Sunteți pe pagina 1din 49

ODONTOGENEZA

Prof. Dr. Anca Maria Răducanu


ODONTOGENEZA

• Definiţie: formarea dinţilor


• Durată: între 6 săpt. viu - 14-15 ani p.n.
(apexogeneza M12 ani) → anom. de dezv.
• Etape:
A. creşterea şi dezvoltarea dentară
B. calcificarea dentară (mineralizarea)
C. erupţia dentară.
A. CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA
DENTARĂ
Procesele fiziologice de creştere sunt:
1.Iniţierea (începerea dezv. organelor dentare)
2.Proliferarea (diviziune celulară egală/inegală)
3.Histodiferenţierea (diferenţierea celulară la
nivel tisular, celulele căpătând forme, funcţii şi
dimensiuni specifice)
4.Morfodiferenţierea (cutarea EDI pt det. JSD)
5.Apoziţia matricilor organice ale smalţului şi
dentinei (creşterea în straturi a matricilor
organice)
6.Mineralizarea (calcif. matricilor organice).
CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA
DENTARĂ cont.
Stadiile morfologice ale formării
coroanei dentare:
1. stadiul de lamă dentară (iniţierea)
2. stadiul de mugure (proliferarea egală)
3. stadiul de cupă (proliferarea inegală şi
histodiferenţiere)
4. stadiul de clopot (proliferarea, histo
diferenţierea, morfodiferenţierea)
5. stadiul coronar (apoziţia matricilor
organice şi mineralizarea lor)
1. Stadiul de lamă dentară
(iniţierea)
Origine: epiteliul primitiv al stomodeumului
- 5-6 săpt. v.i.u → 2 benzi epiteliale primitive
care se divid în → lamă vestibulară
(vestibulul bucal) şi lamă orală (LD primară).
Stadiul de lamă dentară cont
Roluri:
- formarea mugurilor DT(20), a dinţilor
succesori (I,C,PM) şi accesori
(M1,M2,M3 permanenţi)
- LD leagă mugurii dinţilor în formare
de epiteliul cavităţii bucale.
Stadiul de lamă dentară cont.
Aspect - formă de potcoavă (arcada
max. şi arcada mandibulară)
Durata de vieţii:
- De la 5-6 săpt. viu (iniţierea formării
dinţilor) – până la iniţierea formării M3
Dezintegrare: la sfârşitul stadiului de
clopot
Tulburări: de număr în plus/minus
Anomalii de număr:
anodonţie şi dinţi supranumerari
Dezintegrarea lamei dentare
• Se produce după ce se formează mugurii
DT, ai DP succesori şi accesori.
• LD se dezintegrează prin fragmentare şi
liză la momente diferite în timp
• Astfel DT pierd legătura cu epiteliul
cavităţii bucale → continuă dezvoltarea în
criptele osoase în care s-au format
• Din LD rămân resturi epiteliale care poartă
numele de perlele lui Serres → chisturi.
Dezintegrarea lamei dentare
2. Stadiul de mugure (prolif.egală)
- săp. 6-10 viu → mugurii DT (20)
- naştere - 8 luni pn→ mugurii d. succesori
se formează din LD succesională situată
oral de prima.
Stadiul de mugure cont.
- mugurii dinţilor accesori se formează spre
distal de LD primară din LD accesorie:
• luna a IV a viu → mugurii M 1 permanenţi
• luna 8-9 pn → mugurii M2 permanenţi
• 3-4 ani pn → mugurii M3
Tulburări: de număr şi unele anomalii de
formă şi dimensiune (dinţii dublii)
Dinţi dubli (fuziune /geminație)
3. Stadiul de cupă
(proliferarea egală şi inegală, histodiferenţierea)

- proliferarea egală continuă şi dimens.


mugurelui creşte
- proliferarea (inegală) mai accentuată
la baza mugurelui îi conferă forma de
cupă
Stadiul de cupă cont.
- prin histodiferenţiere la sfârşitul stadiului
de cupă se schiţează două ansambluri
celulare:
• ansamblu de celule epiteliale (la exterior) -
organul smalţului
• ansamblu de celule ectomezenhimale:
- papila dentară (la interior) ce va forma
dentina şi pulpa
Stadiul de cupă cont.
- sacul folicular (de jur împrejurul
cupei) ce va forma cementul, osul
alveolar, LP (ap. de susţinere al
dintelui)

Tulburări: anomalii de structură


genetice, anomalii de culoare
4. Stadiul de clopot
(prolif.inegală, histo şi morfodiferenţierea)
- proliferarea inegală continuă în special în
zonele cele mai avansate ale cupei care
astfel capătă aspect de clopot
- histodiferenţierea → germenele dentar
(organul smalţului, papila dentară, sacul
folicular)
- dezintegrarea lamei dentare
- morfodiferenţierea începe
Histodiferenţierea organului smalţului
Elementele epiteliale se dispun în 5 zone:
• epiteliul dentar (adamantin) extern →
rol de protecţie
• epiteliul dentar (adamantin) intern →
produce smalţul (ameloblaste). Mb.
bazală le separă de celulele
ectomezenhimale ale papilei dentare.
• EAE + EAI = bucla cervicală →
formează teaca Hertwig → induce
formarea rădăcinii.
Histodiferenţierea de la nivelul
organului smalţului cont.
• Deasupra EDI stratul intermediar →
declanşarea formării smalţului.
• În porţiunea centrală a clopotului există
reticulul stelat (pulpa smalţului) → nutriţia
celulelor stratului intermediar şi ale EDI
Tulburări: anomalii de structură
genetice (amelogeneza imperfectă),
anomalii de culoare
AMELOGENEZA IMPERFECTĂ
Histodiferenţierea de la nivelul
papilei dentare
• Celulele ectomezenhimale condensate în
concavitatea clopotului, care configurează
papila dentară, se vor dispune sub forma
unui strat de celule alungite (odontoblaste) în
apropierea membranei bazale, care le separă
de EDI. Ele vor da naştere ulterior dentinei
coronare şi mai târziu pulpei dentare.
• Tulburări: anomalii de structură genetice
(dentinogeneza imperfectă), displazia
dentinară, anomalii de culoare
Dentinogeneză imperfectă şi anomalie de
culoare de la tetraciclină
Histodiferenţierea de la nivelul
sacului folicular (dentar)
• celulele ectomezenhimale care
înconjoară “clopotul” (organul smalţului
şi papila dentară) se diferenţiază în:
cementoblaşti (cement), osteoblaşti
(os alveolar) şi fibroblaşti (ligamentele
dento-alveolare).
• Tulburări: anomalii ale structurilor
aparatului de susţinere a dintelui
Germenele dentar
Morfodiferenţierea
Definiţie
• proces fiziologic, dictat genetic al odontogenezei
care începe în stadiul de clopot avansat
• procesul de dispunere spaţială a celulelor EDI în
vederea configurării viitoarea joncţiuni smalţ-
dentină datorită proliferarii inegale la baza
germenului
• forma membranei bazale (care separă EDI de
papila dentară) determină poziţia pe care o iau
celulele germenului dentar în dezvoltare
Tulburări: modificări ale formei şi dimensiunii
dentare, numărului de cuspizi.
Morfodiferenţierea cont.
Debut
• procesul începe la nivelul unor centrii de
creştere, dictați genetic, specifici pentru
fiecare dinte în parte ex. la incisivi (4) şi la
molari (4-5)
• procesul continuă spre bucla cervicală
care este porţiunea dentară în care va
avea loc în ultimul rând morfodiferenţierea
şi apoi apoziţia matricilor organice.
5. Stadiul coronar
• Cuprinde depunerea matricii organice şi
minerale a smalţului (amelogeneza) și a
dentinei (dentinogeneza)

• Tulburări: anomalii de structură locale şi


generale: hipoplazii de smalţ, displazii de
dentină - hipomineralizări ale smalţului şi
dentinei
Tabelul 1. Anomalii dentare de dezvoltare
Stadiul Procesul fiziologic Anomalii dentare de dezvoltare
morfologic
Lama Iniţiere Anomalii de număr (în +/-)
dentară
Mugure Proliferare egală Anomalii de număr (în +/-)
Unele anomalii de formă şi dim.
Cupa Proliferare egală/inegal Anomalii de structură genetice
Histodiferenţiere Anomalii de culoare
Clopot Proliferare inegală Anomalii de structură genetice
Histodiferenţiere cont. Anomalii de culoare
Morfodiferenţiere Anomalii de formă şi dimensiune
Coronar Apoziţie matrici Anomalii de str. locale şi generale:
organice, mineralizare, - HS, displazii dentinare
maturare - HM ale smalţului şi dentinei
- anomalii de culoare
Tabel 2 Componentele germenului dentar primordial şi derivatele lor

Componenta Originea Tipul de Derivate la adult


primordială embriologicăţesut de
bază
Organul Ectoderm Epiteliu - smalţul
smalţului - o p. a epit. JDG
(organul dentar) - resturile epit. ale
lui Malassez
Papila dentară Ectomezenhim Ţesut - dentina
conjunctiv - pulpa
Sacul folicular Ectomezenhim Ţesut - cementul
conjunctiv - osul alveolar
- lig. periodontale
CARACTERISTICILE PROCESELOR DE
DENTINOGENEZĂ ŞI AMELOGENEZĂ
1. Sunt procese produse de celule înalt
specializate: ameloblastul şi odontoblastul
2. Modalităţi de reparaţie diferite
3. Smalţul şi a dentina se formează în 2 etape
4. Sunt procese care se desfăşoară gradat şi
progresiv
5. Matricile smalţului şi a dentinei se depun în
sens diferit
6. Sunt procese care se desfăşoară ritmic.
1. Smalţul şi dentina sunt produse de celule
înalt specializate postmitotice:
• odontoblastul (de origine ectomezenhimală)
• ameloblastul (de origine epitelială)
2. Modalităţi de reparaţie
Amelogeneza se produce doar în perioada
odontogenezei şi singura lui modalitate de
reparaţie posteruptivă este remineralizare (F
din salivă sau prin aport extern)
Dentinogeneza continuă pe toată perioada vieţii
cu condiţia ca pulpa să-şi păstreze vitalitatea
• Tipuri de dentină în funcţie de stadiul în care ea
se formează:
Tipuri de dentină
- dentina primară - coronară şi radiculară
- dentina secundară "dentină de reacţie" - ca
răspuns la factori fiziologici (vârsta, atriţia) →
se formează mai lent, este regulată,
uniformă, mai puţin mineralizată (începe
după atingerea planului de ocluzie)
- dentina terţiară "dentină de reparaţie" - ca
răspuns la factorii patologici sau iatrogeni
(caria, abraziunea, eroziunea sau prepararea
cavităţilor, şlefuirile etc). Dentina terţiară este
cu atât mai neregulată cu cât s-a produs mai
repede.
Tipuri de dentină
3. Etapele formării dentinei
primare
Dentinogeneza se desfăşoară în 2 etape:
• secreţia predentinei (matricea organică) care
cuprinde 2 componente:
- mantaua dentinară (la periferia camerei
pulpare) se secretă sub influenţa inductorie a
ameloblastului prin membrana bazală
- dentina circumpulpară (spre pulpă)
• mineralizarea predentinei începe când s-a
depus un strat de 4 μ de predentină.
3. Etapele formării smalţului
Amelogeneza se desfăşoră în 2 etape
• întâi se depune o primă cantitate de
predentină din mantaua dentinară şi dispare
membrana bazală
• apoi se depune matricea organică a smalţului
de către ameloblaştii secretori (0,23 mm/zi)
• urmează mineralizarea şi maturarea smalţului
Mineralizarea se face la foarte scurt timp după
apoziţia matricii smalţului prin încărcare cu
săruri minerale de calciu şi fosfor şi formare a
cristalelor de hidroxil apatită.
Amelogeneza cont.
Maturarea smalţului
• smalţul imatur este mai alb, mai moale,
sensibil la atacul carios
• maturarea presupune mineralizarea masivă
de la 67% la 97% şi pierderea unei mari
cantităţi de apă şi proteine (amelogeninele
dispar complet iar enamelinele rămân în
cantitate mică având rol în formarea
cristalelor de hidroxilapatită cărora le
direcţionează creşterea şi le orientează axul)
Amelogeneza cont.
• după ce s-a depus şi mineralizat smalţul unui
grup de celule pe toată grosimea lui are loc
maturarea lui
• maturarea smalţului continuă şi posteruptiv
timp de 2 ani. În această perioadă sunt foarte
eficiente toate metodele locale de profilaxie a
cariei (igiena, dieta, fluorizarea, sigilarea)
4. Amelo și dentinogeneza se desfăşoară
gradat şi progresiv de la vârful cuspizilor şi
marginii incizale spre colet
5. sensul depunerii matricilor este diferit
pentru smalţ şi dentină:
• odontoblastele depun matricea organică a
dentinei în sens centripet (de la JSD spre
papila dentară), ultima cantitate de
dentină se depune spre profunzime
• ameloblastele depun matricea organică a
smalţului centrifug (de la JSD spre
exterior), ultima cantitate de smalţ se
depune spre suprafaţă
- după ce depun smalţul ameloblastele
dispar
Amelogeneza și dentinogeneza
cont.

6. apoziţia matricilor organice se


desfăşoară ritmic cu perioade de
activitate mai intensă şi mai redusă
ceea ce va genera apariţia unor linii
de 3 creştere:
• liniile de creştere Retzius în smalţ
• liniile de creştere Ebner-Owen în
dentină
Linia neonatală Orban – Schoor în
smalț
• este o striație a lui Retzius mai largă
• este o linie de creştere invizibilă cu ochiul liber
care delimitează smalţul format în viu faţă de cel
format postnatal
• cu cât naşterea este mai îndelungată linia
neonatală este mai lată (hipomineralizată)
• apare ca urmare a modif. fc, nutriționale postnatale
.
Linii de creștere în dentină
• Liniile de creștere von
Ebner (ritmul zilinic de
depunere 4 μm)
• Liniile de contur Owen
(alternanța fiziologică a
mineralizării)
• Linia neonatală (linie a
lui Owen exagerată)
Linia neonatală (striație Retzius)
• la toţi d. a căror min. cor.
începe în viu.
• arată cât din cor. este
mineralizată la naştere
• Incisivii temp - 1/3 medie
cu cea de colet
• Canini - 1/3 medie cu cea
ocluzală
• La M1 temp - pct. de
contact și M2 cuspizii uniți
• La M1 - vf. cuspizilor pt că Hiperbilirubinemie neonatală
min. sa începe la naştere.
Formarea rădăcinii şi a ap. de suport dentar la
monoradiculari
• formarea rădăcinii începe după formarea
coroanei şi se desfăşoară concomitent cu
debutul erupţiei dentare propriu-zise şi cu
formarea ligamentelor periodontale
• EDI + EDE → bucla cervicală → prin
proliferarea celulelor epiteliale de la nivelul
buclei cervicale către baza papilei dentare
ia naştere o formaţiune epitelială numită
teaca lui Hertwig von Brűnn.
Rolurile tecii lui Hertwig

• Teaca lui Hertwig nu participă direct la


formarea rădăcinii ci are rol în
prefigurarea formei, dimensiunii şi
numărul rădăcinilor
• rol de tutelare şi dirijare a formării
rădăcinii
• induce difereţierea odontoblastelor
radiculare de la periferia papilei dentare
care vor depune dentina radiculară.
Componentele teacii lui Hertwig:

• diafragmul epitelial care este partea


terminală (liberă) a tecii, ce are o poziţie
relativ fixă şi o direcţie cvasiorizontală,
delimitând zona pulpară de zona sacului
folicular şi prefigurând astfel viitorul orificiu
apical
• teaca propriu-zisă este partea care
priveşte spre coroană şi care va fi
fragmentată după depunerea dentinei.
Mecanismul de producere al rădăcinii
• celulele tecii la locul de cudură → efect inductor
asupra celulelor papilei dentare cu diferenţiere
lor în odontoblaste → care vor depune prima
cantitate de dentină.
• ritmul de depunere al dentinei radiculare este
mai lent ca cel al dentinei coronare.
• după ce dentina radiculară are o anume grosime
celulele nediferenţiate ale sacului folicular
invadează teaca propriu-zisă şi o fragmentează
• resturile epiteliale ale tecii Hertwig se numesc
resturile epiteliale ale lui Malassez (chisturi
radiculare paradentare, granuloame chistice)
Formarea rădăcinii la
pluriradiculari
• bucla cervicală (inel) trimite 2-3 prelungiri
(septuri) epiteliale în interior în funcţie de
numărul rădăcinilor (septare)
• la fiecare compartiment astfel obţinut începe
formarea rădăcinii ca la monoradiculari
• ulterior prin unirea septurilor şi formarea
primei cantităţi de dentină se formează
podeaua camerei pulpare
• Tulburări: Anomalii de număr, dimensiune,
formă, de structură radiculare