Sunteți pe pagina 1din 25

Prevenția stresului traumatic

Prim ajutor psihologic,


debrifing psihologic,
prevenția stresului traumatic psihologic
Stresul traumatic

“Surpriza, frica, revelația vulnerabilității și sentimentul de neputință, de


incapacitate de a reacționa, de a se apăra față de amenințare sunt
corelate cu traumatismul psihic.” (Enăchescu, 1996)
nu stimulul este cel care determină răspunsul individului la stesul
traumatic ci modul în care acesta îl percepe, felul în care interpretează
situația respectivă
rezultatele RMN ale pacienților suferind de stres post traumatic arată că s-
au produs transformări fizice la nivelul creierului, afectând funcționarea
celor două emisfere cerebrale precum și capacitatea ulterioară de a
adopta o atitudine adaptată situațiilor de stres
Conform DSM V poate dezvolta o tulburare acuta de stres orice
persoana care a fost expusa uneia sau mai multor dintre situatiile
urmatoare:

Evenimente care au presupus amenintarea vietii sau a integritatii


corporale
A fost martora direct la unul dintre evenimentele mentionate anterior
A avut o persoana apropiata care a fost implicata intr-o astfel de situatie
In viata reala a fost expusa in mod repetat si extrem la detalii adverse
care sa implice : deces, vatamari importante,asalturi fizice sau sexuale
Forme de interventii psihologice pentru
prevenirea stresului posttraumatic

• Preventia dezvoltarii stresului posttraumatic se realizeaza la scurt


timp dupa expunerea la unul sau multe evenimente traumatice

Exista mai multe forme de interventie dintre care amintim:


Primul ajutor psihologic-PFA
Debriefingul psihologic (inclusiv debriefingul stresului incidentelor
critice CISD)
Terapia cognitiv-comportamentala (CBT)
Desensibilizarea prin miscarile oculare (EMDR)
Psychological First Aid (PFA)

Set de acțiuni care vizează: 1. susținerea psihologică


2. reducerea disconfortului
3. oferirea de suport, informații și asistență practică

 Destinat copiilor și adulților care trec prin situații de situații de posibilă criză.
Psychological First Aid (PFA)
 Urmărește facilitarea funcționării psihice optime pe termen scurt și
lung a persoanelor afectate de evenimente potențial traumatice.
Acest tip de interventie poate fi facut nu doar de specialistii in domeniul
sanatatii mintale, nu este consiliere profesionista sau psihologica deoarece
nu implica in mod obligatoriu o discutie detaliata referitoare la
evenimentul care a cauzat suferinta
Poate fi utilizat si de alte persoane care pot oferi sprijin imediat
supravietuitorilor traumelor ( asistenti sociali, comunitari, politisti,
pompieri,…..)
Ce urmărește PFA?
Oferirea de îngijire și sprijin practic fără a fi deranjat
Evaluarea nevoilor și grijilor
Ajutarea personanelor în a-și satisface nevoile de bază (hrană, apă,
informații)
Ascultarea oamenilor, fără a-i constrânge să vorbească
Consolarea oamenilor și ajutarea lor cu scopul de a-i calma
Oferirea de acces la infromații și suport social
Protejarea oamenilor de alte vătămări
Actiuni de baza in oferirea PFA

1) Inițierea contractului și conectarea cu persoana afectată într-un mod non-intruziv,


plin de compasiune și angajament
2) Asigurarea imediată a siguranței, calmului și a confortului
3) Stabilizarea supraviețuitorilor și insuflarea speranței
4) Colectarea de informații în scopul de a determina nevoile și prioritățile imediate,
pentru a concepe planul de prim ajutor psiologic individualizat
5) Oferirea accesului la asistenta practica
6) Oferirea accesului la suport social
7) Oferirea informațiilor cu referire la copingul de suport
8) Facilitarea legăturii cu serviciile de specialitate
• Rezultatele interventiei de tip PFA au aratat ca :

• Exista persoane care apreciaza ca au beneficiat de un ajutor social


corespunzator si ca fac fata mai bine decat cei care simt ca nu au
fost sprijiniti
• Exista si persoane care nu vor avea nevoie sau nu vor dori acest
tip de interventie
• Exista si persoane care au nevoie de interventie mai consistenta
decat PFA

!!! Persoanele care refuza acest tip de interventie nu trebuie


obligate sa il accepte !!!!
Avantajele PFA

Portabilitate ridicata

Posibilitatea de livrare oriunde se gasesc supravietuitorii


traumelor (Vasile, 2004)
Debriefingul psihologic

• Definitie
Interventie de scurta durata cu una sau mai multe persoane
realizata in scopul facilitarii exteriorizarii impresiilor, sentimentelor
si emotiilor si reactiilor supravietuitorilor si a celor care au oferit
ajutor, in timpul sau imediat dupa un incident traumatic si are o
durata, in general de 3-6 ore .
Este o interventie imediata care are loc in primele
ore sau in primele 2 sau 3 zile dupa eveniment.
Caracteristicile debriefingului (Parkinson
1993)
• A)Este pentru toata lumea:
• -procedura standard destinata tuturor celor implicati intr-un incident traumatic

• B)Aici si acum:
• -Analiza relatiilor si emotiilor prezente
-Ce au vazut si cum , ce simt si ce gandesc in raport cu expunerea la
evenimentul traumatic

• C)vizeaza mobilizarea resurselor victimelor prin prezentarea avantajelor sau


efectele specifice:
• -reducerea efectelor PTSD
-reducerea incidentei bolilor si absenteismului
• -reducerea problemelor personale ,maritale si relationale
• -reducerea problemelor de serviciu
• -reducerea anxietatii in timpul situatiei traumatice si dupa
• -reducerea anxietatii fata de capacitatea de a solicita ajutorul
psihologic necesar
• -reducerea anxietatii fata de stresul si reactiile traumatice
considerate adesea semne de slabiciune
Persoanele care pot realiza debriefingul si
beneficiarii lui
• Debriefingul trebuie acordat din perspectiva multidisciplinara
• Persoanele trebuie selectate si antrenate atent si sa aiba cursuri
pentru a exersa si verifica urmatoarele abilitati:
 a asculta si consilia
 a intelege si explica reactiile si efectului stresului posttraumatic
asupra persoanelor, familiilor sau grupurilor
a intelege dinamica de grup
joc de rol
a discuta orice intrebare sau problema
Debriefingul poate fi utilizat pentru toate persoanele implicate in accidente,
dezastre naturale, situatii de luare de ostatici , care implica focuri de arma,
talharii, divort si separare, bombardamente ,viol, acte de violenta, suicid,
omucidere, moartea simultana a mai multor persoane, incercarile nereusite de
persoane

Accident Fata violata si


mortal maltratata

• Debriefingul poate fi folosit dupa orice eveniment care influenteaza performanta


de grup, sau pentru a face fata presiunii generate de dificultatile intalnite la
locul de munca
Debriefingul pentru stresul generat de
incidente critice (CISD)
• Program realizat de Mitchell 1983
• Este considerat cea mai buna metoda pentru a ajuta angajatii din
domeniul interventiilor in situatii de urgenta
• Are rolul de a ajuta victimile sa normalizeze reactiile la stres , sa
discute despre sentimentele , experientele si comportamentele lor prin
strategii de coping si resurse suplimentare

• Se realizeaza dupa orice eveniment posttraumatic cu intentia si de a


ajuta , dar si de a identifica persoanele care prezinta riscul de a
dezvolta probleme psihologice
• Participantii sunt rugate sa fac o analiza cognitiva, apoi se confrunta
treptat cu elementele emotionale , iar la final fac o reevaluare cognitiva
a situatiei, iar partea educativa a acestui program ii ajuta sa isi dezvolte
abilitati sau strategii de coping
• Etape ale CISD:
Introducerea
Faza faptelor
Faza gandurilor
Reactiile
Simptomele
Invatarea
Reevaluarea
Beneficiile debriefingului psihologic

• Everly si Mitchell(1995) au identificat urmatoarele beneficii:


Este administrat in stransa proximitate temporala cu evenimentul
traumatic, astfel ca permite persoanelor sa instaureze ordine dupa haos
Ofera posibilitatea de catharsis sau eliberare emotionala
Evaluarea cognitiva a situatiei ajuta persoanele sa faca fata mai usor la
cerintele emotionale
Grupul le ofera ideea ca nu sunt singurii care au trecut psin situatii
traumatice
Persoanele pot modela strategii de coping constructive
• Tannenbaum si colaboratorii sai sufereaza
ca debriefingul functioneaza deoarece
promoveaza :

Reflectia si autoexplicatia
Verificarea informatiilor, feedbackul si schimbul de informatii
Stabilirea scopurilor/planificarea actiunii
Managementul stresului incidentelor critice
(CISM)
• CISD CISM

• CISM este program pe mai multe niveluri ce contine mai multe metode si
instrumente
• CISM presupune:
 parte de trainingul inainte de incident (pentru persoanele cu locuri de munca
cu risc)
 Suport social reciproc
 Demobilizarea( ex: oferirea de informatii cu privire la adaptare si stress unor
grupuri mari)
 Dezamorsarea ( interventii in grupuri mici, prin care persoanele exploreaza si
discuta incidentele critice traite si reactiile lor)
Terapia cognitiv-comportamentala (CBT)
• CBT –principii de schimbare a unor credinte ineficiente
• Pentru evenimentele traumatizante se foloseste strategia specifica -
CBT centrata pe trauma- ce cuprinde expunerea(vitro/vivo),
restructurarea cognitiva(se bazeaza ca interpretarea personala, mai
degraba decat evenimentul, este cea care determina starea de spirit si
are scopul de a facilita o noua atitudine fata de gandurile si credintele
distorsionate generate de eveniment si de corecta sau inlocui aceste
ganduri cu cognitii rationale, adaptative) si diverse abilitati de
adaptare individuale sau de grup.

Terapie de scurta durata(8-12 sesiuni) cu sesiuni saptamanale sau


bisaptamanale de 60-90 minute.
Desensibilizarea prin miscarile oculare
(EMDR)
• EMDR combina expunerea imaginara cu inducerea concomitenta a
miscarilor oculare ritmice faciliteaza reprogramarea functiei
cerebrale pentru diminuarea sau anularea impactului emotional.
• In EMDR –persoana actualizeaza o amintire traumatica si apoi rezolva
incompatibilitatea dintre perceptiile negative si cele pozitive prin
contemplarea amintirii in timp ce se concentreaza pe miscarile rapide ale
degetelor clinicianului , adica 10-12 miscari de ochi, apoi evalueaza
puterea amintirii credintelor asociate

https://www.youtube.com/watch?v=hKrfH43srg8
EMDR

Are la baza presupunerea ca in timpul evenimentului traumatic procesele


afective si disociative coplesitoare pot intrefera cu procesarea
emotiilor. Aceasta duce la stocarea informatiilor intr-un mod
neprocesat, neconectat la retelele informatiilor mnezice

Mecanismul prin care acționează cuprinde asocierea, relocalizarea și


reconsolidarea emoțiilor, amintirilor, cognițiilor

Folosind metoda E.M.D.R., clientul reușește într-un timp scurt:


-să realizeze o discriminare între pericolul real și cel care nu este real,
-poate atribui un sens emoțiilor resimțite în legătură cu amintirea
traumatică,
- integrează evenimentul în memoria declarativă.
Protocolul EMDR include 6 etape:

1. PREGATIREA- discutii despre evenimentul traumatizant si identificarea unor imagini


linistitoare
2. EVALUAREA –( in 3 faze)
- descrierea traumei , vizualizarea unei imagini si analiza cognitiilor negative asociate
- examinarea cognitiilor pozitive si evaluarea ei cu ajutoruk unei Scale de acceptare
- reexaminarea traumei, a senzatiilor fizice, imaginilor, gandurilor, emotiilor si evaluarea gradului
de suferinta pe o scala de la 1 la 100
3. DESENSIBILIZAREA- prin miscari oculare in reprize de cate 24-60, pauza de respiratie si
reevaluarea intensitatii senzatiilor, imaginilor, gandurilor si emotiilor aceste reprize fiind
repetate timp de pana la 60 de minute
4. STABILIREA UNEI COGNITII ADAPTATIVE asocierea cognitiei pozitive cu amintirea traumei
5. INCHEIEREA- relaxare si miscari ocu;are pentru linistirea clientului
6. SUPRAVEGHEREA –notarea in jurnal a efectelor fiecarei sedinte
Concluzii