Sunteți pe pagina 1din 32

Viziunea post 2020

Viitorul educației în România


Viziunea centrală este ca, prin adoptarea unei abordări
„integrate, de sistem", educația și formarea românească să
devină printre cele mai bune zece sisteme din Europa.

Programul de guvernare are în vedere „creșterea prestigiului


internațional al României, prin valorificarea potențialului
domeniului educației și cercetării, spre exemplu, prin
sprijinirea tinerilor care pot face performanță" prin elaborarea
unor politici țintite spre aceștia, prin care să le fie susținută
motivația de a participa la educație și prin care să fie sprijiniți
să atingă excelența în domeniul de interes.
Pe termen scurt, în anii imediat următori este imperios
necesar să prioritizăm:

1) Selecția și formarea inițială și continuă a cadrelor didactice,


a consilierilor școlari și a liderilor educaționali;
2) Modificarea conținuturilor, a predării și evaluării astfel
încât școala să devină mai atractivă, mai interesantă și mai
creativă;
3) Debirocratizarea și digitalizarea serviciului public de
educație
• Programul de guvernare 2018-2020 afirmă că
„implementarea principiului egalității de șanse în educație,
îmbunătățirea performanțelor educaționale, abilităților și
competențelor tuturor copiilor și tinerilor, prin accesul la un
sistem de educație de calitate, relevant și incluziv sunt
cheia pentru creștere economică și prosperitate."
Îmbunătățirea planificării individuale a învățării, a tranziției
elevilor în etapele critice ale sistemului de educație, precum și
asigurarea nevoilor de bază pentru toți elevii - de la transport
și îmbrăcăminte până la hrana zilnică - sunt elemente
strategice care susțin acest deziderat.
Investiția în educație este văzută din perspectiva asigurării
unui serviciu de educație echitabil, iar creșterea utilizării
instrumentelor digitale vă face ca elevii să fie echipați cu
abilitățile necesare pentru a face față provocărilor unui mediu
de învățare în continuă schimbare.
Un sistem educațional și de formare excelent și inovator este
definitoriu pentru împlinirea personală, construirea unei
societăți echitabile și a unei națiuni de succes.
Așa cum se afirmă în programul de guvernare, în condițiile
unui declin demogratic accentuat, valorificarea potențialului
fiecarui copil este esențială.
Studii la nivel național și internațional arată că, din această
perspectivă, este fundamentală crearea unei stări de bine în
școli, a unei atmosfere de lucru care să invite la învățare și să
ajute copiii să depășească barierele de nivel emoțional, dar și
pe cele de nivel social.
• Generalizarea si îmbunătățirea calității educației timpurii va
oferi o experiență de învățare mai bună pentru copii de la o
vârstă fragedă, și va pune baze solide pentru participarea
acestora la activități de învățare pe tot parcursul vieții.

• Creșterea calității formării inițiale și continue a cadrelor


didactice, precum și îmbunătățirea conducerii școlilor și
creșterea autonomiei acestora sunt puncte definitorii ale
viziunii.
I. Rolul educației
Educația are și a avut dintotdeauna roluri multiple pentru individ
și pentru societate.

• În primul rând, educația are implicații semnificative în prosperitatea


economică a fiecărui individ în parte, a fiecărei comunități, a
fiecărei națiuni. Tehnologiile și evoluția lor rapidă au modificat
mediul de afaceri, procesele de producție și au dus concurența de la
nivel local la nivel mondial. O forță de muncă bine educată este
crucială în lumea contemporană, iar lupta pentru resursele
naturale ocupă azi un loc secund, fiind devansată de lupta pentru
resurse umane.
• Astfel educația a devenit treptat una dintre cele mai mari afaceri la
nivel mondial și sectorul privat a preluat treptat o mare parte din
responsabilitatea educației pe tot parcursul vieții.
• Educația are apoi un rol și implicații culturale esențiale.
Rămâne principala cale prin care valorile și tradițiile se
transmit din generație în generație, se modelează pentru a
reflecta evoluțiile culturale și economice și se ancorează în
realitățile sociale contemporane.
• Un alt rol al educației este cel social. Educația oferă fiecărui
individ oportunitatea de a acumula cunoștințele și de a își
dezvolta atitudinile și abilitățile necesare pentru a deveni
un cetățean informat și activ, care contribuie la propășirea
comunității sale și a națiunii. Educația asigură astfel
stabilitatea și dezvoltarea socială
• Un rol fundamental al educației se referă la dezvoltarea
personală.
• Fiecare individ trebuie să aibă posibilitatea de a se dezvolta
potrivit potențialului propriu, astfel încât să poată asigura
independența și prosperitatea lui, a familiei pe care
eventual decide să și-o întemeieze și a grupurilor din care
decide să facă parte.
• Dezvoltarea personală continuă prin învățare pe tot
parcursul vieții este esențială în societatea contemporană
II. Valori fundamentale

• Valorile pe care se construiește educația în România


sunt cele de încredere, echitate, solidaritate,
eficacitate și autonomie.

• Încrederea este o valoare esențială, care definește


respectul reciproc și interdependența între toți actorii
implicați în educație, de la elev și profesor până la
familie și comunitatea largă.
• Echitatea înseamnă respectarea dreptului
fiecărui elev de a avea șanse egale de acces
pentru atingerea potențialului său maxim,
indiferent de statutul socioeconomic, de
aptitudini sau caracteristici fizice și psihice
• Solidaritatea este acțiunea comună,
coordonată, prin care toți membrii și actorii
societății formează o comunitate de învățare
incluzivă și lucrează împreună, ca egali, în
folosul serviciului public de educație.
• Eficacitatea este preocuparea ca educația să
aibă impactul dorit, respectiv copiii să învețe și
să progreseze spre potențialul lor maxim,
astfel încât viitorii cetățeni să aibă o viață de
calitate.
• Autonomia profesională este asumarea
procesului și parcursului decizional la nivel de
elev, profesor, curriculum și administrare a
serviciului public de educație
Beneficiarii serviciului public de educație

Școala în serviciul copilului/ tânărului


Școala în sprijinul familiei și al comunității
Școala în serviciul societății
Responsabilitatea pentru succesul serviciului
public de educație
1. Familia este primul educator
2. Profesorul este garantul educației de calitate
3. Liderul educațional este model de inovare și
performanță
4. Școala autonomă unește forțele comunității
locale
Obiectivele serviciului public de educație

Parcursul școlar obligatoriu construiește adultul


autonom

Comunitatea universitară generează


creativitate, inovare și progres științific
Dezvoltarea infrastructurii

În vederea realizării acestor elemente ale viziunii strategice


pentru sistemul educațional și de formare românesc, la toate
nivelurile, este necesară, în primul rând, îmbunătățirea
accesului la servicii de calitate și incluzive în educație, formare
și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurii
Principiile care ghidează investițiile în infrastructura
educațională
Deciziile privind investițiile în infrastructura educațională contribuie la asigurarea accesului la medii de
învățare care sprijină dezvoltarea personală, coeziunea socială și dezvoltarea sustenabilă și sunt
fundamentate pe următoarele principii:

Echitate
• Promovarea corectitudinii și imparțialității în privința investițiilor în infrastructură prin identificarea
diferențelor inerente între oportunitățile și avantajele de care beneficiază unele grupuri ale
populației și reacția pentru atenuarea acestora

Non-segregare
• Prevenirea situațiilor în care investițiile conduc la înființarea unor noi unități de învățământ izolate
sau la menținerea izolării unor unități de învățământ existente

Spații de învățare inovatoare


• Crearea unor spații de învățare proiectate special pentru a promova noi abordări de predare și
învățare, inclusiv cu ajutorul tehnologiilor moderne
Principiile care ghidează investițiile în infrastructura
educațională
Sustenabilitate
• Prioritizarea investițiilor în infrastructură care asigură protecția mediului și
întreținerea eficientă raportat la costuri

Nediscriminare
• Prevenirea tratamentelor inegale și incorecte în furnizarea serviciilor de
educație în unitățile de învățământ

Cadru decizional holistic/ cuprinzător


• Luarea deciziilor privind investițiile ținând cont de toate dimensiunile
analitice relevante, inclusiv tendințele demografice și nevoile pieței forței
de muncă
Principiile care ghidează investițiile în infrastructura educațională
Răspuns la nevoile locale
• Prioritizarea propunerilor de investiții care răspund nevoilor comunităților
deservite de unitățile de învățământ

Relevanța pentru piața forței de muncă


• Susținerea propunerilor de investiții în infrastructura educațională care răspund
nevoilor actuale și viitoare ale pieței forței de muncă

Incluziune socială
• Asigurarea faptului că investițiile în infrastructura educațională contribuie la
participarea în societate a persoanelor din grupuri dezavantajate

Transparență
• Susținerea propunerilor de investiții clare, fundamentate, elaborate în
conformitate cu reglementările în vigoare, accesibile publicului
Principiile care ghidează investițiile în infrastructura
educațională
Flexibilitate
• Prioritizarea investițiilor în medii de învățare care încurajează proiectarea,
adaptarea și modificarea spațiilor, echipamentelor și mobilierului astfel încât să
răspundă nevoilor diferitelor tipuri de participanți

Coerență strategică
• Asigurarea faptului că investițiile în infrastructura educațională se realizează în
concordanță cu strategiile naționale din sectorul educație și din alte sectoare
relevante

Siguranță
• Prioritizarea investițiilor în medii de învățare care asigură protecția fizică a elevilor
și a personalului
Principiile care ghidează investițiile în infrastructura
educațională
Alte elemente care trebuiesc luate în considerare în acest context sunt:

• - Supraaglomerarea - deși nu este o problemă presantă pe ansamblul


unităților de învățământ din România, capătă o importanță mai mare
atunci când este analizată în coroborare cu alți factori care cresc riscul
de PTȘ. În ansamblu, analiza datelor privind performanțele elevilor,
inclusiv rezultatele la evaluarea națională la clasa a-8-a și la examenul
de bacalaureat și ratele de absolvire, arată existența unor diferențe
semnificative între unitățile de învățământ din mediul urban și cele din
mediul rural, probabil exacerbate de accesul inegal la o infrastructură
educațională de calitate.
Principiile care ghidează investițiile în infrastructura
educațională

Alte elemente care trebuiesc luate în considerare în acest context sunt:

• - Accesul elevilor cu dizabilități fizice este limitat: aproximativ jumătate


dintre școlile din România nu facilitează accesul persoanelor cu dizabilități
fizice.
Accesibilitatea infrastructurii școlare din România ar trebui să fie extinsă
pentru a cuprinde toate dimensiunile infrastructurii fizice (mobilier specific,
toalete adecvate nevoilor elevilor cu dizabilități fizice, rampe de acces, etc)
necesare accesului elevilor cu nevoi speciale.
Investițiile în infrastructura educațională ar trebui să aibă o componentă
obligatorie privind adaptarea/construirea cel puțin a elementelor esențiale
(rampă de acces) care permit accesul persoanelor cu dizabilități la serviciile
de educație.
Scenariul propus pentru implementarea viziunii

Ministerul Educației Naționale asigură cadrul legal și


metodologic de funcționare a serviciului public de educație, pe
principiile subsidiarității și responsabilizării.

Prin instituțiile din subordinea sa, Ministerul contribuie la


asigurarea omogenității calității și impactului demersului
educațional, în special a parcursului școlar obligatoriu.
Scenariul propus pentru implementarea viziunii

Ministerul Educației Naționale, ca angajator principal în cadrul


serviciului public de educație, garantează calitatea corpului
profesoral.
Ministerul Educației Naționale sprijină, prin Consiliul Național
pentru Curriculum și Resurse Educaționale, demersul
educațional și asigură unitatea și relevanța competențelor
dezvoltate. Pentru aceasta, vor exista etape distincte de
dezvoltare a competentelor, structurate pe perioade de trei ani,
urmate de teste standardizate de evaluare și de măsuri
remediale, acolo unde este cazul.
Scenariul propus pentru implementarea viziunii

În cooperare cu alte instituții abilitate ale statului, cu organizații


de caritate și cu reprezentanți ai societății civile și ai sectorului
economic, școala asigură hrană pentru toți copiii pe durata
programului școlar, precum și rechizite și alte mecanisme de
suport social care să garanteze egalitatea de șanse.
Serviciile de tip școală după școală, programele remediale și
diferențiate, precum și activitățile extrașcolare, de consiliere și
orientare în alegerea carierei, serviciile de suport emoțional si
psihologic sunt parte integrantă a ofertei fiecărei instituții de
învățământ, fără a genera costuri suplimentare la nivelul familiei.
Scenariul propus pentru implementarea viziunii

Prin Institutul de Științe ale Educației, Ministerul Educației


Naționale dezvoltă profiluri de absolvire pentru fiecare etapa a
parcursului școlar obligatoriu, profiluri care devin obligații
contractuale pentru instituțiile și personalul serviciului public de
educație, iar evaluarea performanței unităților de învățământ
se face prin raportare la atingerea acestor obligații.
Obiective strategice

• Creșterea calității experienței școlare și de învățare


Creșterea calității rezultatelor serviciului public de educație
pornește de la îmbunătățirea stării de bine în comunitățile
noastre școlare: stimularea dezvoltării personale, a sănătății și a
stării de bine a elevilor și a comunității școlare mai largi utilizând:
digitalizarea, Îmbunătățirea evaluării, Cicluri școlare diferențiate,
Obiective strategice

Îmbunătățirea participării tuturor elevilor la actul


educațional
Școala asigură contextul pentru sprijin socio-educațional
pentru toți copiii, în funcție de nevoile lor, devenind un
mediu incluziv și care susține egalitatea de șanse.
În acest scop, școala cooperează cu alte instituții abilitate
ale statului, cu organizații de caritate și cu reprezentanți ai
societății civile și ai sectorului economic.
Obiective strategice
Construirea de punți între educație și comunitate
• Școala contribuie direct, prin pregătirea profesională, la dezvoltarea
economică și pregătește cetățenii României să trăiască împreună și alături
de alții, să creeze, să gândească, să inoveze și să participe la viața
societății.
• Școala încurajează și susține, prin activitatea sa de educație și formare,
progresul cultural și social, caracterizat prin antreprenonat, invenții,
design, reînnoire, interacțiunea dintre știință și artă, prin încurajarea
curiozității și creativității, prin învățare continuă și eficientă, prin
adaptarea la schimbări rapide în contexte flexibile.
• Educația viitorului în Romania se construiește pe aceste principii și pe
pilonii culturii noastre naționale și europene.