Sunteți pe pagina 1din 18

CEHTA

Noţiuni şi concepte. Tipuri de baze de date.


SGBD. Etapele de elaborare a unei baze de date.

Disciplina: Informatica
Grupul țintă: anul III
Țurcanu Alla, gr. did. II

2019-2020
Baza de date
Ansamblu de informaţii (date), organizate într-un
mod special, fapt care facilitează stocarea şi extragerea
lor. Informaţiile dintr-o bază de date sînt păstrate sub
formă de înregistrări sau de fişiere, între care există
legături logice. În afară de depozitul de informaţii, baza
de date conţine descrierea lor: tipul, structura, modul de
organizare şi relaţiile dintre ele.
Tipuri de baze de date
Modelul conceptual al unei baze de date
reprezintă o descriere generală a bazei de date cu ajutorul
limbajului natural, al celui matematic, al diagramelor şi
organigramelor, al graficelor şi al altor mijloace înţelese
de cei care elaborează baza de date.
Tipuri de baze de date
Modelul ierarhic presupune că datele sunt
structurate arborescent, accesul la date se face
coborând din vârful ierarhiei pe nivele până la
subordonatul dorit.
Tipuri de baze de date
Modelul în rețea presupune că datele sunt
structurate în ierarhii dar fiecare dată, fiecare membru
poate avea oricăți membri superiori.
Tipuri de baze de date
Modelul relațional are cel mai flexibil model
conceptual de organizare a datelor. Parcurgerea
entităţilor unei astfel de baze nu este ierarhică. Modelul
relaţional este simplu, dar riguros din punct de vedere
matematic.
Baza de date relațională
Este formată din tabele, denumite relaţii. Fiecare
tabel este format din rînduri şi coloane. Rîndurile se
numesc înregistrări de date, iar coloanele – cîmpuri de
date. Capul de tabel (sau antetul tabelului) defineşte
structura tabelului. Prin crearea unui tabel se subînţelege,
de fapt, definirea capului de tabel.
Proiectarea entităților
 La descrierea fiecărui cîmp al unui tabel se specifică
numele şi tipul cîmpului;
 Cîmpul ale cărui valori identifică fiecare înregistrare a
tabelului se numeşte cheie primară. Evident, un cîmp
este cheie primară doar dacă valorile lui nu sînt nule şi
nu se repetă. Se recomandă ca fiecare tabel al unei
baze de date să conţină un cîmp-cheie primară.
 Dacă valorile unui cîmp se repetă, atunci acest cîmp se
numeşte cheie secundară.
Relații între tabele
Fiecare tabel al unei baze de date relaţionale se
află într-o legătură cu cel puţin un alt tabel al aceleiaşi
baze.
Există trei tipuri de relaţii între tabele:
a) unu la unu;
b) unu la mulţi;
c) mulţi la mulţi.
Unu la unu
Într-o relaţie de tipul unu la unu (se notează 1:1),
fiecărei înregistrări a unui tabel îi poate corespunde cel
mult o înregistrare a celuilalt tabel şi invers. Acest tip de
relaţie se obţine atunci cînd un tabel, avînd prea multe
cîmpuri, este divizat în două tabele. În acest caz
cîmpurile primare ale tabelelor vor avea date identice.
Unu la mulți
În cazul relaţiei unu la mulţi (se notează 1:∞ sau
1:M), fiecărei înregistrări a unui tabel îi pot corespunde
cîteva înregistrări ale celuilalt tabel, iar fiecărei
înegistrări din tabelul al doilea îi poate corespunde cel
mult o înregistrare a primului tabel. Pentru a stabili
o astfel de relaţie, primul tabel trebuie să conţină o cheie
primară, iar cel de-al doilea – o cheie secundară de tip
compatibil cu tipul cheii primare a primului tabel.
Mulți la mulți
Într-o relaţie mulţi la mulţi (se notează ∞:∞ sau
M:M), fiecărei înregistrări a unui tabel îi pot corespunde
cîteva înregistrări ale celuilalt tabel şi invers.
SGBD
Ansamblu de programe care permit construirea
bazelor de date, introducerea şi actualizarea datelor,
asigurarea controlului de acces al acestor date,
gestionarea informaţiilor din baza de date, precum şi
crearea aplicaţiilor cu baze de date.
Funcțiile unui SGBD
 defineşte baza de date;
 actualizează baza de date;
 execută interogări către baza de date, în urma cărora
informaţiile se sortează sau se filtrează după anumite
criterii formulate de utilizatori;
 creează date noi, care se obţin în baza efectuării unor
calcule;
 creează rapoarte simple şi complexe sub formă de tabele,
grafice, diagrame etc.;
 asigură întreţinerea bazei de date, care presupune repararea
bazei în cazul unor defecţiuni, precum şi crearea copiilor de
siguranţă atît pentru date, cît şi pentru obiectele bazei;
 protejează baza de date de accesul care nu este autorizat.
Elaborarea unei baze de date
 Etapa de analiză. Se analizează domeniul de date şi se
depistează cerinţele tuturor categoriilor de utilizatori către
sistemul de bază de date, precum şi operaţiile pe care le va
gestiona acest sistem. În urma acestei analize se proiectează
modelul conceptual al bazei de date.
 Etapa de programare. Se creează componentele logice
(programele): interfaţa principală, aplicaţiile de
introducere/actualizare/prelucrare a datelor, cele de
interogare a bazei de date şi de extragere a informaţiilor.
 Punerea în funcţiune şi exploatarea sistemului de bază de
date. Baza de date se completează cu date (înregistrări). În
continuare se realizează operaţii de actualizare, de
consultare şi de întreţinere ulterioară (inclusiv dezvoltare) a
sistemului de bază de date.
Elaborarea unei baze de date
Elaborarea şi întreţinerea unei baze de date se
realizează, de un grup de persoane: administratori (care
stabilesc structura iniţială a bazei de date, modul de
memorare a datelor la nivel fizic; acordă utilizatorilor
drepturi de acces la baza de date, asigură securitatea
datelor, modifică structura şi dezvoltă baza de date),
programatori (care scriu programele în limbaje de
programare), proiectanţi (care realizează designul
interfeţelor bazei de date) etc.
SGBD Microsoft Office Acces
 funcţionează în mediul Windows;
 prima sa versiune a fost lansată în anul 1993;
 pot fi create baze de date complexe, avînd pentru acest
scop tot instrumentarul necesar;
 este comod şi simplu în utilizare;
 pentru crearea interogărilor, formularelor, rapoartelor
şi a altor produse de baze de date, Access pune la
îndemîna programatorilor şi utilizatorilor un set de
programe de asistenţă, care automatizează diferite
etape de lucru.
Exercițiu

Studiați structura bazei de date Liceu de la pag. 73 din


manualul de Informatică.