Rîpă Ecaterina

Anul –II- IFR

 Memoria nu e perfectă, nu e fidelă, uitam des, există amintiri false.
Există “amintiri flash” care se referă la evenimente încărcate afectiv
sau foarte importante care par să aibă o calitate fotografică. Studiile
arată ca şi ele pălesc de-a lungul timpului şi sunt înclinate către
distorsionări, la fel ca evenimentele comune. Chiar şi determinarea
originii unei amintiri poate fi dificilă. Confuzia în determinarea sursei
ar putea explica multe din erorile noastre obişnuite de memorie, ca
atunci când acuzăm un prieten ca a spus ceva ofensator, lucru pe care
de fapt l-am auzit de la altcineva. Concluzia este că, memoria nu este
reproductivă ci reconstructivă. Ceea ce ne amintim este un amestec
neclar de amintiri exacte, alături de adăugiri provenite din credinţele,
nevoile, emoţiile şi intuiţiile noastre. O altă concluzie este că memoria
este schematica, adică este organizată pe bază de scheme sau modele
mentale sau stereotipuri.
 Raspunsul este: câteodată da, câteodată nu.
Unii psihologi spun că mintea umană stochează fiecare
amintire a fiecarui eveniment de pe parcursul vieții. Este
mult mai logic sa afirmăm faptul că amintirile sunt păstrate
în funcție de cât sunt de recente, folositoare sau cât de des
accesate, iar cele ce nu se încadrează în parametrii de mai sus
sunt îngropate undeva adânc în subconștient. Această teorie
este plauzibilă prin prisma faptului că cei mai mulți dintre
noi uităm mult mai multe lucruri decât ne amintim.
 hipnotizabilitatea subiectului - această
abilitate de a intra în stare de tranșă
hipnotică și de a accesa amintiri variază
de la un individ la altul, de la un
moment al zilei la altul, de nivelul de
oboseală, etc
 nivelul de motivare al subiectului -
poate aparea o anumită piedică în
timpul transei, dacă la nivel
subconștient acesta nu își dorește
recuperarea unei părți din amintire. De
exemplu, să presupunem că o persoană
dorește să își amintească detalii și
informații cu privire la un abuz petrecut
în copilărie, dar în același timp se teme
că abuzatorul s-ar putea dovedi a fi un
membru apropiat al familiei
 experiența și abilitățile terapeutului. Aceștia au
rezultate foarte bune când reușesc să inducă
subiectului o stare de calm interior și să
adapteze procedura în funcție de nevoile
clientului
 nu în ultimul rând, când vorbim despre
recuperarea memoriei, terapeutul trebuie sa fie
foarte atent in alegerea cuvintelor, a
instrucțiunilor și a întrebărilor adresate
subiectului aflat sub hipnoză.
Să presupunem că în timpul unei ședințe un subiect
relatează că se află într-o cameră împreună cu un
adult și că se teme. În acest moment, este inadecvat
ca terapeutul să întrebe “care este numele lui?”.
Această întrebare presupune că persoana din
cameră este un bărbat și că subiectul îi știe numele,
existând posibilitatea ca nici una din variante să nu
fie adevarată. Altă întrebare greșită poate fi “unde
te-a atins?” deoarece până în momentul respectiv nu
s-a stabilit faptul că subiectul a fost atins de câtre
persoana din camera. O intrebare neutră și cea mai
indicată venită din partea terapeutului este “si ce s-a
intamplat mai departe?”
• Janice, fiica lui George Franklin, a depus mărturie că sora ei, Eileen, ia spus că
amintirile presupusei crime ieşiseră la suprafaţă în timpul terapiei cu ajutorul
hipnozei.
• Cazul împotriva cardinalului Bemardin a fost clarificat atunci când o investigaţie
a determinat faptul că amintirile lui Cook apăruseră numai după ce un terapeut,
care urmase doar 3 ore dintr-un curs de 20 de ore de hipnoză, l-a hipnotizat.
Terapeutul a luat o diplomă de maşter de la o şcoală neacreditată, condusă de un
guru New Age, John-Rodger, care pretinde că este întruparea unui spirit divin.
• Mayes a participat la două confruntări cu martori şi nu a fost identificat de
victimă. Dar, după ce victima a fost hipnotizată, aceasta la identificat pe Mayes
într-o nouă confruntare, iar în timpul procesului a susţinut cu deplină încredere că
Mayes a atacat-o. Aceste cazuri pun sub semnul întrebării ideea foarte răspândită
că hipnoza descătuşează vastul depozit de amintiri care se află în interiorul minţii
noastre şi permite accesul precis la evenimente trecute.
În fiecare caz, există un motiv întemeiat să credem că hipnoza a creat amintiri
false, reluate cu o convingere, practic, de nezdruncinat.
 Într-un eşantion de peste 850 de psihoterapeuţi, Michael Yapko (1994) a
descoperit că mari procente erau de acord cu următorii itemi, cu o frecvenţă
ridicată până la moderat:
 (1) 75% – „hipnoza permite oamenilor să-şi amintească cu acurateţe lucruri
pe care, altfel, nu ar fi putut să şi le aducă aminte";
 (2) 47% – „terapeuţii pot avea o mai mare încredere în adevărul unor
amănunte legate de un eveniment traumatizant atunci când sunt obţinute y
prin hipnoză, decât în alt fel";
 (3) 31% – „atunci când cineva are amintirea unei traume în timpul
hipnozei, în mod obiectiv trebuie ca aceasta să se fi produs„
 (4) 54% – „hipnoza poate fi utilizată pentru a recupera amintiri ale unor
evenimente reale, mergând chiar până în momentul naşterii".
 De fapt, majoritatea cercetătorilor consideră că hipnoza măreşte într-o
oarecare măsură încrederea neîntemeiată în amintiri (Green şi Lynn, 2005).
Chiar dacă oamenii extrem de sugestibili sunt cei mai afectaţi de hipnoză,
chiar şi memoria indivizilor puţin sugestibili poate fi deteriorată.
Preocupările pentru faptul că martorii oculari care sunt hipnotizaţi ar putea
rezista examinării încrucişate şi au probleme în distingerea realităţii lumii
reale de ficţiunea mentală au determinat majoritatea statelor să interzică
depoziţiile martorilor hipnotizaţi în sala de judecată.
 Trăgând linie, concluzia că hipnoza poate naşte amintiri false
este indisputabilă. Pe cât ar putea fi de tentant să contactaţi un
hipnotizator pentru a găsi bijuteria favorită pe care aţi rătăcit -o
cu ani în urmă, vă recomandăm să continuaţi să o căutati.
 Lilienfeld, Scott, O., Lynn, Steven, Jay, Ruscio, John, &
Beyerstein, Barry, L. (2010). 50 de mari mituri ale
psihologiei populare – Înlăturarea concepțiilor greșite
despre comportamentul uman. Bucureşti: Editura Trei
 www.mental-training.ro