Un continent mai
„vulcanic” decât toate
Student:Avram Emilia
Grupa 301
București, 2018
Cuprins
Introducere
1.Definiții
2.Generalități
3.Mecanismul de formare a vulcanilor sud-americani
4.Centura vulcanică andină
4.1 Zona vulcanică nordică
4.2 Zona vulcanică centrală
4.3 Zona vulcanică sudică
4.4 Zona vulcanică australă
5. Hazarde vulcanice
6. Erupții recente
7. Concluzii
Bibliografie
Introducere
• Încă de la formarea Pământului, în peisaj s-a impus relieful vulcanic, vulcanismul
fiind unul dintre principalele procese care au contribuit la formarea reliefului actual.
• Pe suprafața Pământului sunt activi sau au fost în timpurile istorice peste 1200 de
vulcani, la care se adaugă zeci de mii de vulcani a căror activitate din urmă cu sute de
mii sau milioane de ani este dovedită de formele de relief specifice care mai există.
• Una dintre cele mai mari și active zone vulcanice o reprezintă Cercul de Foc al
Pacificului, deținând circa 75% din vulcanii de pe Glob, printre care cei din America
de Sud.
• Lucrarea de față urmărește să prezinte vulcanismul în America de Sud, expunând
mecanismul de formare a vulcanilor, zonele vulcanice, unii dintre cei mai
reprezentativi vulcani, impactul negativ al erupțiilor vulcanice și cele mai recente
erupții înregistrate.
Prin vulcanism se înțelege totalitatea
fenomenelor si manifestațiilor rezultate în
urma străpungerii scoarței de către topiturile
1 magmatice sau gazele provenite din zone
profunde.
Ce se înțelege
prin vulcanism? Când aceste topituri nu-și pot deschide drum
către suprafață ele sunt injectate în stratele
superficiale ale scoarței, unde prin consolidare,
formează mase vulcanice intrusive.
Daca magmele pătrund pe fisuri deschise, sunt
expulzate la suprafață unde formează conuri
vulcanice.
• Vulcanii sunt forme geologico-geomorfologice
create în urma apariției la suprafață a magmei -
care în acest caz poartă denumirea de lavă -
precum și a altor produse eruptive (gaze și ape
fierbinți, piroclastite).
Ce sunt vulcanii?
Fig.1
2.Generalități
Fig. 12 Nevado del Ruiz Fig. 13 Cenușa și ghețarul vulcanului Nevado del Ruiz
(https://earthobservatory.nasa.gov/images/78205/simmerin (https://wfoster2011.wordpress.com/2012/06/19/colombias-
g-eruption-of-nevado-del-ruiz) nevado-del-ruiz-volcano-has-a-deadly-past/)
Fig. 14 Nevado del Huila
https://www2.sgc.gov.co/sgc/volcanes/VolcanNevadoHuila/Paginas/generalidades.aspx
Fig. 16 Cotopaxi
(https://volcano.si.edu/volcanoes/region15/ecuador/cotopaxi/352050_BGVN_002.jpg)
Fig. 28
Fig. 29 Cerro Penaido (https://www.flickr.com/photos/pikesonbikes/11716656134)
4.3 Zona vulcanică sudică
Include cel puțin 60 edificii vulcanice istorice cu
potențial activ în Chile și Argentina, precum și
trei sisteme gigantice de calderă silicică și
numeroase centre eruptive minore.
În contrast cu zona vulcanică centrală, calderele
din zona vulcanică sudică s-au format în ultimii
1.1 Ma.
Predomină andezitele, dacidele, riolitele, bazalte
și bazalte andezice.
Cei mai activi sau cunoscuți vulcani sunt:
Tupungato (6,650 m), San José-Marmolejo
(5,830 m), stratovulcanul Maipo (5,290 m)-
complexul calderei diamantifere(Fig. 5) Planchón
(4,090 m), Cerro Azul-Quizapu (3,788 m),
Tatara-San Pedro (3,621 m), Tromen (>4,000 m),
Longaví (3,242 m), Chillán (3,212 m), Antuco
(2,987 m), Lonquimay (2,822 m), stratovulcanul
Copahue (2,952 m) și complexul calderei
Caviahue (Fig. 6),Villarrica (2,840 m), Lanín
(3,778 m), Puyehue (2,240 m), Tronador (3,565
m), Osorno (2,661 m), Calbuco (2,015 m),
Hudson.
Fig. 30 Zona vulcanică sudică
(https://scielo.conicyt.cl/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0716-02082004000200001)
• Tupungato-cel mai nordic dintre vulcanii centrali
din Chile, este un stratovulcan pleistocen,
acoperit de un dom de lavă din urmă 0,8
milioane de ani (Moreno și Naranjo 1991).
Fig. 31
Fig. 32 Tupungato
(https://www.mendoza.travel/en/parque-provincial-volcan-tupungato/)
Maipo, un stratovulcan conic, este localizat la
granița Chile-Argentina și ocupă parțial Caldera
de Diamant pleistocenă.
Fig.33 Maipo
(https://www.andes-vertical.com/en/expeditions/climb-maipo-volcano/)
Chillán este unul dintre cei mai activi
vulcani din Anzii Centrali. Ultima activitate
vulcanică a început pe 8 ianuarie 2016 și s-a
sfârșit pe 27 septembrie 2018.
Fig.34 Chillan
(https://earthobservatory.nasa.gov/images/81456/nevados-de-chillan-chile)
Viedma
Fig.41 Viedma
(http://www.derutasydestinos.com/fotos_crater_Volcan_Viedma-Santa_Cruz.html)
Aguilera
Fig.42 Aguilera
(http://www.escalando.org/wordpress/wp-content/uploads/2014/10/Nuestras-primeras-
vistas%C2%AD-del-Volc%C3%A1n-Aguilera...-%C2%ADtratando-de-establecer-l%C2%ADa-
posible-ruta-de-ascens%C2%ADo.%C2%AD%C2%AD-%C2%A9Evan-Miles.jpg)
Fig.44 Insula Cook (Google Earth)
Fig. 43 Fueguino (https://volcano.si.edu/volcano.cfm?vn=358090)
5. Hazarde vulcanice
Zona vulcanică nordică
• La 13 noiembrie 1985, laharele generate de
topirea zăpezii și a gheții în timpul unei
erupții relativ mici a vulcanului Nevado del
Ruiz din Columbia au produs cel mai mortal
eveniment vulcanic înregistrat în Anzi, în Fig.46 Craterul vulcanului Nevado del Ruiz
care > 23.000 de oameni au fost uciși. (https://www.earthmagazine.org/article/benchmarks-november-
13-1985-nevado-del-ruiz-eruption-triggers-deadly-lahars)
Cei mai mare număr de vulcani activi sunt situați pe teritoriul statului
Chile, din zona vulcanică centrală.