Ereditatea Poligenica Multifactoriala

EREDITATEA
POLIGENICĂ
MULTIFACTORIALĂ
EREDITATEA POLIGENICĂ
MULTIFACTORIALĂ
se referă la acţiunea aditivă a mai multe gene nealele
(plasate pe cromosomi diferiţi) în determinarea unui caracter
sau a unei boli.
Pentru marea majoritate a caracterelor poligenice normale şi


mai ales patologice, pe lângă gene cooperează şi factori de

mediu, de unde şi termenul de ereditate multifactorială.
MULTIFACTORIALĂ
 Heritabilitatea
ponderea componentei genetice în determinarea oricărui
caracter
intervine în cote variabile de la un caracter la altul şi diferă ca
proporţie în cadrul aceluiaşi caracter, de la o persoană la alta.

 Predispoziţia genetică
situatia in care un număr variabil de gene de risc cu efecte
aditive, care generează starea de susceptibilitate
(vulnerabilitate) pentru o boală
MULTIFACTORIALĂ
Numărul genelor implicate este diferit de la o boală la alta şi
chiar în cadrul aceleiaşi entităţi, aceasta explicând în parte,
variaţia fenotipică, heterogenitatea din bolile poligenice.
 Afecţiune determinată poligenic:
 Diabetul zaharat de tip 1 insulino-dependent

MULTIFACTORIALĂ
Diabetul zaharat de tip 1 insulino-dependent
în determinismul implicate aprox. 10 gene nealele, inclusiv
genele care codifică antigenele HLA şi gena pentru insulină.

Nici una dintre aceste gene nu pare a avea o contribuţie
majoră pentru tipul 1 al diabetului zaharat

genele au o acţiune aditivă.
MULTIFACTORIALĂ
Hipertensiunea arterială
Heterogenitatea genetică evidenta
implicate mai multe gene care determină tulburări la nivelul:
canalelor de sodiu
sistemului renină-angiotensină-aldosteron
cotransportorului de NaCl
MULTIFACTORIALĂ
modificări determină variaţii uneori chiar şi în cadrul aceleaşi
familii
impun utilizarea unor procedee terapeutice diferite, bazate pe
defectul existent la fiecare caz în parte
Descoperirile actuale privind bazele genetice ale HTA

ilustrează potenţialul oferit de “medicina genomică”.
Sistematizarea modelului multifactorial
un anumit caracter este determinat de mai multe gene, dar

nu de un număr nelimitat.
nu există o expresie dominantă sau recesivă pentru aceste

gene
 genele au acţiune aditivă, fiecare influenţând o mică parte a

fenotipului.
 factorii de mediu interacţionează cu genotipul realizând

fenotipul final.
Sistematizarea modelului
multifactorial
• nu toate persoanele cu predispoziţie genetică vor fi bolnave
fenotipic
• transformarea predispoziţiei în boală este dependentă pe

de o parte de pragul acţiunii genelor (ele au efect de
sumare), iar pe de altă parte de factorii ambientali.
 pedigree-ul nu are o caracteristică anume, modelul putând

fi variabil de la o familie la alta
multifactorial
Riscul recurenţei bolii in familie este de obicei mediu, putând
fi mai mare sau mai mic decât media, în funcţie de frecvenţa
bolii în familia respectivă şi de gradul de rudenie cu persoana
afectată.
Grad de % gene in Exemple

rudenie comun
I 50 Parinti, copii,
fratii
II 25 Matusi, unchi,
bunici
III 12.5 Veri primari
multifactorial
• Risc de recurenţă pentru defect de tub neural:
 3-5% dacă parinţii mai au un copil afectat.

 2% dacă un unchi sau matuşa au fost afectaţi.
 0.5% dacă un văr primar a fost afectat.
Clasificarea eredităţii multifactoriale- GRUP1
• Caracterele normale determinate poligenic, multifactorial
• se caracterizează printr-o variaţie continuă de exprimare.
ROBUSTETEA TALIA
(STATURA)
TENSIUNEA
ARTERIALA
PIGMENTATIA
INTELIGENTA CARACTERELE PSIHICE

• În acest grup mai sunt cuprinse şi unele fenotipuri
patologice cu largi variaţii de exprimare faţă de normal:
• forme de retard mental nespecific, fenotipuri de statură
scundă
• Exista variaţii valorice continue ale indivizilor din populaţie,
variaţii ale căror valori se înscriu în modelul unei curbe
gaussiene:
• valorile medii au frecvenţă mai mare faţă de cele două extreme

• cuprinde tulburări multifactoriale comune, în care se poate
constitui o malformaţie congenitală (un singur tip de
malformaţie)
• în funcţie de pragul de sensibilitate al organismului (de
numărul şi penetranţa genelor) şi de anumiţi factori de
mediu care au acţionat în timpul dezvoltării intrauterine.
PRAG
AFECTATI
SENSIBILITATE
• În aceste cazuri se vorbeşte de trăsături multifactoriale "cu

prag"
• Exista variaţii ale pragului de susceptibilitate
• Deşi susceptibilitatea (componenta poligenică) este
răspândită în populaţie, incidenţa tulburărilor multifactoriale
"cu prag" este mai frecventă numai în anumite familii.
• Dacă susceptibilitatea depăşeşte un anumit prag, va apare
defectul, iar dacă este sub prag, trăsătura respectivă nu se
exprimă fenotipic.
PRAG
AFECTATI
SENSIBILITATE
• Sensibilitatea pentru apariţia lor se distribuie după modelul
Se deduce că pragul susceptibilităţii este depăşit prin
sumarea acţiunii factorilor genetici predispozanţi cu factorii
de mediu
 tulburările multifactoriale cu prag fac parte:

defecte de tub neural (spina bifida, anencefalia);
anomalii congenitale de cord: stenoza aortică, stenoza de
arteră pulmonară, defecte septale atriale sau ventriculare,

trunchi arterial comun, ventricule hipoplazice, tetrada Fallot;
stenoza pilorică;
despicăturile labio-palatine;
luxaţia coxo-femurală;
hidrocefalia;
ANENCEFALIE SPINA BIFIDA

HIDROCEFALIE
DESPICATURA
LABIO-PALTINA
LUXATIE
COXO-FEMURALA
NORMAL
STENOZA AORTICA
MANIFESTARE CLINICA A
TETRALOGIEI FALLOT
cuprinde boli comune multifactoriale cu debut (expresie
fenotipică) la un moment dat în decursul vieţii
ele sunt larg răspândite în patologie:
Obezitatea ASTMUL BRONSIC

Scleroza multipla Alergii respiratorii si cutanate

Boala coronariana Ulcer duodenal

Boala maniaco-depresivă
Schizofrenia
Caracteristicile eredităţii multifactoriale
Incidenţa este crescută în familii cu risc, dar aspectul şi distribuţia
prezintă variaţii. Părinţii bolnavului pot fi sănătoşi.
Riscul recurenţei unei tulburări multifactoriale:
 este mai mare la rudele de gradul I.
 scade pentru rudele de gradul II şi este mai mic la gradele
de rudenie mai îndepărtate.

 este mult mai mare dacă sunt afectaţi mai mulţi membri din
familie.
creşte pentru căsătoriile în consangvinitate. Consangvinitatea
creşte riscul apariţiei unui copil afectat de o boală multifactorială,

dar numai într-o măsură mai mică decât în cazul bolilor recesiv
autosomale.
Căsătoria dintre veri primari creşte de două ori riscul de a avea un
descendent cu o afecţiune multifactorială, faţă de populaţia

generală.
 este mai mare (de exemplu în despicăturile labio-palatine) cu
cât malformaţiile sunt mai severe

Caracteristicile eredităţii multifactoriale
Riscul este mai mare dacă afecţiunea a fost prezentă la
părintele de sex opus stenoza pilorică este de 5 ori mai
frecventă la sexul masculin; dacă mama a prezentat boala în
antecentele sale, riscul pentru descendenţii săi băieţi este mult mai
crescut.
Studiul concordanţei trăsăturilor multifactoriale la gemenii

monozigoţi faţă de cei dizigoţi, relevă cota cu care componenta
ereditară (heritabilitatea) intervine în determinarea afecţiunilor
respective.
Transmiterea eredităţii multifactoriale se distinge de cea a

dominanţei autosomale pentru că procentul membrilor afectaţi este
în genere mai mic de 50%. Deosebirea se păstrează şi faţă de
modelul recesiv autosomal deoarece în tulburările multifactoriale
se remarcă risc pentru rude în general şi nu numai în fratrie.

Ereditatea Poligenica Multifactoriala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ereditatea Poligenica Multifactoriala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EREDITATEA

Pentru marea majoritate a caracterelor poligenice normale şi

mai ales patologice, pe lângă gene cooperează şi factori de

proporţie în cadrul aceluiaşi caracter, de la o persoană la alta.

 Diabetul zaharat de tip 1 insulino-dependent

genele care codifică antigenele HLA şi gena pentru insulină.

majoră pentru tipul 1 al diabetului zaharat

defectul existent la fiecare caz în parte

Descoperirile actuale privind bazele genetice ale HTA

un anumit caracter este determinat de mai multe gene, dar

nu există o expresie dominantă sau recesivă pentru aceste

 genele au acţiune aditivă, fiecare influenţând o mică parte a

 factorii de mediu interacţionează cu genotipul realizând

• transformarea predispoziţiei în boală este dependentă pe

 pedigree-ul nu are o caracteristică anume, modelul putând

Grad de % gene in Exemple

 3-5% dacă parinţii mai au un copil afectat.

INTELIGENTA CARACTERELE PSIHICE

• valorile medii au frecvenţă mai mare faţă de cele două extreme

• În aceste cazuri se vorbeşte de trăsături multifactoriale "cu

 tulburările multifactoriale cu prag fac parte:

anomalii congenitale de cord: stenoza aortică, stenoza de

arteră pulmonară, defecte septale atriale sau ventriculare,

ANENCEFALIE SPINA BIFIDA

Obezitatea ASTMUL BRONSIC

Scleroza multipla Alergii respiratorii si cutanate

Boala coronariana Ulcer duodenal

 este mai mare la rudele de gradul I.

 scade pentru rudele de gradul II şi este mai mic la gradele

de rudenie mai îndepărtate.

creşte riscul apariţiei unui copil afectat de o boală multifactorială,

descendent cu o afecţiune multifactorială, faţă de populaţia

cât malformaţiile sunt mai severe

Studiul concordanţei trăsăturilor multifactoriale la gemenii

Transmiterea eredităţii multifactoriale se distinge de cea a

S-ar putea să vă placă și