Sunteți pe pagina 1din 63

Curs 7

Jocul didactic matematic de la


proiectarea
la implementarea sa în activitățile
matematice preșcolare

1
Jocul ca activitate fundamentală în grădiniță
Jocul este un exercițiu funcțional
realizat de copil, cu rol de transformare a
realului în scopul de se acomoda cu acesta
(Piaget, J., 1968), care se naște la vârste
mici din trebuința de mișcare și acțiune, de
asimilare a realului, de valorificare a
propriului potențial și de identificare și
comunicare cu adultul (Leontiev, A. N.,
apud. Verza, E. et al. 2000).
2
În prezent, jocul este perceput atât ca
formă principală de organizare a
activității preșcolare, dar și ca una din
principalele metode didactice active,
deosebit de eficiente în activitatea
instructiv-educativă, care poate să acopere
întreaga lecție sau doar o secvență a sa.

3
Jocul didactic ca metodă principală
utilizată în activitățile preșcolare
Jocul didactic este un tip de joc care îmbină
armonios elementele instructiv-educative cu
elementele distractive. Între lecție și joc există o
condiționare dialectică, în sensul că pe de o
parte, jocul sprijină procesul de învățare,
captând atenția copilului, ajutându-l să modeleze
realitatea, iar pe de altă parte, procesul de
învățare potențează jocul, conferindu-i valențe
formative deosebite, prin activarea background-
ul elevului în domeniul în care se plasează jocul.
4
Jocul dinamizează demersul didactic
prin intermediul motivaţiilor ludice care
sunt subordonate scopului activităţii de
predare-învățare-evaluare într-o
perspectivă pronunţat formativă (Bocoş,
M., 2002), în plus jocul antrenează toate
tipurile de inteligență: lingvistică, logico-
matematică, spatială, muzicală,
kinestezică, intrapersonală si
interpersonală (Gardner, H., 1983).
5
Rolul formativ al jocului didactic este asigurat
de faptul că el facilitează achiziția în mod activ
și conștient a unor cunoștințe declarative,
procedurale ori de control, în funcție de
context, dobândind importante sarcini formative
în cadrul procesului de învăţământ, întrucât
mobilizează percepția și reprezentările;
antrenează imaginația, operaţiile gândirii şi
memoria;
6
dezvoltă spiritul de iniţiativă şi
independenţa în muncă, spiritul de
echipă și concurență loială;
formează spiritul de competiție
constructivă şi de observaţie;
facilitează concentrarea, atenţia,
disciplina şi spiritul de ordine;
formează deprinderi de lucru rapid
şi corect.
7
Rolul cadrului didactic în desfășurarea
jocului (semidirijat sau dirijat), indiferent dacă
acesta coordonează activitatea permanent sau
episodic, este de a imprima un anume ritm
jocului, evitând momentele de monotonie sau
stagnare; de a menţine atmosfera de joc,
urmărind desfăşurarea jocului;

8
de a asigura respectarea regulilor jocului;
de a verifica modul în care se realizează
sarcina didactică; de a crea condițiile
necesare pentru ca fiecare elev să rezolve
sarcina didactică în mod independent sau în
cooperare; de a observa comportamentul
copiilor, implicarea în sarcină, respectarea
regulilor jocului, modul în care relaţionează cu
ceilalți.

9
Categorii de jocuri didactice
J. Piaget (1968) decelează următoarele
categorii de joc, funcție de complexitatea
mentală/acțională:
1. jocul cu reguli (cu rol în socializarea
progresivă a copilului, în construirea relațiilor
interindividuale, în interiorizarea normelor de
conduită în grup),

10
2.a. jocul exercițiu asociat registrului
senzorio-motor (cu rol în dezvoltarea
motricității și în interiorizarea lumii reale)
2.b. jocul exercițiu asociat registrului
mintal (cu rol în antrenarea proceselor
cognitive și metacognitive);
3. jocul simbolic (apogeul jocului infantil,
cu rol în dezvoltarea limbajului și a
imaginației, dar și în asimilarea realității
printr-un proces de reprezentare și
semnificare proprie). 11
O taxonomie a jocului didactic realizată de
Ioan Cerghit (1976) evidențiază
următoarele tipuri de jocuri:
a) după obiectivele prioritare:
1. jocuri senzoriale (auditive, vizuale,
motorii, tactile);
2. jocuri de observare; .

3. jocuri de stimulare a cunoașterii .

interactive;
4. jocuri de dezvoltare a limbajului.
12
b)după conținutul instruirii:
1. jocuri lingvistice,
2. jocuri matematice,
3. jocuri muzicale,
4. jocuri sportive.

13
c) după forma de exprimare:
1. jocuri simbolice;
2. jocuri de orientare;
3. jocuri de sensibilizare;
4. jocuri conceptuale;
5. jocuri-ghicitori;
6. jocuri de cuvinte încrucișate.

14
d) după resursele folosite:
1. jocuri materiale;
2. jocuri orale;
3. jocuri pe bază de întrebări;
4. jocuri pe bază de fișe intelectuale;
5. jocuri pe calculator .

15
e) după regulile instituite:
1. jocuri cu reguli transmise prin
tradiție;
2. jocuri cu reguli inventate;
3. jocuri spontane;
4. jocuri protocolare.

16
f) după competențele psihologice
stimulate:
1. jocuri de mișcare;
2. jocuri de observație;
3. jocuri de atenție;
4. jocuri de imaginație;
5. jocuri de limbaj;
6. jocuri de gândire;
7. jocuri de memorie;
8. jocuri de creație.
17
g) după modul de prezentare a sarcinii și
a modului de desfășurare:
1. jocuri cu explicații și exemplificări;
2. jocuri cu explicații dar fără
exemplificări;
3. jocuri doar cu enunțarea sarcinii.

18
h) după scopul și sarcina didactică:
1. jocuri pentru însușirea cunoștințelor;
2. jocuri pentru exersarea cunoștințelor;
3. jocuri pentru aprofundarea unor
cunoștințe de tip declarativ sau
procedural.

19
i) după forma de organizare a
competiției:
1. joc individual;
2. joc pe echipe;
3. joc frontal.

20
Clasificarea prezentată poate fi
completată cu o taxonomie realizată de A.
Hobjilă (2008):
a) după nivelul comunicării:
1. jocuri didactice verbale orale/scrise;
2. jocuri didactice nonverbale;
3. jocuri didactice mixte.

21
b) după valoarea funcțională în cadrul
demersului instructiv-educativ:
1. jocuri didactice de captare a atenției;
2. jocuri didactice de reactualizare a
cunoștințelor anterioare;
3. jocuri didactice de descoperire a noilor
cunoștințe;
4. jocuri didactice de fixare și
sistematizare a cunoștințelor
achiziționate;
5. jocuri didactice de evaluare a
cunoștințelor dobândite . 22
c) după modul de utilizare a
materialului didactic:
1. jocuri didactice cu suport intuitiv;
2. jocuri didactice fără suport
intuitiv.

23
d) după gradul de implicare a cadrului
didactic în joc:
1. jocuri didactice dirijate (în care
educatorul coordonează activitatea
preșcolarilor pe toată durata desfășurării
jocului);
2. jocuri didactice semidirijate (în care
educatorul transferă activitatea
coordonatoare unor copii, după etapa de
demonstrare a jocului).
24
Jocul didactic matematic are drept
scop formarea capacității de a acționa
în baza unor reguli și principii, în
vederea asigurării premiselor
interiorizării operațiilor ce au derivat
din acțiunea obiectuală, în contextul
experienței didactice din cadrul
procesului pedagogic dirijat.

25
Procesul de interiorizare treptată a
acțiunii propriu-zise cu obiecte se
realizează conform traseului galperian
(Fischbein, E., 1970) de formare a acțiunii
mentale, după următoarele etape:
1. orientarea în sarcină,
2. dirijarea învățării,
3. verbalizarea acțiunii,
4. interiorizarea acțiunii
5. endofazia
26
Jocul didactic matematic trebuie bine
gândit, încă din faza de proiectare, pentru a
structura corect etapele jocului, funcție de
scopul, conținutul matematic al acestuia și
secvențele urmărite ale jocului, care se
suprapun secvențelor instrucționale ale
lecției.

27
In faza de implementare a jocului
proiectat, profesorul trebuie să urmărească în
primul rând captarea atenției tuturor copiilor,
decodarea corectă a sarcinilor jocului și
implicarea efectivă a copiilor în joc, de aceea
este necesară conceperea de sarcini didactice
antrenante, folosirea de elemente ale jocului
inedite, precum și utilizarea unui material
didactic demonstrativ și distributiv adecvat,
variat și atractiv.
28
Scrierea proiectului didactic pentru o lecție
în care se utilizează jocul didactic presupune 1.
formularea scopului didactic al jocului prin
raportare la obiectivele specifice ale lecției;
2. prezentarea sarcinii didactice, care .

reprezintă elementul de instruire ce antrenează


operațiile gândirii, funcție de conținutul și
structura jocului;
3. descrierea elementelor de joc, care
. .

constituie elementele de susținere a situației de


învățare (surpriza, întrecerea, recompensa,
penalizarea, aplauzele, cuvintele stimulative);
29
4. specificarea conținutului matematic
utilizat, care trebuie să fie prezentat într-o
formă accessibilă și atractivă;
5. enumerarea materialului didactic
demonstrativ sau distributiv, care trebuie sa
fie adecvat, variat si sugestiv (fișe
individuale, trusa Dienes, Logi, cartonașe,
jetoane, jucării, riglete)
6. descrierea regulilor jocului, privitoare
la sarcina didactica sau la organizarea
jocului. 30
O clasificare a jocurile didactice matematice
a fost structurată de C. Petrovici (2014, p. 124):
a) după aportul formativ al sarcinii
didactice:
1. jocuri pentru dezvoltarea capacității de
analiză, și sinteză;
2. jocuri pentru dezvoltarea capacității de a
efectua comparații;
3. jocuri pentru dezvoltarea capacității de a face
abstractizări, generalizări;
4. jocuri de perspicacitate.
31
b) după conținutul noțional implicat în
activitățile matematice:
1. jocuri didactice matematice de formare
de mulțimi;
2. jocuri didactice de numerație;
3. jocuri didactice logico-matematice.

32
Etapele jocului didactic, structurate în
funcție de secvențele instrucționale ale
lecției :
1.Introducerea în joc: Prezentarea materialului
distributiv sau demonstrativ. Intuirea
materialului.
2.Prezentarea jocului : Titlul jocului. Scopul
jocului. Conținutul și forma de organizare.
3. Reactualizarea conținutului jocului:
Reactualizăm cunoștințele și terminologia
utilizate în desfășurarea jocului.
33
4. Ilustrarea jocului : Explicarea și
demonstrarea regulilor jocurilor. Fixarea
regulilor. Jocul demonstrativ și jocul de probă.
5. Desfășurarea jocului: Executarea jocului de
către copii pe echipe.
6. Complicarea jocului: Prin introducerea de
noi sarcini didactice. Prin elemente
problematizante. Adăugarea de noi reguli.
7. Incheierea jocului: Se va evalua conduita
individuală și de grup. Se repetă titlul și scopul
jocului. Se aranjează materialul. 34
Sarcinile implicate în jocurile didactice
matematice de formare de mulțimi sunt tipul
exersării abilităților matematice elementare:
1. identificarea obiectelor,
2. gruparea obiectelor
3. asocierea în perechi,
4. trierea,
5. sortarea,
6. ordonarea,
7. clasificarea,
8. aprecierea globală a cantității. 35
Sarcinile didactice utilizate în jocurile
didactice matematice de numerație sunt de
formare, exersare și dezvoltare a abilităților
matematice de numărare:
1. numărare conștientă,
2. asocierea numărului la cantitate și invers,
3. asocierea ordinalului unui element și al
cardinalului unei mulțimi,
4. serieri,
5. compuneri și descompuneri de numere,
36
1. operații de adunări sau scăderi cu
1-2 unități în concentrul 0-3/5/10,
2. compunerea și rezolvarea de
probleme simple cu o operație.

37
Sarcinile didactice specifice jocurilor
didactice logico-matematice sunt complexe,
de tipul exersării abilităților matematice
specifice:
1. sesizarea schimbărilor ce survin într-o
cantitate,
2. elaborarea de judecăți de valoare și
exprimarea unităților logice,
3. exersării abilităților de a utiliza
cuantificatorii logici (existențial și universal)
și a conectorilor logici (negația, conjuncția,
disjuncția). 38
Rolul jocurilor didactice de formare de
mulțimi este de a construi în cadrul unității de
competență 2. (Dobândirea de cunoștințe și
deprinderi elementare matematice)
următoarele elemente de competență :
2.2. Dovedirea cunoştinţelor despre
mărime, formă, greutate, înălţime, lungime,
volum.
2.3. Identificarea şi numirea formelor
obiectelor.

39
2.4. Efectuarea operaţiilor de seriere,
grupare, clasificare, măsurare a
obiectelor.
și în cadrul unității de competență 3.
(Formularea unor explicații simple despre
lumea înconjurătoare), următoarele
elemente de competență :
3.1. Evidenţierea caracteristicilor unor
obiecte localizate în spaţiul înconjurător.
40
Rolul jocurilor didactice de numerație este
de a construi în cadrul unității de
competență 2., următoarele elemente de
competență :
2.1. Confirmarea cunoaşterii numerelor şi a
numeraţiei.
2.4. Efectuarea operaţiilor de seriere,
grupare, clasificare, măsurare a obiectelor.
2.5. Rezolvarea de probleme pornind de la
sortarea şi reprezentarea unor date.
41
Rolul jocurilor didactice logico-
matematice este de a construi în cadrul
unității de competență 1. (Identificarea unor
situații și relații logice în mediul înconjurător)
următoarele elemente de competență :
1.1. Identificarea unor fenomene / relaţii
din mediul apropiat.
1.2. Compararea de experienţe, acţiuni,
evenimente, fenomene / relaţii din mediul
apropiat.
42
1.3. Construirea unor noi
experienţe pornind de la experienţe
trecute.
1.4. Identificarea de multiple
răspunsuri / soluţii la întrebări,
situaţii, probleme şi provocări.

43
Exemple de jocuri pentru nivelul I (3-5 ani).
Exemple de Activități de învățare
comportamente
Seriazã obiecte de Jocuri de imitație:
același fel într-un Citire de imagini
șir (un șir de pentru a numi
cuburi); formele, culorile,
mărimea

44
Exemple de Activități de învățare
comportamente
Seriazã obiecte de Jocuri de clasificare (ex.
același fel într-un să strângă materialele
șir (un șir de care sunt numai animale,
cuburi); sau care sunt roșii, sau
Grupeazã obiectele care sunt rotunde etc.)
după un criteriu Jocuri-exercițiu,
specificat ; exercițiu cu material
individual
Exemple de comportamente Activități de învățare
Identifică, cu sprijin, Jocuri-exercițiu pentru
categorii stabilirea apartenenţei sau
de obiecte, ființe (pisica, nonapartenenţei unui
vulpea, câinele sunt obiect la o grupă: ex.:
animale); Așază-mă lângă jucării
Identifică la cerere obiecte care au culoarea mea!,
mari și obiecte mici de Alegem și grupăm mingi
același tip; colorate, Jocul culorilor,
Formează grupe după un Spune ce grup ai format?
criteriu dat; De ce le-ai pus împreună?,
Formează grupe de obiecte
roșii, galbene etc.,
46
Exemple de Activități de învățare
comportamente
Identifică, prin Jocuri-exercițiu, exercițiu cu
comparare, care obiect material individual Observare
este mai mare dintre Joc-exercițiu de comparare:
două obiecte de Cine este mai mic/ mai mare?,
același tip; Asemănări Jocuri senzoriale de
Se joacă cu jucării de cunoaștere a mediului
diverse mărimi, forme înconjurător Jocuri de grupare
și ordonează, cu a obiectelor după mărime:
sprijin, câteva obiecte Cuburi mari – cuburi mici,
după mărime ; Păpuşi mari şi mici, Pantaloni
mici, mari etc.
47
Exemple de Activități de învățare
comportamente
Se joacă cu jucării de diverse mărimi, Exerciții de ordonare după un criteriu dat
forme și ordonează, cu sprijin, câteva Exerciții cu material individual Joc
obiecte după mărime ; didactic (ex.: Cine vine după mine?,
Așază într-o anumită ordine, prin Formăm un tren cu vagoane de forme și
alternare, a obiectelor din 2 sau 3 culori diferite, Așezăm în horă fetițe și
mulțimi diferite, după modele băieți, Mărgele colorate – înșirare prin
structurate inițial de către educatoare alternare, Modelăm din plastilină nasturi
(alternare de forme, mărimi, culori). mari și mici și-i așezăm în rând, unul
mare, unul mic...etc.

48
Exemple pentru nivelul II (5-7 ani).
Comportamente Activități de învățare
Alcătuiește Activități tip joc în cadrul Jocurilor și
grupe/mulțimi noi activităților alese: Grupează obiectele
de obiecte/elemente de aceeași culoare. Separă obiectele
după criteriul de mari de obiectele mici și spune ce grupe
formă, culoare, ai format? Joc didactic: Spune de ce nu
mărime și alte se potrivește în grupă această jucărie!;
criterii prestabilite; Unde sunt mai multe, unde sunt mai
sesizarea obiectelor puține?; Găsește-mi frații!, Perechi,
/ elementelor care perechi. Exerciții cu material individual:
nu aparțin grupei / Spune de ce sunt jucăriile acestea puse
mulțimii și împreună în mulțime? Formează
motivarea grupe/mulțimi și spune de ce ai așezat
aparteneței jucăriile în aceste grupe/mulțimi? 49
Exemple de Activități de învățare
comportamente
Compară grupe/mulțimi Jocuri de punere în
de obiecte/elemente și corespondență a obiectelor
apreciază global care sunt legate ca utilizare
cantitatea și prin formare (pantoful cu șoseta,
de perechi (prin ghiveciul cu floarea etc.)
corespundență)

50
Exemple de comportamente Activități de învățare
Ordonează obiectele în funcție de Jocuri-exerciții de clasificare
o caracteristică, utilizând după criterii date sau după
încercarea și eroarea (de la mic la criterii propuse de copii
mare, de la gros la subțire etc.) Exerciții de argumentare
Sortează obiectele în categorii, Jocuri-exercițiu: Așază în șir
clasificându- le și comparându-le obiectele ... de la cel mai mic
în funcție de două criterii la cel mai mare (și invers),
(mărime, culoare) Așază în șir obiectele ... de la
Descrie și explică de ce anumite cel mai lung (și invers),
obiecte sunt ordonate sau grupate Așază în șir obiectele ... de la
într-un anumit fel Ordonează un cel mai subțire la cel mai
grup de obiecte care au aceeași gros (și invers), Așază în șir
formă, dar sunt de dimensiuni obiectele ... de la cel mai
diferite, în șir crescător și îngust la cel mai lat (și
descrescător (2-5 dimensiuni) invers); 51
PROIECT DIDACTIC
Data/Grupa: mare/Educatoare:
Tema de studiu: ”Cine și cum organizează/planifică o
activitate?”
Tema săptămânală: ”E iarnă, e zăpadă. Cu toții afară!”
Tema activității: ”Numeraţia în concentrul 0-10, operaţii de
adunare şi scădere cu o unitate”
Domeniul experienţial: DŞ
Forma de realizare: activitate matematică
Mijloc de realizare: Joc didactic matematic
Exerciții cu material individual
Tipul de activitate: consolidare de cunoştinţe, priceperi şi
deprinderi
Scopul activităţii:Consolidarea cunoştinţelor de numeraţie,
prin dezvoltarea capacităţii de a efectua operaţii de adunare şi
scădere în concentrul 0-10. 52
Sarcina didactică: numără crescător şi descrescător,
găseşte vecinul mai mic sau mai mare cu o unitate
al numărului dat, rezolvă exerciții matematice.
Reguli de joc:
Reguli organizatorice:
Grupa este împărţită în două echipe. Echipele
rezolvă pe rând exercitii matematice. Dacă copilul
greşeşte este ajutat de coechipieri. Răspunsurile
corecte sunt recompensate cu aplauze şi câte un
punct pe panou în dreptul echipei respective. Copilul
care va răspunde va fi ales cu ajutorul unui jeton cu
un fulg care se va plimba de la un copil la celălalt
până la semnalul educatoarei „Stop!”. 53
Varianta: 1-Câte trei copii din fiecare echipă
rezolvă câte un exercițiu de adunare sau de
scădere.
Varianta: 2- Fiecare copil rezolvă fişa matematică
în funcţie de itemii respectivi.
Se evidenţiază corectitudinea, rapiditatea copiilor
şi a echipelor.

54
Reguli referitoare la sarcina didactică
La comanda dată câte un copil de la fiecare grupă va aranja
la tabla magnetică cifrele în concentrul 0-10 în şir
crescător/descrescător. Complicarea jocului: Li se cere
copiilor să închidă ochii. Educatoarea ascunde câte o cifră
din ambele şiruri. Tot la comanda dată, copiii deschid ochii
şi descoperă cifrele care lipsesc, le aşează la locul lor
denumind vecinul mai mic, apoi pe cel mai mare.
Elemente de joc: surpriza, aşteptarea, ghicirea, întrecerea,
aplauze

55
Obiective operaţionale:
O1-să numere corect, crescător şi descrescător, în
concentrul 0-10
O2-să denumească cifrele lipsă din şirul numeric
dat;
O3-să identifice vecinii mai mari sau mai mici cu o
unitate a unui număr dat ;
O4-să efectueze operaţii de adunare şi scădere în
limitele 0-10.
O5-să utilizeze corect simbolurile matematice ;
O6-să rezolve corect itemii din fişa matematică.
56
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, demonstraţia,
explicaţia, exerciţiul, descoperirea, surpriza, jocul
didactic.
Mijloace didactice: panou, cifre, simbolurile
matematice (+, -,=), jetoane cu pitici, jetoane cu flori,
scrisoarea Zânei Iarnă, un jeton cu un fulg, jetoane cu
”fețe vesele”, fişa, instrumente de scris.
Forma de organizare: frontal/ pe grupe/ individual.
Forme şi metode de evaluare: aprecieri verbale,
observația, verificare prin proba practică.
Locul de desfăşurare: sala de grupă.
Durata: 30 min.
57
Bibliografie
Scenariul activității
Secvențe Strategii didactice
didactice Conţinut Metode si Mijloace Forme de Evaluare
procedee didactice organizare
1. Moment -se vor asigura condiţiile optime
organizato necesare pentru desfăşurarea optimă a
-ric activităţii.

2.Captarea -deschiderea scrisorii și citirea conversaţia Scrisoa- frontal Observarea


atenţiei mesajului de la Zâna Iarnă: surpriza rea Zânei comporta-
”Dragi copii, pentru că, suntem în Iarnă mentului
anotimpul iarna, anotimpul jocurilor si copiilor/
distracției vă provoc la un joc nou și capacitatea
distractiv : ”Micul matematician”. V- de
am trimis materialele necesare cu concentrare
ajutorul cărora să învățați lucruri bune,
folositoare pentru viața voastră.
Munca voastră va fi recompensată! Pe
curând, Zâna Iarnă!”

58
3. -precizarea de către educatoare a faptului că, pentru -explicaţia Obs
Enunțarea a putea primi recompensa, vor participa la o rea
scopului și a întrecere între două echipe pentru a constata care com
obiectivului echipă cunoaşte mai bine numeraţia de la 0-10 şi men
efectuarea unor operaţii de adunare şi scădere. non
al c
4. -grupa de copii se împarte în două (subgupe) panou,
Reactualizarea ”Piticii verzi și Piticii roșii” -descoperi simbolu- pe veri
cunoștințelor -se prezintă la un panou „piticii” care vor înregistra rea rile grupe prin
5. Prezentarea punctajul celor două echipe. Solicit copiilor să -explicaţia matema- prac
conținutului și denumească simbolurile aritmetice (+, -,=) şi să conversaţia tice(+, - -apr
dirijarea precizee semnificaţia lor. explicaţia, ,=), indi
învățării Explicarea si demonstrarea jocului: Demonstra -fulg de le /g
Cu ajutorul unui fulg care se va plimba de la un ţia, nea
copil la celălalt până la semnalul educatoarei Demonstra jetoane
„Stop!” se va alege copilul ce va merge la panou. ţia, cu fulgi
Copiii celor două echipele vor rezolva exerciţii de jocul, de nea,
adunare şi scădere cu o unitate, folosind jetoanele şi exerciţiul, panou
cu sprijin pe material intuitiv. Dacă copilul greşeşte Conversaţi -tabla
va fi ajutat de coechipieri. Răspunsurile corecte sunt a magneti-
recompensate cu aplauze şi câte un punct pe panou exerciţiul, că, 59
în dreptul echipei respective. cifre,.
Executarea jocului de probă Un copil va veni la panou
unde va avea de rezolvat o scădere sau o adunare.
Executarea jocului de către copii
Copilul care va răspunde va fi ales cu ajutorul unui fulg
care se va plimba de la un copil la celălalt până la semnalul
educatoarei „Stop!”
Pe rând, copiii vor merge la panou si vor rezolva câte un
exercițiu. Copiii trebuie să fie atenţi să nu greşească, iar
răspunsurile corecte vor fi aplaudate si însemnate cu câte un
”pitic”la panou.
Complicarea jocului: Se cere copiilor să numere crescător
şi descrescător în concentrul 0-10.
Câte un copil din fiecare echipă va aşeza în şir
crescător/descrescător.
-Copiii vor închide ochii. Din cele două şiruri voi lua câte o
cifră.
Copiii vor descoperi cifrele care lipsesc, le vor aşeza la
locul lor denumind vecinii cifrelor (întâi vecinul mai mic,
apoi pe cel mai mare). 60
5. Obținerea Copiii vor rezolva fişa de lucru Indivi
performanței individuală, iar sarcinile acesteia vor exerci- fişa, -dual. aprecieri
și asigurarea fi: să indice cifra corespunzătoare ţiul instru verbale
conexiunii mulțimii de obiecte, să încercuiască ment
inverse vecinii cifrei 6. de
(Anexa 1) scris

6. Asigurarea Se va face aprecierea globală a Conver- frontal aprecieri


retenției și a lucrărilor, precizându-se că Zâna Iarnă saţia / verbale,
transferului este mulțumită de rezultatul copiilor. Explica- indivi-
Se va observa panoul cu punctajul ţia dual
copiilor şi se va stabili echipa
câştigătoare.

7. Evaluarea Voi aprecia individual si colectiv -conver- frontal aprecieri


performanț- activitatea copiilor. saţia ale
elor Precizez ca Zâna Iarnă va fi foarte activităţii
încantată de munca copiilor si pentru copiilor
acest fapt îi voi răsplăti cu mere dulci
și gustoase dăruite de Zână. 61
Activitatea individuală-Fișa de matematică

62
63