Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA ,,DUNĂREA DE JOS”GALAŢI

FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE


SPECIALIZAREA MEDICINĂ DENTARĂ

ASPECTE CLINICE ŞI TERAPEUTICE ÎN


PARODONTITELE APICALE ACUTE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
ACAD. PROF. DR. ANDREI ILIESCU

ABSOLVENT:
TOFAN ALINA ELENA

2019
Motivaţia alegerii temei

 Din multitudinea de afecţiuni care se întâlnesc în


endodonţie am ales să vorbesc despre parodontitele
apicale acute deoarece sunt frecvente în practica
stomatologică, prezintă o simptomatologie
spectaculoasă, necesită un diagnostic corect, iar
tratamentul trebuie să fie promt și intens, individualizat
în raport cu statusul local și general al pacientului,
complicaţiile care pot să apară pot fi destul de grave.
Scopul și obiectivele cercetării

 Scopul acestui studiu a fost de a determina frecvenţa afecţiunilor pulpare


și a parodontitelor apicale, în cabinetul stomatologic, pe o anumită perioadă de
timp.

 Obiectivele principale ale studiului sunt:


1.Intruirea pacienţilor cu privire la îmbunătăţirea igienei orale;
2. Motivarea pacienţilor de a face controale stomatologice periodice;
3.Motivarea pacienţilor de a merge la medicul dentist pentru tramanetul
leziunilor carioase incipiente, modificărilor de culoare ale dinţior, fracturi
coronare;
4. Informarea pacienţilor cu privire la etiologia acestor afecţiuni și importanţa
prevenirii lor;
5. Efectuarea tratamentelor afecţiunilor pulpare și a parodonţiului apical;
6. Urmărirea clinică a pacienţilor și dispensarizarea lor.
Materiale și metodă

 Studiul s-a efectuat în perioada 01.04.2018 –


01.04.2019 într-un cabinet de medicină dentară din orasul
Galaţi. Lotul de studiu a fost format din 78 de pacienţi, cu
vârste cuprinse între 15 – 65 de ani, de ambele sexe, cu
provenienţă atât din mediul urban cât și din cel rural.
 Am studiat incidenţa afecţiunilor pulpei dentare și a
parodonţiului apical în funcţie de sex, vârstă, mediu de
provenienţă, frecvenţa afecţiunilor pulpare.
Rezultate și discuţii
 Conform repartiţiei pacienţilor pe sexe s-a observat că femeile
sunt mai afectate de bolile pulpei dentare și a parodonţiului apical
decât bărbaţii.
Tabel nr. 1. Repartiţia pacienţilor pe sexe.
Repartiţia pe sexe Număr Procent

Femei 46 59%

Bărbaţi 32 41%
 În urma repartiţiei conform vârstei, cele mai multe
tratamente edodontice s-au făcut în grupa de vârstă 25 –
35 de ani.
Tabel nr.2. Repartiţia conform vârstei.
Vârstă Femei Bărbaţi
15-25 5 8
25-35 14 12
35-45 10 7
45-55 9 7
55-65 2 4
 În urma repartiţiei conform mediului de
provenienţă, s-a constatat că pacienţii din mediul rural
sunt mai afectaţi de afecţiuni pulpare sau a parodonţiului
apical decât cei din mediu urban.
Tabel nr. 3. Repartiţia după mediul de provenienţă.

Mediu Număr Procent

Urban 34 43,5%

Rural 44 56,5%
 Conform repartizării pacienţilor pe simptomatologia afecţiunilor
din sfera endodontică s-a constatat că cele mai des întâlnite sunt
pulpitele acute, apoi parodontitele apicale cronice și în cele din
urmă parodontitele apicale acute.
Tabel nr. 4. Repartizarea pacienţilor după afecţiunile endodontice îtâlnite.

Afecţiuni Număr Procent

Pulpite acute 31 40%

Parodontita apicală acută 19 24%

Parodontita apicală cronică 28 36%


Caz clinic
Pacient: B. C.
Vârsta: 28 ani
Sex: feminin
Domiciliu: Galaţi
Ocupaţia: Asistent medical
Motivul prezentării: Durere la nivelul dintelui 1.1 cu apariţia unei fistule în
dreptul apexului și tumefierea mucoasei vestibulare, în zona frontală.
Caz clinic

La examenul clinic s-a constatat că pacienta prezenta:


- durere cu caracter pulsatil, de intensitate medie;
- obturaţie fizionomică din compozit pe faţa orală și mezială a
dintelui afectat;
- prezenţa unei leziuni carioase pe faţa distală a dintelui;
- prezenţa unor leziuni carioase secundare în jurul obturaţiei de pe
faţa mezială;
- dintele fiind sensibil la percuţia în ax;
- mobilitate a dintelui de gradul 1;
- modificare de culoare și tumefiere a mucoasei vestibulare,
prezenţa unei fistule în dreptul apexului dintelui, pe mucoasa
vestibulară;
Caz clinic
La examenul radiologic se constată:
- radioopacităţi la nivel coronar corespunzătoare unor obturaţii;
- radiotransparenţe pe faţa distală și în jurul obturaţiilor coronare;
- radiotransparenţa la nivelul canalului radicular;
- radiotransparenţe periapicale.
Caz clinic

 Diagnostic pozitiv: Parodontită apicală acută purulentă,


în faza submucoasă.

 Diagnosticul de stare generală a pacientei, pus pe baza


anamnezei, a fost:
- stare generală usor modificată datorită afecţiunii
dentare prezente;
- pacienta nu suferă de alte boli sistemice;
- pacienta nu este alergică la medicamente sau
anestezice locale.
Caz clinic

Tratamentul decis constă în:


 Tratament local - drenaj endodontic,
tratament medicamentos pe canalul radicular
și obturarea canalului radicular, realizate în
doua ședinţe
 Tratament sistemic cu Augmentin, 2 ×1/zi,
timp de 5 zile, Ibuprofen, tablete 400 mg, 2
×1/zi și la nevoie, timp de 5 zile, Omeprazol,
capsule 20 mg, 1/zi).
Caz clinic

Ṣedinṭa I :
- trepanarea la locul de elecţie a dintelui;
Caz clinic

- îndepărtarea leziunilor carioase coronare, deschiderea


camerei pulpare și evidenţierea orificiului canalului
radicular
Caz clinic

- se permeabilizează canalul radicular cu un ac Kerr file până la


apex, din aproape în aproape, se măsoară lungimea canalului cu ajutorul
unui apex locator (lungimea canalului = 22 mm).
Caz clinic

- se introduce în canalul radicular o pastă cu antibiotic


(Septomixine forte) pentru 48 de ore și se obturează
provizoriu cu o un ciment de obturaţie provizorie (Citodur).
Caz clinic
Şedinţa a II - a de lucru:
- îndepărtarea obturaţiei provizorii și a pastei cu
antibiotice din canalul radicular;
- lavaj endodontic cu hipoclorit de sodiu 5,25% și ser
fixiologic steril pentru îndepărtarea antibioticului de pe
pereţii canalului radicular;
- uscarea canalului cu conuri de hârtie pentru a vedea
dacă sunt secreţii persistente pe canal, în situaţia clinică
prezentată nu au fost secreţii persistente pe canal,
decizia medicului dentist a fost de a obtura canalul
definitiv;
Caz clinic
Caz clinic

- irigarea în timpul tratamentului de canal s-a


facut cu hipoclorit de sodiu 5,25% și EDTA 17%,
după fiecare marime de ac folosit la largirea
canalului.
- obturare definitivă a canalelor s-a facut cu
conuri de gutapercă, tehnica aleasă a fost thermafill,
sigilantul de canal ales a fost AH – plus (Dentsply);
- obturaţia coronară definitivă s-a facut cu
compozit fotopolimerizabil G-aenial (GC, Japonia).
Caz clinic
Caz clinic
- obturaţia coronară definitivă cu compozit fotopolimerizabil G-
aenial (GC, Japonia) și finisarea ei.
Caz clinic
- Radiografia retrolaveolară după terminarea tratamentului
parodontitei apicale acute.
CONCLUZII

Studiul practic efectuat a relatat faptul că afecţiunile


parodonţiului apical și a pulpei dentare afectează ambele
sexe, pacienţii din mediul rural fiind mai afectaţi de
aceste afecţiuni faţă de cei din mediul urban, deoarece
igiena orala este mult mai deficitară, prezenţa la
controalele periodice este mai mică decât în mediul
urban, tratamentele proceselor carioase incipiente sunt
de multe ori ignorate, ajungându-se astfel la afecţiuni
pulpare și ale parodonţiului apical. Grupa de vârstă
cuprinsă între 25-35 de ani prezintă cele mai multe
afecţiuni pulpare.
CONCLUZII

Tratamentul parodontitelor apicale acute și


cronice acutizate se face, de cele mai multe ori în
mai multe ședinţe de tratament, drenajul
endodontic fiind tratamentul de elecţie,
antisepticele și medicamentele utilizate în
tratamentul chemo-mecanic au o foarte mare
importanţă în sterilizarea canalelor, de foarte
multe ori fiind necesar tratamentul sistemic cu
antibiotice pentru combaterea procesului infecţios
apical.