Bacili gram negativi

CURS 9
Dr.GURAU GABRIELA
Familia Enterobacteriaceae
 Regn: Bacteria
Phylum: Proteobacteria
Classa: Gamma Proteobacteria
Ordin: Enterobacteriales

• Genul (30 genuri)

• Specia (120 specii)
 Specii cu importană clinică
grupate în 10 genuri
• Genul Salmonella:
– Salmonella enterica
• Genul Shigella:
– Shigella dysenteriae
– Shigella flexneri
– Shigella boydii
– Shigella sonnei
 Specii cu importană clinică
grupate în 10 genuri
• Genul Escherichia:
– ETEC = enterotoxigenic E. coli
– EIEC = enteroinvasive E. coli
– EPEC = enteropathogenic E. coli
– EHEC = enterohaemorrhagic E. coli
– EaggEC = enteroaggregative E. coli
– UPEC = uropathogenic E. coli
– NMEC = neonatal meningitis E. Coli
– ExPEC = extraintestinal pathogenic E. coli
 Specii cu importană clinică
grupate în 10 genuri
• Genul Klebsiella
– Klebsiella pneumoniae
– Klebsiella oxytoca
• Genul Enterobacter
– Enterobacter aerogenes
– Enterobacter agglomerans
– Enterobacter cloacae
– Enterobacter sakazakii
– Enterobacter gergoviae
 Specii cu importană clinică
grupate în 10 genuri
• Genul Citrobacter:
– Citrobacter freundii
– Citrobacter amalonaticus
– Citrobacter diversus
– Citrobacter farmeri
– Citrobacter youngae
– Citrobacter braakii
– Citrobacter werkmanii
– Citrobacter sedlakii
 Specii cu importană clinică
grupate în 10 genuri
• Genul Yersinia:
– Yersinia enterocolitica
– Yersinia pestis
– Yersinia pseudotuberculosis.
• Genul Serratia:
– Serratia marcescens
– Serratia liquefaciens
– Serratia rubidaeae
– Serratia odorifera
– Serratia plymuthica
– Serratia ficaria
– Serratia fonticola
 Specii cu importană clinică
grupate în 10 genuri
• Genul Proteus:
– Proteus mirabilis
– Proteus vulgaris
• Genul Providencia:
– Providencia alcalifaciens
– Providencia rettgeri
– Providencia stuartii
• Genul Morganella:
– Morganella morganii
• Genul Hafnia
– Hafnia alvei
 Habitat
• flora intestinală normală
• unele în flora tractului respirator superior
• în apă
• pe sol
• pe plante etc.

• Enterobacteriile sunt responsabile de o

mare parte a infeciilor nosocomiale
 Habitat
• pot fi împărite în două mari categorii:
• saprofite, conditionat patogene:
– Escherichia spp.,
– Klebsiella spp.,
– Enterobacter spp. etc.;
• patogene:
– Salmonella spp.,
– Shigella spp.,
– Yersinia spp.
 Caractere morfotinctoriale

• bacili Gram-negativi
• dimensiuni de 0,3-1,0 x 1,0-6,0 μm
• ciliati sau neciliati
• nesporulati
• cu sau fără capsulă
ESCHERICHIA-SHIGELLA

studii de hibridizare ADN-ADN

caracteristici fenotipice
 GENUL ESCHERICHIA
Genul Escherichia grupează 5 specii:
• E. coli cu 2 biovaruri: normal şi inactiv;
• E. blattae
• E. fergusonii
• E. hermanii
• E. vulneris.
 CARACTERE
MORFOTINCTORIALE
• bacil Gram negativ
• uneori forme
filamentoase
• nesporulate
• cili peritrichi *
• necapsulate *
• * există tulpini de E. coli
– imobile
– unele prezent穗d capsulă
 CARACTERE
MORFOTINCTORIALE
• Dg. cistită acută
• Frotiu din sediment
urinar
• colorat Gram
• bacili/cocobacili Gram
negativi
 CARACTERE
MORFOTINCTORIALE
• E. coli
• Frotiu din puroi
colorat Gram
CARACTERE MORFOLOGICE
 CARACTERE CULTURALE
• nepretenţios
• creşte pe medii simple in care glucoza
este singurul constituent organic
• aerob, facultativ anaerob
• poate avea deopotrivă metabolism
fermentativ sau respirator
 CARACTERE CULTURALE
• pe medii solide Geloză sânge
• colonii de tip „S”

EMB (Levine)
CARACTERE CULTURALE

Mediu ADCL
(Leifson)
colonii lactozo-
pozitive
CARACTERE DE CULTURA

E. coli
endoagar: mediu
selectiv-diferenţial
colonii rosii,
lactozo-pozitive
 BOALA LA OM
• Infecţii intestinale →patotipuri diareigene
• Infecţii extra-intestinale
• infecţii urinare →patotipuri uropatogene
• infecţii intraabdominale
• bacteriemie
• şoc endotoxinic alte patotipuri
• meningita neontală
• infecţii nosocomiale
 PATOTIPURI DE ESCHERICHIA
COLI
• Infecţii intestinale
– ETEC (enterotoxigenic Escherichia coli)
– EPEC (enteropathogenic Escherichia coli)
– EHEC (enterohaemorrhagic Escherichia coli)
– EIEC (enteroinvasive Escherichia coli)
– EAggEC (enteroaggregative Escherichia coli)
• Infecţii extra-intestinale
– ExPEC (extra-intestinal pathogenic Escherichia coli)
▪ UPEC (uropathogenic Escherichia coli)
 INFECTII INTESTINALE
EAggEC (enteroaggregative Escherichia coli)
• adezine
• toxine: enterotoxină ST, hemolizină
• neinvazivă
• copii mici
• simptome
– diaree apoasă persistentă
– fără febră
– fără inflamaţie
 INFECTII EXTRA-INTESTINALE
• ExPEC (extra-intestinal pathogenic E. coli)
• cauzează o varietate de sindroame clinice
– infecţii urinare (UPEC *)
– infecţii intra-abdominale
– pneumonie nosocomială
– meningită neonatală
– endocardită infecţioasă
– sepsis
• patogen extracelular
• toxine: hemolizine, citotoxine necrotizante
 INFECTII EXTRA-INTESTINALE
UPEC (uropathogenic E. coli)
• responsabile de 90% din infecţiile tractului
urinar
• afectate cu precădere femeile tinere
– active sexual
– colonizate iniţial in intestin cu tulpini UPEC
• principalul factor de patogenitate: pilii P
– afinitate spre celulele epiteliului urinar şi eritrocite
• tulpinile uropatogene aparţin
– serotipurilor O 1,2,4,6,7,16,18,75
– serotipurilor K 1,2,3,12,13
 INFECTII EXTRA-INTESTINALE
Infecţii intra-abdominale
• supuraţii peritoneale, biliare, apendiculare,
genitale
– tulpinile au proprietăţi antifagocitare
– au acţiune citotoxică asupra polinuclearelor
– posedă sisteme de captare a fierului
• Bacteriemie
– cauzată de tulpini de E. coli cu mare capacitate
invazivă
• posedă siderofori, citotoxine, capsulă şi lipopolizaharide care
asigură protecţia faţă de acţiunea bactericidă a serului
 INFECTII EXTRA-INTESTINALE
Meningita neo-natală
• 80% - cauzate de tulpini de E. coli care sintetizează
antigenul capsular K-1 (NMEC - Neonatal Meningitis E.
coli)
• asociată cu septicemie şi ITU la copii
• tulpinile ajung din naso-faringe sau din tractul intestinal
in torentul sanguin şi pe această cale la meninge

Infecţii nosocomiale
• datorate răsp穗dirii infecţiei de către personalul medical
sau prin instrumentarul medical la pacienţi care prezintă
factori predispozanţi
▪ diabet, traumatisme, boli pulmonare cronice etc
 INFECTII EXTRA-INTESTINALE
Şoc endotoxinic
• apare in urma distrugerii masive de celule de E.
coli
• eliberare bruscă a unei mari cantităţi de
endotoxină
• eliberare masivă de
• interleukină-1
• factor de necroză tisulară (TNF)
• sindrom de răspuns inflamator sistemic
• febră, hemoragii, CID, colaps circulator
GENUL SHIGELLA
 CLASIFICARE
Genul Shigella grupează 4 specii
• Shigella dysenteriae (Grup A)
• Shigella flexneri (Grup B)
• Shigella boydii (Grup C)
• Shigella sonnei (Grup D)
 HABITAT
• bacterii strict adaptate omului
• Intotdeauna patogene
• Intilnite in intestinul şi materiile fecale ale:
– bolnavilor
– convalescenţilor
– Purtătorilor aparent sănătoşi
• Singurele animale care pot fi gazde
accidentale sunt primatele captive care vin
in contact cu oamenii.
 CARACTERE MORFO-
TINCTORIALE
• bacili Gram negativi
• neciliaţi
• necapsulaţi
• nesporulaţi
CARACTERE CULTURALE

Shigella spp.
ADCL
colonii lactozo-
negative
CARACTERE CULTURALE

Shigella spp.
mediu SS
colonii lactozo-
negative
CARACTERE CULTURALE

Shigella spp.
mediu CLED
colonii lactozo-negative
 BOALA LA OM
• Shigeloza este o boală diareică acută care
apare ca urmare a infecţiei pe cale orală
cu Shigela spp.
• Mecanismul patogenic al shigelozei
implică:
– prodromul diareicenterotoxic şi / sau citotoxic
– inflamaţia colonuluimediată de citokine;
– necroza epiteliului colonului
 Boala la om-patogeneza
efectul invaziv • Shigella

• celulele M din plăcile Peyer

• Shigella - fagocitată de
macrofage

• apoptoza macrofagelor eliberare de IL-1

infectate

• Shigellele eliberate spre aflux al PMN

suprafaţa bazolaterală a
enterocitelor adiacente

• Bacteriile infectează INFLAMAŢIE

enterocitele prin
endocitoză +
NECROZĂ
EPITELIALĂ
 BOALA LA OM
efectele exotoxinei Shiga
• Efectul enterotoxic
▪ aderarea toxinei Shiga de receptorii intestinului subţire
▪ blocarea absorbţiei electroliţilor, glucozei şi aminoacizilor din
lumenul intestinal

• Efectul citotoxic
▪ inhibarea sintezei proteinelor
▪ cauză a morţii celulare, leziunilor microvasculare a intestinului şi a
hemoragiei locale
▪ duce la apariţia abceselor parietale in ileonul terminal, apoi a
necrozei, ulceraţiei şi hemoragiei

• Efectul neurotoxic
▪ are ca semne febra şi crampele abdominale
• Shigeloza = dizenteria bacteriană
• boală diareică acută
• evoluţie autolimitantă datorită capacităţii regenerative a
epiteliului intestinal.
• debut după 2-5 zile de la ingestia a 100-1000 de bacterii
▪ febră, diaree apoasă, colici abdominale intense.
• perioada de stare
▪ 30-40 scaune nefecaloide, cu mucus, puroi şi s穗ge.
• deshidratare, tenesme rectale
GENUL SALMONELLA
 Definitie. Încadrare
• cuprinde o singură specie Salmonella enterica
➲ această specie cuprinde peste 2300 serotipuri
diferentiate pe baza antigenelor somatice O si
flagelare H.
➲ Subspeciile acesteia sunt
– Salmonella enterica (subsp. I)
– Salmonella salamae (subsp. II)
– Salmonella arizonae (subsp. IIIa)
– Salmonella diarizonae (subsp. IIIb)
– Salmonella houtenae (subsp. IV)
– Salmonella bongori (subsp. V)
– Salmonella indica (subsp. VI)
 Definitie. Încadrare
• subspeciile sunt la rândul lor divizate în
serovaruri:
– Salmonella serovar Typhimurium,
– Salmonella serovar Enteritidis,
– Salmonella serovar Typhi,
– Salmonella serovar Paratyphi,
– Salmonella serovar Cholerae suis etc.
 HABITAT
• tractul intestinal al oamenilor si animalelor
• toate serovarurile de Salmonella enterica subspecia
enterica sunt parazite pentru om si mamifere
• celelalte subspecii se întâlnesc preponderent la păsări
si animale cu sânge rece.
• omul si animalele determină poluarea
– solului,
– apelor reziduale,
– apelor de suprafaă
• în care pot supravieui de la câteva luni până la câiva ani de zile,
– dacă condiiile de temperatură, umiditate si pH sunt favorabile
 HABITAT
• în mediul înconjurător
– doar supravieuiesc,
– multiplicarea lor fiind nesemnificativă.
• Majoritatea serovarurilor nu au specificitate de
gazdă
– exceptie
• serovarurile Typhi si Paratyphi cu specificitate pentru om,
• serovarul Abortus ovis pentru ovine,
• serovarul Typhisuis pentru porci,
• serovarul Gallinarum
• serovarul Pullorum pentru păsări
 CARACTERE
MORFOTINCTORIALE
• bacili Gram negativi,
• fără capsulă,
• nesporulati,
• prezintă flageli
peritrichi care asigură
mobilitatea
– exceptie S. gallinarum
si S. pullorum
Salmonella – preparat Gram
Salmonella -cili
Salmonella – geloză sânge
Colonii de tip “S”
Salmonella –mediu ADCL
Colonii lactozo-negative
 Salmonella –mediu SS
colonii “în ochi de pisică”
 Boala la om
• Salmonelozele includ mai multe
sindroame:
– gastroenterite;
– febre enterice;
– septicemie;
– infectii focale;
 Gastroenteritele determinate de serovaruri
Salmonella
• salmoneloza - o zoonoză
• mecanismele de patogenitate:
– atasarea si supravieuirea intracelulară datorate
antigenelor de suprafată;
– invazivitatea: salmonelele penetrează mucusul, aderă
si invadează enterocitele ileonului si ajung astfel si în
tesutul subepitelial;
• infectia la nivelul tractului gastro-intestinal este limitată de
către polimorfonucleare
• microorganismele se pot răspândi pe cale hematogenă si
către alte locuri din organism
 Gastroenteritele determinate de serovaruri
Salmonella
• boală benignă
• rar – septicemia - complicatie la
imunocompromisi
• posibile localizări extraintestinale:
– meningita cu Salmonella la copii, osteite etc.
• persoanele care au fost infectate cu serovaruri
non-tifoidice de Salmonella sunt contagioase 3
luni de zile
• În tara noastră marea majoritate a salmonelelor
care determină gastroenterite sunt reprezentate
de serovarurile Typhimurium si Enteritidis
 Salmoneloze majore (febre enterale)–febra
tifoidă, febrele paratifoide
Serovarurile Typhi si Paratyphi sunt agenti etiologici ai
febrelor enterice
• salmonelele pătrund în organism pe cale digestivă
• antigenul Vi joacă rol în atasarea si supravietuirea
intracelulară:
• microorganismele trec în sânge prin enterocitele regiunii
ileocecale, infectând sistemul limfatic regional, apoi pe
cale sangvină si alte părti ale sistemului reticulo-
endotelial
• microorganismele sunt fagocitate de către macrofage si
monocite; în interiorul acestora salmonelele
supravieuiesc, se multiplică si sunt transportate către
ficat, splină si măduvă osoasă,unde continuă să se
replice;
 Salmoneloze majore (febre enterale)–febra
tifoidă, febrele paratifoide
• în timpul celei de a doua săptămâni, reintră în sânge
cauzând bacteriemia si infectând tractul biliar si alte
organe; endotoxemia determină cresterea si mentinerea
febrei
• în săptămânile 2-3 de boală se colonizează vezica
biliară si tractul intestinal; apar simptome diareice si
posibile necroze ale plăcilor Peyer
• endotoxina poate fi responsabilă de febra sau leziunile
enterice întâlnite în febra tifoidă.
 Salmoneloze majore (febre enterale)–febra
tifoidă, febrele paratifoide
• calea de pătrundere este digestivă
• transmiterea realizată de la persoană la persoană
• OMUL este singurul rezervor de infectie pentru aceste
serovaruri.
• incubare lungă de 1-3 săptămâni
– timp în care microorganismele traversează mucoasa intestinală
si invadează plăcile Peyer.
– de aici germenii trec în circulaia limfatică apoi în cea sangvină
determinând etapa septicemică a bolii
• tabloul de septicemie se caracterizează prin
– febră crescută
– stare generală alterată
– prostratie
– obnubilare
Salmoneloze majore (febre enterale)–febra
tifoidă, febrele paratifoide
• simptomatologie digestivă (datorată
agresiunii intestinale, hepatice si asupra
vezicii biliare)
– anorexie,
– colici abdominale,
– constipatie sau diaree.
• Plăcile Peyer pot să ulcereze si să ducă la
perforatie intestinală si peritonită
 Salmoneloze majore (febre enterale)–febra
tifoidă, febrele paratifoide
Eliberarea endotoxinelor
• rol important în patogenia bolii
• pericolul administrării unei doze foarte mari de
antibiotic
– distrugerea bacteriene masive - deci eliberarea în
cantitate foarte mare de lipopolizaharide ale
membranei externe bacteriene - instalarea socului
endotoxinic
• după vindecarea bolii pacientul poate rămâne
purtător biliar de germeni timp de aproximativ un
an de zile.
Septicemiile
➲ asociate infectiilor oricărui organ sau sistem de către serovaruri
Salmonella.

Infectiile focale
➲ artrita reactivă aseptică postenteritică
➲ sindromul Reiter (artrită + uretrită + conjunctivită) au fost raportate
după aproximativ 3 săptămâni de la debutul enteritelor cu
Salmonella spp. la indivizi cu sistem de histocompatibilitate HLA B27

Salmonella în sânge