Politică comparată

Clivajele politice şi sociale în analiza genezei

şi evoluţiei partidelor politice europene la
Lipset şi Rokkan

Cristian Pîrvulescu

1
Obiectivul teoretic principal al analizei
propuse de Lipset şi Rokkan

 Realizarea unui model explicativ al variaţiilor sesizate

în evoluţia sistemele de partide europene pornind de
la o perspectivă socio-istorică: de la momentul
apariţiei statului-naţiune şi tranziţia spre sufragiul
universal

2
 Un alt instrument conceptual realizat de de
Stein Rokkan: harta conceptuală a Europei

 Obiectiv: creionarea unui model explicativ privind

ceea ce s-a întâmplat anterior apariţiei clivajelor, în
primul rând în ceea ce priveşte apariţia statelor
naţiune în Europa
 Metodă: identificarea cauzelor explicative ale
constituirii mai mult sau mai puţin rapide a statelor-
naţiune

3
Variabilele explicative ale direcţiilor urmate de
statele-naţiune după fondarea lor
 Trei variable:
 1. Axa teritorială: distanţa faţă de centrele politice şi

economice principale
 2. Axa economică: distanţa (apropierea sau depărtarea) faţă

de principalele rețelele comerciale

 3. Axa culturală: raportul cu religia catolică şi cu Reforma

 Două axe geografice:

 Axa est-vest (centura urbană): distanţa faţă de centrul
geografic şi economic al Europei (V1 et V2)
 Axa nord-sud: distanţa în raport cu centrul de putere al

catolicismului
4
5
Cele două axe şi dezvoltarea statului naţiune
(I)
 Raportul invers proporţional dintre dezvoltarea economică
şi unificarea teritorială. Cu cât distanţa în raport cu inima
economică a Europei e mai mare cu atât unificarea teritorială şi
naţională va fi mai importantă.
 Bogăţia economică şi intensitatea schimburilor comerciale a
permis multor centre urbane să se dezvolte, fragmentând
teritoriul şi făcând dificilă unificarea
 În afara centurii urbane, teritoriile sunt tot mai întinse şi cu
foarte puţine centre concurente. Un centru important poate astfel
să se impună uşor şi să unifice teritoriile în jurul său (ex: Londra)

6
Cele două axe şi dezvoltarea statului
naţiune (II)
 Raportul centru-periferie în catolicism. Cu cât distanţa faţă de
roma e mai mare, cu atât unificarea va avea mai multe şanse.
 Biserica catolică este o instituţie cu vocaţie internaţionalistă care
s-a opus formării unor linii de putere politică concurente precum
statele puternice
 Acolo unde structura catolică era mai puţin puternică, puterea
politică s-a putut impune cu uşurinţă (ex: Franţa)
 Acolo unde s-a impus Reforma părinţii fondatori ai statelor-

naţiune nu au avut a se confrunta cu contra-puterea

internaţionalistă a Bisericii. Biserica reformată naţională a fost
mai degrabă un factor de unificare.

7
Zonele geografice ale Europei
 Zonele periferice: statele naţiune precoce aflate la o distanţă dublă atât
faţă de Roma cât şi de centura urbană (ex: Anglia, Suedia, Prusia)
 Europa oraşelor state: divizarea în numeroase oraşe-state în zona
centurii urbane (principatele germane, Burgundia, Lombardia, Veneţia,
Piemontul)
 Unificarea precoce acolo unde distanţa semnificativă faţă de Roma
(Ţările de Jos)
 Unificare tardivă acolo unde distanţa faţă de Roma era mică (Italia)

 Situaţiile intermediare
 Franţa: Unificarea părţii de vest din afara centurii urbane
(Burgundia) şi aflată la o distanţă apreciabilă faţă de Roma
 Spania: Unificarea teoretic precoce s-a datorat situării periferice, dar
a fost întârziată de forţa catolicismului (Spania a fost centrul
contrareformei)

8
“Dezgheţul” şi emergenţa noilor clivajelor

 Lipset şi Rokkan evocă la sfârşitul lucrării lor posibilitatea

“dezgheţării” unor clivaje şi emergenţa de noi clivaje
 Această teză a fost reluată de numeroşi autori în diferite forme:
 Inglehart şi emergenţa post-materialismului

 Clivajul care opune câştigătorii şi pierzătorii modernităţii

 Emergenţa unui nou clivaj privind Europa? Dar chiar este

un nou clivaj? Sau o întoarcere la mai vechiul clivaj centru -
periferie? Ori poate doar o simplă miză politică?

9
Clivajul materialism/postmaterialism
 Ronald Inglehart în The Silent Revolution, 1977 chestionează problema
validităţii clivajelor apărute pe fundamentul modernităţii faţa de
emergenţa postmodernităţii.
 De aceea pune o întrebare fundamentală: “Dacă ai de ales între următoarele
lucruri, care sunt cele două care sunt cele mai dezirabile pentru tine? “If you
had to choose among the following things, which are the two that seem the most
desirable to you?”
 Menţinerea ordinii.
 Un loc mai important acordat poporului în luarea deciziilor.

 Lupta împotriva creşterii preţurilor.

 Protecţia libertăţii cuvântului.

 Pe această nouă bază conceptuală se asigură un model pentru

explicarea apariţiei unor noi partide politice
 Ecologiştii, pacifiştii şi alterglobaliştii, libertarienii (D66)

 Consumatoriştii (Partidul automobiliştilor, Partidul pensionarilor,

neopopulismul)
 Dar este acesta un adevărat clivaj în sensul L & R?

10
Clivajul câştigători/perdanţi
 Clivajul câştigători/perdanţi ca un efect al mondializării
societăţii contemporane (propus de Piero Ignazi)
 Supoziţii:

Câştigătorii se adaptează şi reuşesc să îşi amelioreze nivelul de

viaţă.
Perdanţii sunt victimele mondializării (muncitorii, agricultorii,
dar şi profesiile liberale în pierdere de prestigiu)
Perdanţii sunt sensibili la discursul populist, ceea ce explică
creşterea
extremismului şi volatilitatea votului

 Dar este acesta un autentic clivaj în sensul Lui Lipset şi

Rokkan? Ori doar o adaptare a clivajului stânga dreapta?
11
Clivajul proeuropean/antieuropean
 O ipoteză: adaptarea clivajului centru-periferie la contextul
integrării europene ca urmare a apariţiei unor noi mişcări de
integrare naţională?
 A doua ipoteză: un nou clivaj între deschidere/închidere faţă
de celălalt
 O simplă miză politică?
 Practic niciun partid nu are ca raţiune de a fi această

problemă
 Nicio coaliţie nu s-a format pe această bază până acum

 Nu determină decât în mică măsură votul

12