Metode de cercetare

calitativă
Caracteristici și paradigme generale
Teme:

 Specificul cercetării calitative;

 Paradigme;

 Strategii de cercetare;

 Metode de colectare a datelor;

 Software de analiză
 Abordări ale caracteristicilor cercetării
calitative
Criterii (cum definim și caracterizăm cercetarea calitativă)

 (1) După scopul/etapa vizate în cercetare

 (2) După paradigma generală sau strategia generală de cercetare;

 (3) Prin raportare la caracteristicile cercetării cantitative (abordare graduală sau

contrastantă)

 (4) În funcție de tipul de date prelucrat

 (5) Prin caracterizare specifică (abordare individualizată sau prin caracteristici

predominante)
 Specificul cercetării calitative
Referințe: Hatch, 2002; Camic, 2003, Bryman, 2012; Howitt, 2016; Merriam,
2016, Creswell, 2018 etc.

 Scopul: descriptiv (explorator, descriptiv-propriu-zis)

 Cadrul natural

 Procesualitate

 Cercetătorul ca instrument cheie și reflexivitatea

 Perspectiva participanților (etic-emic)

 Flexibilitatea și lipsa structurii

 Triangularea

 Abordare inductivă a cercetării

 Proiectare emergentă a cercetării

 Abordare interpretativă
(fundal, istoria, contextul și înțelegerile prealabile ale participanților)
 Perspectiva holistică

 Subiectivitatea

 Centralitatea sensului (sensurilor)

 Abordarea idiografică

 Focusarea societală/comunitară/organizațională/grupală
 Mari paradigme ale cercetării
Hatch (2002), Denzin și Lincoln (2005)
 Strategii de cercetare
Slife și Williams, 1995; Hatch, 2002; Denzin și Lincoln, 2005; Creswell, 2007;
Delfosse, 2001; Guest et al., 2013)

 (1) Abordarea fenomenologică

 (2) Abordarea etnografică
 (3) Cercetarea narativă
 (4) Grounded theory (GT)
 (5) Analiza tematică
 (6) Teoria reprezentărilor sociale
 1. Abordarea fenomenologică
 Reacție împotriva pozitivismului - critici:
 Critica conceptelor impuse arbitrar în științe, cu referire directă la cele sociale și
umaniste;
 Critica tendinței psihologilor de a se abate de la experiența concretă;
 Critica dezvoltării premature a unor concepte abstracte;
 Critica dezvoltării unor concepte neaplicabile realității complexe umane (lipsă
de claritate și adecvare la subiectul uman) (Smith, 2011)

 Cercetarea ar trebui să vizeze explorarea, descrierea, înțelegerea

fenomenului, a experienței trăite;
 Fenomenul nu este: lumea interioară, rezultatul introspecției, o impresie, un
fapt mintal;
 Fenomenul este: lumea externă percepută într-un mod specific, pe baza
intuiției (concept fenomenologic) empirice sau ideative.
Caracteristicile cercetării fenomenologice

 Localizarea – studiul experienței umană, cu și axare pe fenomenul trăit

(individ, grup, comunitate), fără pretenția generalizării fenomenului
respectiv;

 Reducția fenomenologică - procesul de revenire continuă la esența

experienței pentru a obține structura interioară sau sensul în sine (Merriam,
2016)

 Orizontalizarea - procesul culegere a tuturor datelor pentru examinare și

tratarea datelor ca având o „greutate” (importanță) egală (Merriam, 2016).

 Rezultatele unui studiu fenomenologic – un ansamblu descriptiv care

exprimă „esența” fenomenului (structura esențială, setul invariantelor
fenomenului (Creswell, 2013)

 Metode: Interviurile aprofundate și focus-grupurile sunt metode ideale de

colectare a datelor evaluate prin perspectiva fenomenologică. (Guest, 2013)
Exemplu: Ryan, J. , Rapley, M. and Dziurawiec, S. (2014) The meaning of coping for psychiatric
patients. Qualitative Health Research, 24 (8). pp. 1068-1079.

 Spital in Australia de Vest (38 participanți, interviuri semi-structurate, 35 min, 12 luni cercetarea)
 Participanți: 25 de bărbați și 13 femei, cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani (schizofrenie,
depresie, tulburări de personalitate etc.);
 Ghid de interviu (selectiv): Ce probleme vi se par cel mai dificil de abordat în viața dvs.? Există
anumite situații pe care le găsiți mai dificil de gestionat? Ce anume faceți pentru a gestiona
situațiile dificile? Care dintre acestea funcționează cel mai bine?

Teme cheie:
 (1) Relația strategie de coping - simptom al tulburării mintale;
 (2) Relația strategie coping – neîncredere în sistemul medical și profesioniștii săi;
 (3) Factori care afectează coping-ul: structurarea realității, găsirea de sens, gestionarea
experienței personale;
 (4) Relația strategie de coping – crize situaționale: evenimente de viață, lipsa suportului social
etc.
 (5) „A nu face față” ca modalitate de coping
 2. Abordarea etnografică
Obiective

 Explorarea experiențelor de viață din perspectiva modului în care acestea sunt trăite, simțite,
împărtășite;
 Explorarea semnificațiilor acordate experiențelor proprii, spațiilor, persoanelor, evenimentelor;
 Explorarea relațiilor dintre actorii sociali, raportate la practici sociale, spații și evenimente;

Caracteristici principale

 Focusarea pe fenomene sociale particulare, culturi marginale și spații specifice;

 Predilecția pentru datele „nestructurate”, produse liber (lipsa codării anterioare);
 Investigarea unui număr restrâns de cazuri, dar foarte detaliat;
 Inclinația spre interpretarea calitativă a datelor (explicații, descrieri verbale etc.);
Ce intră în atenția etnografiei? (Silverman, 2004)

 Studiul triburilor (antropologie);

 Cercetarea subculturilor (sociologie);

 Studiul spațiului public (sociologie, psihologie);

 Studiul organizațiilor (psihologie, sociologie, șt. educației);

Care sunt metodele predilecte?

 Interviul aprofundat;
 Observația
 Exemple de studii
 Giulianotti (1995), Pearson (2009) – cercetări asupra fenomenului violenței în fotbal
(huliganism) și al participării la grupurile de suporteri (cercetătorul „covert full
member”);

 Simakova (2010) – cercetări în mediul organizațional IT, noile tehnologii, RFID (avansare
în poziția ierarhică, cercetătorul „overt full member”);

 Zilber (2002) – cercetări asupra violului, „Rape crisis centre in Israel” (cercetătorul
implicat, „participating observer”)

 Swain (2004) – cercetări asupra prieteniei în școală, observații și interviuri slab

structurate (cercetătorul neimplicat, „non-participating observer with interaction”).
 3. Cercetarea narativă
Fundamente teoretice (asumpții)
 Cercetarea narativă explorează modalitățile prin care oamenii oferă sens lumii
(experiența umană este organizată în narațiune);
 Între narațiune și experiențe există o influență reciprocă: narațiunea structurează
experiența, iar experiența este modelată de narațiune: interacțiuni complexe între
modul în care o persoană înțelege lumea și lumea însăși;
 Nararea evenimentelor de viață influențează nu numai experiența, ci și conștiința de
sine, constituirea eului

Aspecte vizate în cercetarea narativă

 Focus: explorarea procesului de dezvoltare a unei persoane în timp;
 Focus: explorarea unei situații tipice de viață, eveniment etc.
 Persoana - membră a unui grup (familie, comunitate etc.), prin urmare se explorează
contextul și relațiile cu celelalte persoane semnificative;
 Sunt explorate evenimentele din perspectiva codurilor sociale, a ritualurilor, a
semnificațiilor acordate evenimentelor și persoanelor.
Caracteristici metodologice principale

 Colectarea datelor – povești de viață, raportarea experiențelor individuale,

într-o ordine cronologică (sau folosind etapele cursului de viață);
 Concentrarea explorării asupra câtorva participanți (experiențe deosebite);

Modalități concrete de cercetare (Creswell, 2007):

 Studii biografice;
 Autobiografii;
 Studii de istorie orală (reflecții personale asupra unor evenimente de viață
care au avut impact asupra mai multor persoane);
 Mărturii personale, relatări evenimențiale, jurnale;
 McAdams (1993) protocol de analiză narativă
 (1) „Capitole” de viață;

 (2) Evenimente „cheie”: „peak experiences”, cele mai rele experienșe din viață, momente de cotitură în
viață, amintiri timpurii, amintiri representative din anumite perioade ale vieții;

 (3) Oameni semnificativi;

 (4) Scenarii viitoare de viață;

 (5) Dificultății ale vieții;

 (6) Ideologii personale (credințe religioase, orientări valorice, orientări politice)

 (7) Teme „nucleu” ale vieții

 Exemplu

 Crossley (2003) – studiu narativ asupra bolii ziaristului John

Diamond, cancer oral (m. 2001)

 Materiale: înregistrări audio autobiografice, relatări scrise,

jurnale 1996-2001;

 Aspecte studiate:
 Percepția asupra viitorului, scenariul de viață, schimbări viitoare în
viață;
 Refacerea sensului vieții;
 Etape: (dificultatea acceptării, concentrarea pe recuperare, faza de
evaluare a certitudinii, banalizarea răului etc.)
 4. Grounded Theory
 Grounded Theory (teorie fondată, teorie fundamentată, teorie fundamentată
empiric, teorie fundamentată pe date, teorie întemeiată, teorie generată,
teorie empirică) – (Iluț, 1997, Baban, 2002; Agabrian, 2006; Popa, 2016)
 Principiul fundamental – descoperirea teoriei din date (Turner, 1981) –
abordarea inductivă este mai valoroasă decât cea deductivă (Howitt, 2010)

Avantajele pentru cercetător

 Dezvoltarea cadrelor teoretice și a explicațiilor care le corespund în strânsă
legătură cu situațiile observate (teoria mai inteligibilă, mai utilizabilă și mai
deschisă comentariilor și corecțiilor) (Turner (1981)
 Încurajează cercetătorul să codifice elementele chiar minore ale datelor, apoi să
le sintetizeze (organizeze) în diferite structuri superioare (Howitt, 2010);
 GT generează teorii mai complexe și mai adaptate pentru a explica o lume
complexă (crește atractivitatea și utilitatea) (Turner (1981)
Procesualitatea elaborării GT
(Saldaña, 2012)
 Tipuri de codare (Howitt, 2016; Edmonds, 2017)
(1) Codarea deschisă (open coding):
 Cât mai aproape de datele originale (codare „in vivo”)
 Scop: formarea categoriilor

(2) Codarea axială (axial coding):

 (a) procesul de corelare (relaționare a codurilor, categoriilor sau conceptelor între
ele (o reelaborare majoră a datelor, reorganizarea codurilor inițiale și identificarea
conceptelor cheie);
 (b) procesul de dezvoltare a unei categorii (sau a mai multor categorii) generate în
timpul codificării deschise și explorării acesteia ca fenomen principal.

(3) Codarea selectivă (selective coding):

 Identificarea unei categorii care se află în centrul analizei (categorie esențială,
pivotală, centrală, „core category”) și raportarea acestei categorii la celelalte
categorii
Exemplu: McKEAN L.N., NEWMAN E.F. & ADAIR P. (2013) Feeling like me again:
a grounded theory of the role of breast reconstruction surgery in self-image.
European Journal of Cancer Care 22, 493–502

 Participanți: 10 F
 Metoda: interviuri
semi-structurate;
 Ghid de interviu
(selectiv): Ce factori
au fost importanți
pentru dvs. în luarea
deciziei de
reconstrucție a
sânului? ”,„În ce fel
reconstrucția sânului
a schimbat modul în
care vă vedeți
acum?”, „Puteți
descrie efectul avut
de reconstrucția
sânului?
Brink, E., Karlson, B.W., and Hallberg, L.R.-M. (2002). To be stricken with acute myocardian
infarction: a grounded theory study of symptom perception and care-seeking behavior. Journal of
Health Psychology, 7 (5), 533–543.
N=22, Coronary Care Unit (Uddevalla Hospital, Suedia)
 Software utilizate în Grounded Theory
(și/sau alte strategii de cercetare calitativă)

 Nvivo

 Atlas.ti

 MAXQDA

 QDA Miner

 HyperRESEARCH

 Dedoose
 5. Analiza tematică
 Analiza de conținut - descompunerea ansamblului unui discurs în
elemente simple și cuantificarea lor cu scopul clasificării, măsurării
sau ierarhizării acestora.

 Tehnica - analiza calitativă și cantitativă a documentelor -

evidențierea unor teme, tendințe, atitudini, valori, pattern-uri

 Transformarea materialului (în general) - convertirea unui material

calitativ, în unul cantitativ.
 Analiza de conținut – suprapunere curentă - analiza tematică.

 Analize axate pe abordarea reprezentațională a comunicării

 Ce este perspectiva reprezentațională?
 Comunicarea ca produs realizat, ca dat final;
 Conținutul manifest;

 Analize axate pe abordarea instrumentală a comunicării

 Ce este perspectiva instrumentală?
 Comunicarea ca proces (construcție ad-hoc) și nu ca dat;
 Conținut latent;
 Propozițiile, construcțiile logice/ilogice, secvențele, formele
stilistice, echilibrul emoțional.
 Software analiza tematică/lexicografică
 Tropes;

 Iramuteq;

 Lexico 3;

 T-Lab;

 Hamlet II;
 6. Teoria reprezentărilor sociale
 Reprezentări sociale ale psihanalizei (1961/1976): difuzare, propagare și propagandă

 „Sisteme de noțiuni, valori și practici”, teorii ale simțului comun, științe colective sui
generis, elaborate cu dublu scop:
 (1) Instaurarea unei ordini care permite indivizilor să se orienteze în mediul social;
 (2) Asigurarea comunicării între membrii unei comunități (Moscovici, 1976);

 Un ghid de acțiune care orientează faptele și relațiile sociale; „este un sistem de pre-
codare a realității, deoarece determină un ansamblu de anticipări și așteptări.” (Abric,
1994).

 „Grile de lectură a realității”, categorii de cunoștințe cu funcționalități sociale,

modalități de integrare comunitară a indivizilor și posibilități de a acționa în lumea
socială (Moliner, 1988, 1992, 1996).
I. Teoria principiilor generatoare de luări de poziție

 Reprezentările sociale sunt „principii generatoare de luări de poziție în strânsă relație cu

inserțiile specifice” regăsite în varietatea raporturilor sociale (Doise, 1986).

II. Teoria structurală a reprezentărilor sociale (Roussiau şi Bonardi, 2001; Flament, 2002);

 A. Nucleu central, zonă centrală, sistem central.

 Caracteristici NC: (1) Ancorarea în memoria colectivă și istoria grupului; (2)
Consensualitatea; (3) Stabilitatea; (4) Coerența; (5) Rezistența la schimbare;

 B. Sistem periferic
 Caracteristici SP: (1) Permite integrarea experiențelor și istoriilor individuale; (2)
Suportă eterogenitatea grupului; (3) Are suplețe și suportă contradicțiile; (4) Este un
sistem evolutiv și sensibil la contextul imediat
Analiza datelor în teoria reprezentărilor sociale:

 Abordarea cantitativă – teoria principiilor generatoare de luări de

poziție
 Software analiză date cantitative;
 Analize predilecte: AFE, MDS, Cluster Analysis

 Abordarea calitativă – teoria nucleului central

 Analiza de conținut calitativă a interviurilor, analiza tematică a desenelor
etc.;
 Analiza tematic-categorială și a asociaților de termeni (software:
EVOC2005, Iramuteq)
Curelaru, M., Neculau, A., Cristea, M. (2012). What people think about cloning?
Social representation of this technique and its associated emotions, Journal for
the Study of Religions and Ideologies, 11(31) 3-30.
 Metode de colectare a datelor/tipuri de date
(Danzin și Lincoln, 2005; Silverman, 2001)

 Observația

 Interviul

 Focus grupul

 Texte diverse (cărți, presă etc.)

 Imagini, grafică
 Istorie orală

 Autobiografii, jurnale, produse ale eului

 Documente, note, comentarii

 Studii de caz

 Note de teren, memo

 Asociații de termeni.