteliere.
 Prin urmare, mandatul de gestiunea este un act prin care o
persoană (mandant) îi acordă alteia (mandatar) puterea de a produce
în contul său unul sau mai multe efecte juridice. El comportă, în
principiu, puterea acordată mandatarului de a acționa în numele
mandantului și de a-l reprezenta din punct de vedere juridic. În
practică însă,mandatarul acționează în nume propriu, pe contul
(riscul) mandantului și fără să-l reprezinte pe acesta din urmă cu
adevărat.
 2. EXPLICAȚI UTILITATEA FOLOSIRII BUGETELOR.

Managementul prin bugete reprezintă unul dintre cele mai

intens utilizate sisteme de management ale ultimelor decenii, care
asigură previzionarea, controlul și evaluarea activităților
întreprinderii și ale principalelor sale componente procesuale și
structurale cu ajutorul bugetelor.
Conducerea prin bugete (,,controlling”) se realizează cu ajutorul
unor planuri financiare, numite uzual bugete. Poate fi vorba despre:
 bugete strategice, pe termen lung (5-10 ani), întocmite la nivelul
lanțurilor hoteliere;
 bugete de investiții;
 bugete operaționale (de venituri și cheltuieli), anuale, al căror format,
în esență, reproduce tablourile de gestiune ale sistemului specific de
contabilitate hotelieră;
 bugete de cash-flow (trezorerie).
 Conducerea prin bugete este necesară deoarece:

 asigură determinarea optimală a veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor

întreprinderii;
 stabilește modul de administrare a resurselor proprii pentru finanțarea
activității economice, a investițiilor, precum și a nevoilor de plată a
salariului, dividendelor, riscurilor comerciale și a nevoilor social-culturale;
 asigură echilibrul financiar al întreprinderii, prin dimensionarea
veniturilor și cheltuielilor, a resurselor și utilizărilor, numai în corelație cu
producția, serviciilor și lucrările previzionate pe întregul an și pe trimestre;
 asigură în permanență echilibru între fluxurile monetare de intrare și de
ieșire din întreprindere, între necesitățile de resurse și posibilitățile de
acoperire ale acestora;
 furnizează informațiile necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea
patrimoniului întreprinderii;
 investirea fiecărui centru de activitatea cu responsabilitatea administrării
resurselor de care dispune;
 asigură previziunea relațiilor cu banca (din punct de vedere al creditelor
solicitate), cu furnizorii și clienții, cu bugetul de stat pe linia vărsămintelor,
impozitelor și taxelor, precum și cu bugetul asigurărilor de stat;
 descentralizează procesul de decizie prin împărțirea activității
întreprinderii pe centre interne de profit.
 PARTEA A DOUA
1. PREZENTAȚI BUGETUL PREVIZIONAL PENTRU ANUL FINANCIAR
N+1.
În urma calculării abaterii absolute dintre perioadele N și N-1
au fost formulate următoarele concluzii:
 Cifra de afaceri fără TVA a înregistrat o creștere de circa 870 435 €. O
contribuție semnificativă a avut-o creșterea încasărilor din cazare cu
640 446 €. Deasemenea, au înregistrat o creștere și încasările din
serviciile de restaurație, și anume cu 192 156 €;
 Cheltuielile de personal au crescut cu 240 983 €, dintre care 137 766 €
s-au datorat creșterii salariilor brute, 58 907 € s-au datorat creșterii
cheltuielolor sociale, iar 44 310 € s-au datorat creșterii cheltuielilor
subantrepriză întreținere camere;
 Costurile directe au înregistrat o creștere de 18 436 €, lucru cauzat de
creștere cheltuielilor pentru consumabile cu 6 950 €, a comisioanelor
pentru agenții cu 5 014 €, a cheltuielilor pentru spălătorie cu 4 641 € și a
celor de exploatare cu 3 872 €;
 O creștere considerabilă au înregistrat cheltuielile pentru întreținere, și
anume cu 66 314 €, dintre care 42 811 € sunt datorate creșterii
cheltuielilor privind apa- electricitate -gaz;
 Cheltuielile totale au înregistrat o creștere de 380 085 €. Pe de altă
parte, a crescut și rezultatul brut de exploatare 490 350 €, ceea ce denotă
o evoluție pozitivă a activității hotelului.
 În urma întocmirii bugetului previzional pentru perioada N+1 și comparării
cu cel de gestiune realizată N+1, se constată că acesta nu a fost realizat.