SITUATII SPECIALE

Leziunile
musculo-scheletale
 Mecanismele leziunilor musculo-
scheletale

• · mecanismul direct (forta directa) – locul impactului

organismului afectat direct (leziune la locul de
impact);
• · mecanismul indirect (forta indirecta) – leziune la
nivelul unei alte zone decât cea afectata direct prin
transmiterea fortei la distanta;
• · mecanismul de forfecare – un tip particular de
leziune indirecta, rezultatul miscarii de forfecare in
alta zona decât zona de impact;
• Entorsa - formă minoră a traumatismelor articulare, în care nu
se pierde contactul permanent între suprafeţele articulare şi care
constă în întinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente
ale unei articulaţii.
• Primul ajutor constă în imobilizarea provizorie, fapt ce va
ameliora durerea, care este de o mare intensitate.

• Luxaţia - leziune ce constă în pierderea contactului normal

dintre suprafeţele articulare ale oaselor ce formează o articulaţie
(deplasarea capetelor osoase ale unei articulaţii).
După modul de producere, luxaţiile pot fi :
• complete sau incomplete.

• Primul ajutor constă în imobilizarea provizorie a membrului

afectat, fără a tenta reducerea luxaţiei. Accidentatul se
transportă la spital
 Fracturile
Fracturile sunt leziuni ce apar in urma actiunii unui
traumatism puternic asupra osului, constând in intreruperea
continuitatii acestuia

Pot fi de mai multe feluri:

• fracturi inchise - tegumentele in jurul focarului de fractura

sunt intacte
• fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul
printr-o plaga
• fracturi directe - in care agentul traumatizant actioneaza chiar
la locul de producere a fracturii
• fracturi indirecte- traiectul de fractura apare la distanta de la
locul de actiune al agentului vulnerant
 Semne si simptome pentru leziunile extremitatilor:
• · durere la nivelul leziunii;
• · plaga deschisa;
• · tumefierea extremitatii;
• · impotenta functionala;
• · deformarea extremitatii;

Semnele de siguranţă ale unei fracturi sunt:

• mobilitatea anormală la nivelul focarului de fractura, în

funcţie de axele osului respectiv;
• frecătura osoasă (zgomot de pârâitură, care apare la
mişcarea sau lovirea capetelor fracturate);
• lipsa de transmitere a mişcării la distanţă
 Complicatii imediate:
• transformarea unei fracturi închise într-o fractură deschisă
• lezarea vaselor sau a nervilor aflate în vecinatate
• infecţia focarului de fractură

Complicatii tardive (întârziate):

• cicatrizarea anormală a plăgii osoase (în unele boli cronice)
• pseudartroză (întârzierea consolidarii fracturii)
• calusul vicios

Ce NU trebuie făcut

• Nu trebuie să se acţioneze brutal sau să se impună victimei

mişcări inutile
• Victima nu trebuie ridicată în picioare sau transportată înainte
de imobilizarea fracturii
 Examinarea leziunilor musculo-
scheletale
Examinarea generala - examinarea functiilor vitale si a leziunilor
care pun viata in pericol

Examinarea membrului afectat

• evaluati comparativ membrul sanatos cu cel afectat
• membrul afectat trebuie descoperit (expus), inspectat si palpat.
• durerea este un bun indicator pentru fracturi, entorse si luxatii.
• membrul trebuie examinat in intregime, incepând de la nivelul articulatiilor,
umarului si soldului

Evaluarea circulatiei, sensibilitatii si a motricitatii

• pulsul
• recolorarea capilara
• sensibilitatea
• motricitatea (miscarea)
 Tratamentul afectiunilor musculo-
scheletale
Obiectivul principal al primului ajutor
• - imobilizarea focarului fracturii
• - prevenirea complicaţiilor
• alinarea durerii.
Imobilizarea se realizează cu ajutorul atelelor
confecţionate special sau improvizate (bastoane, umbrele,
bucăţi de scândură sau placaj, cozi de mătură, şipci, pături

În caz de fractură deschisă

• oprirea hemoragiei şi pansarea rănii.
• orice os exteriorizat trebuie protejat cu feşi de jur împrejur,
• nu trebuie forţat să intre înapoi în rană.
 Reguli:
• Imobilizarea se face inainte de mutarea pacientului

• Orice imobilizare trebuie să cuprindă 2 articulaţii : cea de

deasupra şi cea de dedesubtul focarului de fractură

• la membre, atelele se pun de o parte şi de alta a focarului de

fractură (sau membrul se aşează într-o gutieră specială).

• atelele se învelesc în vată (sau alte materiale moi) pentru a nu

leza pielea, a nu stânjeni circulaţia sau a nu mări durerea.

• se evită aplicarea atelelor pe locul unde osul vine în contact

direct cupielea (faţa antero-internă a gambei, de pildă).
• acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea
imobilizată, golurile se umplu cu vată.

• se trage apoi o faşă, la început circulară, apoi

şerpuitoare, în jurul atelelor şi membrului fracturat,
obţinând astfel o imobilizare provizorie

• Orice accentuare a durerii indică agravarea situaţiei şi

necesită controlarea poziţiei membrelor, a bandajelor şi
nodurilor şi a circulaţiei sângelui la extremităţi.

• Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor

fi făcute peste atelă şi nu pe zona descoperită deoarece
pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.
 Imobilizarea unei fracturi se face astfel:

• Clavicula: se utilizează doi colaci de pânză răsuciţi şi

legaţi la spate;
• Braţ: 1- 2 atele aplicate pe braţ şi apoi legarea braţului
de torace;
• Antebraţ: 1 - 2 atele aplicate pe antebraţul respectiv şi
suspendarea antebraţului cu ajutorul unei feşe legate de
gat;
• Picior: de obicei imobilizarea cuprinde în intregime
membrul respectiv.

• Ca regulă generală, orice atelă trebuie să depaşească

deasupra şi dedesubt ambele articulaţii ale osului
fracturat, imobilizându-le
 Leziunile mâinii, a articulatiei si
degetelor
• Ranile de la acest nivel se panseaza steril,
• mâna ranita se pune in pozitie “functionala”.
• in palma se pun 1-2 role de fasa.
• Se aplica o atela pentru a fixa
mâna, incheietura si degetele
in pozitia de functiune,
fixându-se atela cu un bandaj
 Leziunile genunchiului
• |ntotdeauna un genunchi ranit se va imobiliza in pozitia in care a
fost gasit.
• Daca gasim membrul in pozitia intinsa putem folosi oricare
varianta de atela: rigida, gonflabila,vacuum.
• Daca membrul afectat este gasit in pozitia flectata vom
imobiliza membrul folosind perne sau suluri de paturi asezate
sub genunchi, care se fixeaza prin bandaje
 Entosa
• este o întindere sau o rupere a ligamentelor care ţin o articulaţie.

Semnele şi simptomele unei entorse sunt:

• - durere, care poate fi mare şi se accentuează la orice mişcare;
• - pierderea funcţiunii articulaţiei respective;
• - umflarea şi învineţirea zonei.

Ce trebuie să facem:
• Este posibil ca entorsele să nu poată fi deosebite de fracturi şi, de
aceea, trataţi-le ca pe fracturi, adăugând următoarele proceduri:

• - aplicaţi bandaje uşor compresive pentru a reduce umflarea;

• - slăbiţi aceste bandaje dacă circulaţia sângelui este jenată sub
bandaj sau dacă acesta cauzează dureri;
• - imobilizaţi şi ridicaţi articulaţia vătămată, dacă e posibil;
• - aplicaţi pungi de gheaţă pe articulaţie pentru a diminua durerea şi
umflarea.
 Luxatia
• atunci când suprafeţele de contact ale oaselor de la o articulaţie nu se mai
află în contact normal

La semnele şi simptomele caracteristice fracturilor, se adaugă:

• - deformarea sau aspect anormal al zonei articulaţiei respective;
• - durere agravată prin mişcarea articulaţiei;
• - pierderea funcţiunii normale a articulaţiei;
• - edemul articulaţiei.

Conduita:
• - NU faceţi nici un fel de tentativă de a aduce oasele şi articulaţia în
poziţia lor normală;
• - imobilizaţi şi sprijiniţi articulaţia în poziţia cea mai confortabilă, folosind
• pernuţe şi o eşarfă pentru a sprijini adecvat membrul respectiv;
• - aplicaţi pungi cu gheaţă pentru a diminua durerea şi umflarea;
• - verificaţi circulaţia sanguină
• - solicitaţi asistenţa medicală de urgenţă dacă apar probleme circulatorii.
 Leziunile capului (cutiei craniene si
creierului)
Semne si simptome

• · Confuzia;
• · Comportament neobisnuit;
• · Stare de inconstienta;
• · Greata sau varsaturi;
• · Sângerare din una dintre urechi;
• · Scaderea nivelului de constienta;
• · Pupile inegale;
• · Paralizie;
• · Fasciculatii;
• · Semne externe de trauma (hemoragii externe, hematoame,
contuzii)
 Semne specifice in TCC

• · semnul “ochi de raton” – echimoze periorbitale, ochi vânat

• · semnul “Battle” – vânataie in spatele urechii, retroauricular
 Tratamentul TCC
• Imobilizati capul in pozitie neutra.
• Deschideti si mentineti libere caile aeriene.
• Evitati orice manevra ce poate misca capul sau gâtul victimei
• Verificati semnele vitale
• Daca victima nu respira incepeti manevrele de resuscitare cardio-
pulmonara.
• Examinati nasul, urechile, ochii pacientului pentru depistarea
sângerarii sau a LCR-ului.
LCR nu va fi oprit, deoarece scurgerea lui va duce la
scaderea presiunii intracraniene.
• Efectuati hemostaza folosind comprese sterile sau presiune directa
fara a afecta tesuturile adiacente.
• Examinati si tratati celelalte leziuni existente
Leziuni ale maduvei spinarii

Semne si simptome ale leziunii maduvei spinarii:

• · lipsa de substanta,
• · vânatai,
• · alte leziuni ale capului, gatului sau maduvei (coloanei)
• · slabiciuni la nivelul extremitatilor,
• · paralizie,
• · lipsa senzatiilor tactile,
• · slabiciune de-a lungul coloanei cervicale,
• · amorteli
 Tratamentul leziunilor de maduva
• · Imobilizati capul in pozitie neutra.
• Preveniti alte miscari ale capului.
• · Deschideti si mentineti libere caile aeriene.
• · Daca victima nu respira incepeti manevrele de resusciatre
cardio-pulmonara.
Administrea oxigenului cât mai precoce este esentiala,
pentru ca oxigenul reduce edemul cerebral.
• · Verificati pulsul pacientului
• · Monitorizati functiile vitale, sensibilitatea si motricitatea
• · Examinati si tratati celelalte leziuni existente
Imobilizarea coloanei cervicale
• imobilizarea coloanei cervicale se face in prima faza
manual.
• se aseaza capul in pozite neutra efectuând si o usoara
tractiune in ax.
• guler improvizat din prosop

• NU permiteti miscari
• NU ridicati picioarele
• NU mobilizati
 Voletul costal
• Voletul costal este dubla fractura la minimum doua coaste
invecinate
 Tratamentul voletului costal

• Imobilizarea se face prin infundarea zonei respective

impiedicând astfel miscarile segmentelor la acest nivel.
Pentru acest lucru puteti folosi fese,pansamente,
suluri de patura, perna sau chiar mâna.

• Verificati semnele vitale

• Daca victima nu respira incepeti manevrele de resuscitare
cardio-pulmonara.

• · Monitorizati si supravegheati victima

 Plagi penetrante la nivel toracic
Tratamentul plagilor penetrante toracice
• folosim comprese de dimensiuni mai mari decât plaga si-l vom
fixa cu benzi de leucoplast pe 3 laturi.
• A patra latura se lasa liber, nefixata, permitând pansamentului
sa functioneze ca o supapa :
• in timpul inspirului, când toracele se destinde, pansamentul se va lipi de
torace nepermitând intrarea aerului.
• in timpul expirului, când toracele revine, pansamentul se departeaza de
torace, permitând iesirea aerului si la acest nivel.
• · Asigurati ventilatia adecvata a victimei
• · Daca cutitul sau obiectul care a cauzat plaga este inca in rana
aceasta nu se
• indeparteaza, se fixeaza in pozitia gasita
• · Monitorizati continuu functiile vitale,
Pneumotorax deschis
HEMORAGIA
 Cel mai des tip de hemoragie externa intâlnit este hemoragia
capilara.
• sângele “balteste” (taietura la nivelul unui deget).
• hemostaza se realizeaza prin presiune directa la nivelul plagii.

In cazul hemoragiei venoase,

• sângele se exteriorizeaza in flux continuu.
• hemostaza se realizeaza prin presiune directa asupra plagii.

Cea mai periculoasa hemoragie este hemoragia arteriala.

• Sângerarea arteriala este pulsatila, tâsnind din plaga la fiecare
contractie a inimii.
• o sângerare arteriala necontrolata duce la deces in scurt timp

• Exista trei metode prin care se poate realiza hemostaza:

• · Aplicarea presiunii directe pe plaga
• · Ridicarea membrului
• · Aplicarea presiunii in punctul de presiune
Presiunea directa
• Pentru a mentine presiune directa la nivelul plagii, legati
strâns plaga si compresa cu un bandaj compresiv.
• Nu indepartati compresa dupa aplicare, chiar daca se imbiba
cu sânge.
• Aplicati alta compresa deasupra si apasati-le pe ambele
Ridicarea
• Daca presiunea directa nu opreste hemoragia de la nivelul
unei extremitati, ridicati membrul traumatizat, mentinând
presiunea directa.
• Ridicarea membrului, impreuna cu presiunea directa, vor opri
in mod normal o hemoragie severa

Punctele de presiune
• Daca combinatia de presiune directa si ridicarea membrului
afectat nu opreste sângerarea, va trebui sa controlati indirect
sângerarea: comprimarea unei artere mari pe un plan osos..
• punctul de presiune al arterei brahiale si punctul de presiune
al arterei femurale sunt cele mai importante.
NU folositi garoul!
• Garoul este dificil de confectionat din materiale
improvizate, fiind de asemenea dificil de aplicat corect.
• Garoul nu este aproape niciodata necesar pentru
controlul unei hemoragii.
• Trebuie sa va concentrati asupra combinatiei dintre
presiunea directa, ridicarea membrului si punctele de
presiune pentru hemostaza.
• Fiti atenti la mobilizarea gâtului si a capului!
 Hemoragia nazala - epistaxis
• Daca pacientul nu este in soc, puneti-l sa stea aplecat cu
capul usor inainte.
• Inghitirea sângelui poate provoca tuse sau voma, si sa
agraveze hemoragia nazala.
• Dupa ce ati asezat pacientul corect, pensati ambele nari
pentru cel putin 5 minute.
• Pacientul poate executa aceasta manevra singur.
• Acest tratament controleaza de obicei hemoragiile nazale.
• Instruiti pacientul sa evite suflarea nasului, pentru ca aceasta
ar putea agrava hemoragia
• Compresie la nivelul arterei nazale
PLAGI
Plagi inchise

Echimoza este o leziune produsa de un obiect bont

care zdrobeste tesuturile de sub tegument (contuzie).

• Este o leziune a tesuturilor moi de sub tegument.

• Severitatea acestor leziuni inchise de tesuturi moi variaza.
• Echimoza simpla se vindeca rapid.
• Echimoza poate fi un semn al unei fracturi subiacente,
careia ii vor trebui luni de zile pentru vindecare.
• Când intâlniti o tumefiere importanta, suspectati o fractura
subiacenta.
• comprese reci/gheata – nu direct pe tegument!!,
• imobilizare,
• pozitie elevata
Plagi deschise
• Plaga intepata

• Plaga cu corp strain – NU EXTRAGETI CORPUL STRAIN!!!

• Plaga impuscata este un tip special de plaga intepata.

Gravitatea leziunilor produse prin impuscare depind de
tipul de arma si de distanta dintre arma si victima.
Plaga impuscata poate prezenta un orificiu mic de intrare
dar sa produca leziuni masive ale organelor interne.
Orificiu de intrare este, de obicei, mai mic decât cel de
iesire.
Majoritatea deceselor prin impuscare se datoreaza hemoragiei
interne produsa prin lezarea organelor interne si a vaselor mari.
• Laceratia
Cea mai comuna forma de plaga deschisa
Popular, se numeste taietura.
Laceratiile minore nu necesita atentie deosebita, dar cele mari
pot produce o hemoragie masiva, ducând in final la deces.

• Avulsia
Avulsia (plaga delabranta) este o smulgere de tesuturi.
Partea avulsionata poate fi complet separata de corp sau poate
ramâne atasata de corp printr-un lambou tegumentar.
Avulsiile pot implica cantitati mari sau mici de tesut.
Separarea completa a unui segment sau a unei extremitati
intregi se numeste amputatie traumatica.
Orice portiune amputata trebuie gasita, plasata intr-o punga de
plastic curata, pastrata la gheata, si transportata cu pacientul la spital
pentru o posibila reimplantare.
Apa cu gheata poate fi folosita pentru a pastra partea amputata
la rece
Avulsie tegumentara
 Principiile de tratament ale plagilor deschise

• Controlul hemoragiei
• Prevenirea suprainfectiei plagii
• Stabilizarea partii lezate
• Stabilizarea oricarui corp penetrant
• Nu incercati sa curatati plaga in deoarece aceasta
manevra poate accentua hemoragia
 Compresa
• Daca prima compresa se imbiba cu sânge, acoperiti-o cu o a doua
• Compresa trebuie sa acopere in intregime plaga pentru a impiedica
contaminarea ulterioara.
• Nu indepartati niciodata prima compresa
• Orice compresa va fi fixata cu un pansament compresiv

Pansamentul
• reguli in aplicarea pansamentului: pastrarea compresei pe loc,
controlul sângerarii si prevenirea contaminarii ulterioare.
• inainte de a fixa conpresa, asigurati-va ca aceasta acopera plaga in
intregime
• Aplicati pansamentul strâns, pentru a controla hemoragia.
• Atentie insa !!!!
• Daca totusi se intampla acest lucru, indepartati pansamentul si
inlocuiti-l, dar fara a misca compresele
Traumatismele oculare
• Când se suspecteaza o laceratie oculara, acoperiti intreg
ochiul cu un tamponament compresiv uscat
• Ocazional, poate exista si un obiect penetrant in ochi
• Pozitionati imediat pacientul pe spate si acoperiti ochiul
traumatizat cu o compresa si un pahar de hârtie incât obiectul
penetrant sa nu se miste.
• Bandajati ambii ochi
Obiecte penetrante
• Daca exista un obiect penetrant, aplicati un pansament
stabilizator
• Uneori obiectul penetrant este prea lung pentru ca pacientul sa
poata fi miscat din locul accidentului.
In aceste cazuri, poate fi necesar sa stabilizati obiectul
penetrant si sa-l taiati cu grija aproape de pacient.

• Daca va intâlniti cu o astfel de situatie, stabilizati obiectul

penetrant cât de bine puteti si cereti imediat ajutor specializat
• Este important sa stabilizati obiectul incât acesta sa nu se miste
in cursul transportului la spital. Orice miscare a obiectului
penetrant poate produce noi leziuni interne
 NU mobilizati, miscati sau scoateti
corpul strain care a produs leziunea
niciodata!
 Plagile muscate
• Muscaturile de animale sau de om pot fi de la minore pâna la
severe.
• Toate muscaturile sunt foarte susceptibile de a provoca
infectie.
• Muscaturile animalelor nevaccinate pot determina rabie.
• Plagile muscate minore se spala cu apa si sapun, daca este
posibil.
• Plagile muscate majore trebuie tratate controlând hemoragia si
aplicând o compresa si un bandaj corespunzator.
• Toti pacientii ce au fost muscati de un animal sau de o alta
persoana, trebuie tratati de un medic.
ARSURI
 Profunzimea arsurilor
• Arsurile pot fi clasificate astfel dupa adâncimea lor:
• · superficiale (gradul I),
• · partiale (gradul II),
• · totale (gradul III)

• Arsurile superficiale (gradul I) se caracterizeaza prin piele

rosie si dureroasa.
• Leziunea este limitata la straturile superficiale ale
tegumentului iar pacientul are dureri minore sau moderate.
• Un exemplu de arsura superficiala este arsura solara, ce se
vindeca de obicei in aproximativ o saptamâna, cu sau fara
tratament.
 Arsurile partiale (gradul II) sunt mai profunde, dar nu
afecteaza cele mai profunde straturi tegumentare.

• Apar vezicule, desi acestea nu apar uneori decât dupa

câteva ore.
• Poate exista pierdere de fluide si dureri moderate sau chiar
severe, deoarece terminatiile nervoase sunt lezate.
• Arsurile de gradul II necesita tratament medical.
• Se vindeca de obicei in 2-3saptamâni.
 Arsurile totale (gradul III) afecteaza toate straturile
tegumentului.
• Uneori, sunt afectati si muschii sau alte tesuturi subiacente
• Durerea lipseste frecvent
• Fara protectia pielii, pacientii cu arsuri extinse de gradul III
pierd cantitati mari de fluide si sunt susceptibili la soc si infectii
Extensia arsurilor

• regula lui “noua” este o metoda de deteminare a

procentului de suprafata corporala afectata de arsuri

• Desi aceasta regula este cel mai des folosit de

personalul medical autorizat, primul ajutor trebuie sa
poata aproxima extensia arsurilor.
 NU aplicati pe nici o arsura
unguente, unt, grasime sau crema!
Criterii de clasificare ale arsurilor
• · Adâncime
• · Suprafata
• · Tip
Cauze si tipuri de arsuri
• Arsurile sunt determinate de expunere la urmatoarele
elemente:
• · caldura (arsuri termice)
• · substante chimice (arsuri chimice)
• · electricitate (arsuri electrice)
 Localizări periculoase şi arsuri grave :
• faţa, gâtul - pentru că arsurile la acest nivel pot fi urmate de
complicaţii la nivelul aparatului respirator;
• toate arsurile care sunt în apropierea feţei (pleoape), mâinii,
peroneului,
• zonele de flexie ale membrelor, leziuni circulare la nivelul
membrelor;
• arsurile care depăşesc mai mult de 30% din suprafaţa
corpului, indiferent de gradul de arsură;
• arsurile de gradul III şi care depăşesc 10 % din suprafaţa
corpului;
• arsurile complicate cu fracturi şi cu distrugeri masive de
ţesuturi moi;
• arsuri profunde provocate de substanţe acide sau de curent
electric
 Arsurile termice
• Primul pas in tratamentul unei arsuri termice este racirea
tegumentului prin “stingerea focului”.
• Arsurile superficiale pot fi destul de dureroase, dar daca exista
apa curata si rece la indemâna, plasarea zonei arse in apa va
ameliora durerea.
• Taiati hainele de la nivelul arsurii si indepartati-le, dar lasati pe
loc imbracamintea lipita de zona arsa.
• Se poate uda un prosop curat cu apa si acesta se poate aplica
pe arsura superficiala.
• Dupa ce zona arsa s-a racit, acoperiti-o cu o compresa sterila
sau un tifon steril mare
• Daca sunt prezente si vezicule, fiti atenti sa nu le spargeti
 Arsurile chimice
• Unele substante chimice produc leziuni chiar daca sunt in
contact cu pielea sau sau ochii pentru scurt timp.
• Cu cât dureaza mai mult contactul cu substanta chimica, cu atat
mai mult sunt afectate pielea si tesuturile subiacente.
• Substantele chimice sunt extrem de periculoase la nivelul ochilor
si pot produce arsuri superficiale, partiale sau totale la nivelul
pielii
• Tratamentul initial pentru arsurile chimice este indepartarea a cât
mai multa substanta chimica de la nivelul pielii. |ndepartati orice
substanta chimica uscata de la nivelul hainelor sau pielii
pacientului, având grija sa nu va contaminati.
• spalatI pielea contaminata cu mari cantitati de apa
cel putin 10 minute, apoi acoperiti zona arsa cu o compresa
uscata, sterila
Arsurile chimice la nivelul ochilor
Primul ajutor consta in:

• punerea victimei in pozitie asezat sau culcat, cu capul

inclinat catre spate
• acoperirea ochiului nelezat
• spalarea ochiului lezat cu apa calduta sau rece prin fortarea
usoara a departarii pleoapelor
• tinerea capului persoanei sub jetul de apa curgand usor
• dupa spalare acoperirea ochiului lezat cu un pansament
• solicitarea asistentei medicale de specialitate
 Arsurile electrice
• Inainte de a atinge sau trata o persoana ce a fost electrocutata,
asigurati-va ca
• persoana respectiva nu mai este in contact cu sursa de
electricitate ce a determinat electrocutarea.
• Daca persoana atinge o sursa de curent activa, primul dvs. gest
trebuie sa fie deconectarea sau oprirea curentului electric
• Dupa ce v-ati asigurat ca a fost oprit curentul electric, examinati
fiecare pacient cu grija, evaluati ABC-ul si tratati arsurile
externe vizibile.
• Acoperiti aceste arsuri cu o compresa uscata, sterila, si
transportati pacientul imediat la o unitate medicala apropiata