Pastile la Romani.

În acest post nu mâncăm : carne , ouă , brânză . De asemenea postim de peste, vin si untdelemn . Mâncăm deci numai bucate fără
unsoare (ULEI) , legume si poame.

MÂNCĂM UNTDELEMN SI DEZLEGĂM LA VIN : Sâmbăta si Duminica , în ziua de 24 Februarie aflarea Capului Sfântului Ioan
Botezătorul , la 9 Martie Sfintii 40 de Mucenici, la Buna-Vestire , când aceasta cade în ziua de Joia-Mare sau în Vinerea ori Sâmbăta
din Săptămâna Patimilor .

MÂNCĂM PESTE : Buna-Vestire - 25 Martie si în Dumininica Floriilor.

Cu deosebită evlavie se cuvine să postim în săptămâna de la începutul Postului Mare si în săptămâna Patimilor.
Astfel, în săptămâna de la începutul Marelui Post : Luni si Marti se mănâncă numai o dată pe zi - seara - pâine si apă. Iar în
săptămâna Patimilor, în afară de Joi când facem două mese se mănâncă la fel, Vineri si Sâmbătă e post desăvârsit.
Bolnavii au voie să mănânce bucate cu untdelemn si să bea vin în Postul Mare.

2. Postul Sfintilor Apostoli sau al Simpietrului , a fost asezat de Biserică în cinstea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, precum si a celorlalti
apostoli. Acest post e un prilej de înăltare a sufletului. Stă în legătură cu Pastile si cu Pogorârea Duhului Sfânt, sărbători cu dată
schimbătoare. De aceea nu începe la dată sorocită, ci tine când mai mult, când mai putin. Lăsăm sec insă totdeauna în Duminica
Tuturor Sfintilor , seara, si postim până la 29 iunie, ziua Sfintilor Apostoli , care dacă va cădea Miercurea sau Vinerea, nu mâncăm de
dulce.

În acest post nu mâncăm carne , ouă si brânză. Lunea, Miercurea si Vinerea nu mâncăm untdelemn si nu bem vin. Martea si Joia
dezlegăm la untdelemn si avem voie la vin.

MÂNCĂM PESTE : Nasterea Sfântului Ioan Botezătorul -24 Iunie - chiar dacă aceasta ar cădea Miercurea sau Vinerea.
Dacă în zilele de Luni , Marti si Joi cade vre-un sfânt mai mare înse4mnat în calendar cu cruce neagră (+) , atunci mâncăm peste , iar
de cade Miercurea sau Vinerea mâncăm numai untdelemn si bem vin. Intâmplându-se Miercurea sau Vinerea vre+un sfânt cu
priveghere, sau hramul bisericii, dezlegăm la untdelemn , la vin si la peste.

3. Postul Sfintei Marii , sau al Sîntămăriei, numit si postul lui August, se tine în cinstea Născătoarei de Dumnezeu , care înainte de
Adormire a petrecut în neîncetată rugăciune si ajunare.

Durează două săptămâni : de la 1 la 15 August.

Lăsăm sec la 31 iulie ; iar de va cădea această zi Miercurea sau Vinerea, lăsăm sec la 30 iulie. În acest post untdelemn si vin mâncăm
numai Sâmbăta si Duminica .

MÂNCĂM PESTE : Schimbarea la Fata - 6 August.

De asemenea , dacă Adormirea Maicii Domnului cade în zi de post, mâncăm de dulce a doua zi, adică la 16 August , iar în ziua
Adormirii mâncăm peste.
4. Postul Nasterii Domnului , sau al Crăciunului, iarăsi ne dă putinta curătirii trupesti si sufletesti. El închipuie ajunarea de patruzeci de
zile a Proorocului Moisi, precum si postul patriarhilor din Vechiul Testament. După cum aceia asteptau venirea lui Mesia cu post si
rugăciune, asa se cuvine să astepte crestinii si să întâmpine prin ajunare pe \\\'\\\'Cuvântul lui Dumnezeu\\\'\\\' născut din Fecioara
Maria.

Acest post tine 40 de zile : de la 15 Noiembrie la 25 Decembrie , lăsăm sec în seara sfântului Filip , la 14 Noiembrie. Dacă această zi
cade Miercurea sau Vinerea, începem postul în seara zilei de 14 Noiembrie. Daca această zi cade Miercurea sau Vinerea, începem
postul în seara zilei de 13 Noiembrie.

Postim de carne , ouă si brânză . Lunea , Miercurea si Vinerea mâncăm bucate fără unsoare (ulei) si fără vin. Martea si Joia se
dezleagă la untdelemn si vin. Sâmbetele si duminicile ,până la 20 decembrie exclusiv , se dezleagă la untdelemn , vin si peste.
 Sarbatoarea Invierii.
 Sarbatoarea invierii lui Hristos este numita si Paste
sau Pasti. Interpretarea duhovniceasca a cuvantului
Paste este acela de trecere. Sarbatoarea crestina a
Pastilor are o legatura semnificativa cu Pastele
Vechiului Testament, dar, in acelasi timp, ea este si
o sarbatoare cu totul noua, avand dovada invierii
Domnului nostru lisus Hristos.
 Sarbatoarea Pastelui iudaic era in amintirea
poporului evreu din robia Egiptului, trecerea prin
pustie si Legamantul de la Sinai.
 Evenimentele.
 Evenimentele mai insemnate din viata Mantuitorului

 Din Sfintele Evanghelii, cunoastem ca Iisus Hristos s-a nascut in Iudeea, la Bethleem, cu prilejul unui recensamint facut sub impartul
Augustus, in timpul procuratorului Quirinius, cum am mai spus (Luca 2, 2). Din cauza poruncii regelui Irod de a ucide pruncii din Iudea <>
(Matei 2, 16), Fecioara Maria si batrinul Iosif au plecat cu pruncul Iisus in Egipt, de unde s-au intors dupa moartea lui Irod si s-au stabilit
la Nazaret, in Galileea (Matei 2, 13-23), in timpul regelui Arhelau, fiul lui Irod cel Mare.

 La virsta de 12 ani, mergind la templul din Ierusalim, cu prilejul sarbatorii Pastelui, s-a ratacit de parintii sai si a fost gasit dupa trei zile in
templul din Ierusalim, in mijlocul invatatorilor. De la Ierusalim, s-a intors cu parintii Sai la Nazaret, unde a trait pina la virsta de 30 de ani
(Luca 2, 42-51).
 Ipotezele unor cercetatori rationalisti, dupa care Iisus ar fi invatat inaltele idei pe care le-a predicat, la preotii din Egipt, sau in alte tari
(India), sint simple inchipuiri, si nu au nici un temei istoric.

 Iisus Hristos si-a inceput misiunea Sa la virsta de 30 de ani, pe malurile Iordanului, nu departe de comunitatile esenienilor, printre ucenicii
lui Ioan Botezatorul. Primii Sai discipoli au fost discipolii lui Ioan Botezatorul, ca Ioan si Andrei (Ioan 1, 37 si 40). Cind Iisus afla de
arestarea si moartea Sfintului Ioan Botezatorul de catre Irod Antipa, se retrage in Galileea, unde incepe sa invete in orasele din jurul
lacului Ghenizaret, numit si Marea Galileei sau Marea Tiberiadei si in tinutul Decapolis, adica tinutul celor zece cetati, unde pe linga iudei,
se aflau si greci.

 El si-a ales doisprezece Apostoli si invata in zilele Sabatului in sinagogile iudeilor. Iisus se adreseaza de preferinta oamenilor simpli, celor
umili si bolnavi: orbi, paralitici, leprosi, indraciti, precum si vamesilor, carturarilor si farseilor in sinagogi, pe drumuri, in satele si orasele din
Galileea, Iudeea si Samaria. Durata activitatii publice a Mantuitorului nu este sigur cunoscuta din cauza deosebirii dintre Evanghelistii
sinoptici Matei, Marcu si Luca, care vorbesc de un singur Paste, si Evanghelistul Ioan care vorbeste de trei Paste la care a participat El,
ceea ce arata ca activitatea Sa a durat peste trei ani.

 Dupa datele cele mai probabile, rezulta ca Iisus Hristos a trait mai mult de 33 de ani, cit se crede in mod obisnuit, anume 35-36 de ani,
socotind data nasterii Lui in 749-748 a.U.c., iar data mortii in anul 783 a.U.c. sau si ceva mai mult, daca se va fi nascut inainte de 748
a.U.c. Din activitatea mesianica a lui Iisus Hristos, Evanghelistii au retinut: botezul Lui de catre Ioan in apele Iordanului (Matei 3, 13, 17,
Marcu 1, 9-11), chemarea Apostolilor (Matei 10), propovaduirea Sa insotita de minuni in Galileea, Iudeea si Ierusalim, intrarea Sa triumfala
in Ierusalim, prinderea, judecarea, condamnarea, rastignirea pe cruce, moartea, invierea si inaltarea Lui.
 Pastele Evreiesc.
 Paştele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua
de 14 Nisan. Spre deosebire de Paştele creştin, care începe obligatoriu într-o duminică,
data de început a Paştelui evreiesc poate pica în orice zi a săptămânii. Nisan este a
şaptea lună a calendarului civil evreiesc. Calendarul religios ebraic nu coincide însă cu cel
civil. În calendarul religios, Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna
nouă din aprilie, după calendarul gregorian), este prima lună a anului ecleziastic ebraic,
conform poruncii divine:

 Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului.
(Exodul 12,2).

 Conform tradiţiei ebraice, sărbătoarea Paştelui trebuie să cadă primavara. Calendarul

ebraic este însă un calendar lunar, de aceea luna Nissan ar trebui să înceapă cu 11 zile
mai devreme în fiecare an solar. Pentru ca Nissan şi Paştele să pice primavara, şi nu în alt
anotimp, se adaugă câte o lună suplimentară (numita Adar II) în anumiţi ani. Dintr-un
ciclu de nouăsprezece ani, anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 şi 19 au câte 13 luni lunare, în loc de
12 luni. Acest calendar stabil, folosit şi în prezent, a fost introdus în secolul al IV-lea,
pentru a se asigura corelarea cu calendarul solar şi anotimpurile.
 Sarbatoara Romanilor.
 Barbatii care pana in Joia mare din Saptamana Patimilor lucreaza de regula la camp, din ziua aceasta
raman acasa ca sa o curete si sa se ingrijeasca de ea, repara gardurile, ara gradina, junghie mieii de
Paste si aduna cele trebuincioase sarbatorii. Femeile, tot din Joia mare sau cu cateva zile inainte incep a
deretica prin case, a varui, a spala, a rosi ouale, a coace pasca si alte copturi.

 Fetele cele mari precum si multe neveste tinere incep a coase cate o camasa noua precum si alte haine,
ca fiecare sa aiba pentru ziua de Paste, macar o camasa noua.
 iecare are partea sa de ocupatie si grija, fiecare cauta a nu ramane in urma altora, iar sfintele Paste sa-l
surprinda ca pe un neom intre oameni.

 Cea mai insemnata coptura pe care o mananca romanii in decursul sarbatorii Pastelor este pasca,
pascuta.
 Dupa o legenda din Bucovina pasca se face, pentru ca Iisus inainte de a fi prins si rastignit pe cruce,
zice invataceilor sai, ca pana atunci au mancat cu toti copturi nedospite si nesarate adica turte sau
azime, de acum inainte vor manca copturi dospite si sarate care se vor numi paste.
 Pasca se face dintr-un aluat bine dospit in care se pune sare si lapte dulce.

 Forma este rotunda, grosimea e cel mult de un lat de deget cu impletituri (sucituri) pe margini si cele
de la mijloc in forma de cruce, care insemneaza crucea pe care a fost Mantuitorul rastignit. Intre
impletituri se pune de regula branza de vaci dulce, framantata cu ou si zahar, unsa deasupra cu
galbenus de ou si impodobita cu stafide. Pasca se face fie in Joia mare , fie in Sambata mare. In afara
de pasca, cele mai multe romance mai fac si alte copturi ca : babe, mosi, cozonaci rotunzi sau lungareti
(ca sicriul in care a fost ingropat Iisus), colaci.
Sarbatoarea Pastelui.
 Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata si cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza tocmai
noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar
cu 2 traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc invierea, trezirea la viata.

 Multi oameni de stiinta au inteles ca Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc, numit “Pesach”. Pesach
este cuvantul de origine al cuvantului “Pasti”. De Pasti, evreii sarbatoresc fuga si eliberarea din Egipt.
Multi dintre primii crestini erau evrei crescuti in traditia ebraica. Ei au privit Pastele ca o noua eliberare,
ca pe un Paste evreiesc, dar cu alta semnificatie - comemorarea venirii lui Iisus asa dupa cum
anuntasera profetii.

 Aproape toate popoarele au avut o sarbatoare a primaverii. La inceputul crestinismului, pentru ca

oamenii sa accepte mai usor religia crestina, misionarii crestini au adaptat sarbatoririi Pastelui elemente
din festivaluri pagane, festivaluri in care se sarbatorea venirea primaverii. Ar fi fost sinucidere pentru
primii misionari crestini sa converteasca oamenii la o cu totul noua sarbatoare fara ca aceasta sa nu
coincida deloc cu festivaluri care deja existau. Ca sa salveze vieti, misionarii au transmis treptat
mesajele lor catre populatie permitandu-le sa-si continue traditiile pagane, dar intr-o maniera crestina.
De exemplu, au preluat din traditia evreilor ideea sacrificarii mielului.

 De la acesta traditie, a sacrificiului, Iisus a fost numit “Mielul lui Dumnezeu”, pentru ca asa cum mielul
era sacrificat de catre evrei pentru iertare, la fel Iisus s-a sacrificat pentru salvarea lumii.
 In aceeasi perioada in care astazi se sarbatoreste Pastele crestin, popoarele scandinave sarbatoreau
zeita primaverii, Ostern sau Eastre. Aceasta traditie era asociata cu iepurasul de Pasti si ouale viu
colorate, simboluri ale bucuriei, luminii soarelui si al fertilitatii.