IGIENA COPILULUI ȘI

ADOLESCENTULUI
( DOAR SLIDE-URILE UNDE APARE
SCRISUL NEGRU )
- SUNT 22 DE SLIDE-URI -
• Din punct de vedere medical igienic și pedagogic
se delimitează următoarele perioade de
dezvoltare:
-prima copilărie
-perioada de viață a nou-născutului (0-28 zile)
-perioada de viață a sugarului (1-12 luni)
-perioada de viață a copilului mic (1-3 ani)
-a doua copilărie
–perioada preșcolarului mic (3-4 ani)
-perioada preșcolarului mijlociu ( 4⅟₂-5 ani)
-perioada preșcolarului mare (5-6 ani)
• -a treia copilărie –perioada școlarului mic (6-
10,11 ani)
• -perioada școlarului mijlociu (10-11 ani-13-15
ani) (perioada prepubertară)
• -adolescența -13-15 ani-18 ani
• -tinerețea -18-25 ani
 Factorii care condiționează greutatea la
naștere a copiilor:
• -durata sarcinii; calculată din prima zi după ultimul
ciclu = 281-282±11 zile. După unii specialiști ⅔ din
numărul sarcinilor au o durată de 270-291 zile.
• -numărul sarcinilor anterioare; greutatea și înălțimea
nou-născutului crește cu numărul sarcinilor
anterioare ale mamei.
• -varstamamei; tinerele sub 16 ani nasc mai frecvent
copii cu greutate redusă, ca și femeile peste 40 ani.
• -sexul copilului; încă de la naștere băieții au o
dezvoltare staturo-ponderală mai bună decatfetele.
• -dezvoltarea corporală a mamei;
Factorii de mediu care condiționează sau determină
prematuritatea și malformațiile congenitale:

• radiațiile ionizante.
• factori chimici, fie medicamente (hormoni,
calmante, sulfamide,etc.), fie intoxicații prin
substanțe toxice industriale, sau administrare de
substanțe cu acțiune abortivă.
• factori biologici acționandîn cadrul infecțiilor virale
(rujeolă, rubeolă) sau în cadrul infecțiilor
bacteriene stafilococice, prin sifilis sau tuberculoză
determină întinse și grave malformații congenitale.
 CARACTERISTICI FIZIOLOGICE EVOLUTIVE ALE
COPIILOR DE 0-3 ANI
• Față de ușurința fenomenului de termoproducție
copiii de 0-3 ani dispun în același timp și de mari
posibilități de termopierdere. Pierderade căldură
este datorată suprafeței cutanate mari în raport cu
masa corporală( de 2-3 ori mai mare decatla
adult),apoi țesutul adipos este redus ca grosime, iar
tegumentele sunt mai subțiri ceea ce ușurează
pierderea căldurii corpului. Controlul nervos al
echilibrului termic este mai puțin perfecționat.
Așadar, atenție la confortul termic al copiilor: 22-24
ᴼC în camerele copiilor.
 2. Caracteristicile evolutive ale aparatului
respirator
-toracele este relativ stramt pană la coasta a 4-a și
dilatat la bază, motiv pentru care copilul are posibilități
reduse de creștere a ventilației prin mărirea
amplitudinii respiratorii; el acoperă nevoile crescute de
aer prin polipnee. Nou-născutul are o frecvență
respiratorie de 45-55 respirații/minut, copilul de 1 an
35 respirații/minut, de 2 ani 32 respirații/minut și de 3
ani de 30 respirații/minut. Respirația este neregulată,
ritmul respirator și amplitudinea respirațiilor
modificandu-se foarte ușor sub influența condițiilor
externe
 3. Caracteristicile evolutive ale aparatului
cardiovascular
• Nevoile metabolice crescute sunt compensate de
o viteză de circulație mare, tahicardia este
fiziologică de 130-150/minut la nou-născut,
125/minut la 1 an, 110/minut la 2 ani, 100/minut
la 4 ani.Adaptareaactivității cordului la nevoi de
irigare sporite se face în special prin creșterea
minut-volumului cardiac pe baza accelerării
frecvenței cardiace. Minut-volumul cardiac este
aproape dublu față de cel al adultului
 4. Caracteristicile evolutive ale aparatului
digestiv; dezvoltarea dinților temporari
• Dentiția temporară se dezvoltă în primele 30 luni de
viață. În medie la 8 luni și 1 săptămanăau primul
dinte; 2 dinți la 8 luni și 3 săptămani; 4 dinți la 10
luni și 2 săptămani; 8 dinți la 14 luni și 2 săptămani;
16 dinți la 24 luni; 20 dinți la 30 luni și o săptămană.
• Caracteristicile funcționale ale aparatului digestiv
impun adaptarea alimentației la etapele de varstă,
fragmentarea meselor și acoperirea nevoilor de
alimentație .
 5. Caracteristicile evolutive ale
aparatului urinar
• Rinichiicresc ca masă viscerală mai ales în
primul an apoi evoluează mai lent , ca în
perioada prepubertarăsă existe o nouă
perioadă de creștere rapidă. Odată cu
creșterea masei se înmulțesc și se alungesc
tubiirenali. Capacitatea vezicii urinare crește
de la 50cmc la nou-născut la 200-280cmc la 1
an și pană la 252-400cmc la 2-3 ani.
Musculatura vezicii este slab dezvoltată.
 6. Dezvoltarea aparatului locomotor
• La 2 luni de viață intrauterină scheletul este cartilaginos. La
naștere se constată prezența punctelor de osificare, osificare
care continuă pană la 3 ani. Dezvoltarea osoasă se face mai
precoce la fetițe decatla băieți. Ritmul dezvoltării osoase este
mai lent la copiii cu condiții deficitare de viață și în perioada
anotimpului de iarnă.
• Țesutul osos dispune de o vascularizație bogată și se
caracterizează printr-o slabă mineralizare, deci rezistență
redusă la traumatismele directe dar în același timp o
elasticitate mai mare datorită bogăției de colagen. Intensitatea
proceselor de creștere la nivelul oaselor favorizează difuzarea
proceselor inflamatorii, în același timp însă, permite și o
refacere osoasă mai rapidă decatla alte perioade de dezvoltare
 2. Dezvoltarea psiho-motorie
• Un rol important în activitatea motorie îl reprezintă
prehensiunea ca formă elementară de contact cu
mediul. La 3 luni copilul prezintă reflexul tonic al
mâinii; la 4 luni prinde obiectele cu toată mâna; la 6
luni poate să flecteze degetele; la 8 luni duce obiectul
la gură; la 9 luni opune policele celorlalte degete iar la
10 luni poate să realizeze pensa police-index.
• Între 2 și 3 ani se perfecționează mersul și echilibrul,
ceea ce permite copilului să urce trepte, să meargă pe
plan înclinat și să se cațere.
 3.Dezvoltarea vorbirii
• Înțelegerea cuvintelor se realizează după 7-9 luni. La
10-12 luni imită cuvintele pronunțate de cei din jur
(perioada de ”psitacism” ), iar la 12-15 luni copiii
pronunță cuvinte ce exprimă dorințe sau afecte. La 2
ani copilul cunoaște 300-400 cuvinte dintre care 200
constituie vocabularul activ și construiește propoziții
corecte sintactic. Dacă la împlinirea vârstei de 3 ani
nu a reușit să atingă această etapă, copilul are cu
siguranță o întârziere a dezvoltării neuropsihice,
chiar dacă a pronunțat cuvinte la un an. La sfârșitul
anului al treilea copilul începe să se exprime în fraze.
 REGULI DE IGIENĂ PENTRU COPIII DE VÂRSTĂ
MICĂ (0-3 ANI )
Asistentul medical din creșe și alte unități de
educație timpurie are, în principal , următoarele
atribuții:
-efectuează triajul zilnic al copiilor; verifică avizele
epidemiologice și cauzele absenței copiilor,
colaborând cu părinții;
-asigură asistența medicală de urgență și solicită
serviciul de ambulanță, când este cazul;
-anunță părinții privind situația de urgență;
REGULI DE IGIENĂ PENTRU COPIII DE VÂRSTĂ
MICĂ (0-3 ANI )
-colaborează cu medicul de familie al copiilor;
-administrează copiilor medicația prescrisă, cu
acordul părinților;
-întocmește și ține evidența fișelor medicale ale
copiilor;
-întocmește meniurile, respectând normativele
nutriționale pentru fiecare categorie de copii în
parte;
 REGULI DE IGIENĂ PENTRU COPIII DE VÂRSTĂ
MICĂ (0-3 ANI )
• monitorizează modul în care se pregătește, se
distribuie și se administreză alimentația copiilor;
• controlează zilnic blocul alimentar;
• controlează evaluările periodice ale personalului;
• ține evidența medicamentelor;
• Izolează copiii bolnavi;
• efectuează educația pentru sănătate a părinților
și copiilor;
• termometrizează, cântărește și măsoară copiii.
 2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ

Evoluția fizică a preșcolarului se referă la:

1.Dezvoltarea corporală:
-creșterea în înălțime(mai intensă între 4-6 ani),
-creșterea în greutate (rata creșterii anuale fiind 2
kg),
-creșterea circumferinței toracice (la 56,7cm la 6
ani),
-creșterea circumferinței craniene (51,3 cm la 5 ani).
 2. IGIENA COPIILOR DE VÂRSTĂ PREȘCOLARĂ

4.Dezvoltarea aparatului cardiovascular; greutatea

inimii crește la 6-7 ani de 5-6 ori față de greutatea la
naștere; frecvența cardiacă se micșorează, la 6 ani
fiind de 81/minut; tensiunea arterială crește cu
vârsta de la 95-58mmHg la 3-4 ani la 98-60mmHg la
5-6 ani; circulația sângelui se face mai rapid la
vârsta preșcolară decât la copiii mari, ceea ce
favorizează o irigare mai intensă a țesuturilor și
asigurarea acestora cu substanțe nutritive necesare
pentru creștere și dezvoltare.
2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ

8. Dezvoltarea sistemului nervos:

-creierul crește rapid în primii ani de viață, astfel
încât la 3 ani cântărește aprox. 1100 g iar la 5-8
ani 1200 g.
În această perioadă se realizează perfecționarea
funcțională a activității nervoase superioare, se
dezvoltă activitatea motorie, limbajul, activitatea
de cunoaștere și viața afectivă.
Tulburări de vorbire:
-dislalia = dificultate în pronunțare
-tulburările de ritm și cadență,
-bâlbâiala,
-tulburările de voce (mutismul),
-întârzieri în dezvoltarea generală a vorbirii,
-dislexia = Tulburare nervoasă, constând în dificultatea de a citi și a înțelege
ceea ce se citește
-disgrafia = Tulburare a scrisului din cauza unei ataxii sau a unor tulburări
nevrotice

Copiii cu tulburări de vorbire trebuie îngrijiți logopedic și din

punct de vedere medical.
2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ

• Preșcolarii depistați cu probleme de sănătate

ce nu pot fi rezolvate de medicul examinator
vor fi trimiși de către acesta la cabinetele de
specialitate, pentru precizarea diagnosticului și
a atitudinii terapeutice.
• În Art14 al Ordinului 1668/09.12.2011 se
precizează în ce constau examinările periodice
de bilanț, valabile atât pentru preșcolari, cât și
pentru elevi:
 2. IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ PREȘCOLARĂ

a)”efectuarea anamnezei, cu accent pe: date fiziologice

referitoare la pubertate, boli care au apărut în intervalul dintre
ultima examinare medicală de bilanț și data examinării,
deficiențe senzoriale, de limbaj, de dezvoltare mintală, date
sociofamiliale, factori de risc;

b)efectuarea unui examen clinic pe aparate și sisteme,

avându-se în vedere în cadrul acestuia și examenul
endocrinologic;

c)efectuarea examenului dezvoltării fizice

(somatoscopie, somatometrie, fiziometrie);
d)depistarea tulburărilor de vedere;

e)depistarea tulburărilor de auz;

f)depistarea întârzierilor în dezvoltarea

neuropsihică la preșcolari;

g)înregistrarea datelor obținute în urma

examinărilor medicale periodice de bilanț ale stării
de sănătate în fișa medicală a copilului.”