Sunteți pe pagina 1din 8

BIRJAN ANDREI MARIAN

SISTEME DE STRATIFICARE SOCIALA

Definirea si delimitarea fenomenului de stratificare sociala porneşte de la o


noţiune ceva mai largai diferenţiere sociala. Diferentierea e un process universal
si se datoreaza simultan unor factori naturali(innascuti) care conduc la infinita
varietate a indivizilor umani(forta, inteligenta, sanatate) si a unor factori sociali
(diferentiaza oamenii dupa multiple criterii: activitati desfasurate, mod de a se
comporta, modul de a fi).
Un al doilea concept introdus^Ierarhizarea. Diferentele dintre indivizi pot fi
concepute ca rezultat al utilizarii unor criterii neierarhice(diferentiere orizontala)
sau al unora ierarhice(diferentiere verticala). Exemplu: Diferentierea dupa sex e
neierarhica cea dupa varsta ierarhica.
Ierarhizarea nu are semnificatie daca nu intervine evaluarea ( valorizarea). Nu
vom putea vorbi de ierarhie sociala sau de inegalitate sociala decat daca criteriul
de ierarhizare este completat de o evaluare sociala.Evaluarea este un act ce nu se
confunda cu o judecata particulara a cuiva, ci capata un character social prin
consesul judecatii respective si prin mecanismele mobilizate de societate pentru a
intari respective apreciere: recompense morale, putere, prestigiu.
Se vorbeste de stratificare sociala, atunci cand apare, pe baza unei criteriu, o
ierarhie socialmente recunoscuta, conform careia indivizii sau pozitiile sociale
sunt judecati in termini de superior/inferior ^ inegalitati sociale.
Cateva precizari:

a) . stratificarea poate viza fie indivizii fie pozitiile sociale. Este de observat ca
centrarea pe indivizi are inconvenientul pulverizarii straturilor, putand gasi
practice atatea straturi cati indivizi sunt.
b) . evaluarea are la baza o serie de elemente foarte concrete : putere, prestigiu,
recompense, care caracterizeaza fiecare pozitie sociala.
BIRJAN ANDREI MARIAN

c) . stratificarea se manifesta la toate nivelurile de organizare sociala: macro,


mezzo, micro. Ea isi gaseste forma cea mai transparenta in cadrul organizatiilor :
prin regulamente de functionare se stabilesc sarcinile fiecarui post la fel ca
drepturile si recompensele aferente.Se poate vorbi si de stratificare si in familie si
intre natiuni sau state.
d) . sistemele de stratificare sunt complexe ( ele imbina simultan mai multe
aspecte de stratificare).
e) . stratificarea semnifica existenta unor inegalitati sociale, dar nu toate
inegalitatile dintre oameni. Exista un numar restrans de variabile, criterii,
caracteristici care se folosesc in studiile concrete.
f) . desi societatile stratificate reprezinta regula si toate sistemele de stratificare
presupun mai multe feluri de inegalitati, insa nu toate sunt egal acceptate. O
societate nu poate exista daca inegalitatile din sanul(uhlalalala:>) ei nu sunt
acceptate de majoritatea populatiei, pt a fi acceptate ele au nevoie sa'si gaseasca
justificarea intr-un system de valori prin care se ajunge la calificarea unor
inegalitati echitabile (acceptabile) si altele ca inechitabile (injuste). Sistemul de
valori se schimba in cursul istoriei si variaza de la societate la societate.
BIRJAN ANDREI MARIAN

Teorii asupra stratificării


❖Teorii conflictualiste
Insista asupra conflictelor sociale generate de inegalitati, preocupandu-se de
procesele istorice de schimbare. Prototipul il constituie teoria marxista, dar exista
si alte teorii. Marxismul utilizeaza notiunea de clasa sociala care este privita nu
numai ca element pasiv ci ca element motor al schimbarilor in societate.
Idei fundamentele:

a) . sociologic la Marx notiunea de clasa deriva din cea de mod de productie ,


compus cum se stie din 2componente majore: fortele de productie si relatiile de
productie.
b) . clasele se definesc n raport cu sursa de venituri , elementul central in definitie
fiind proprietatea.
c) . Marx subliniaza deosebirile de interese ale diverselor clase sociale, si
accentueaza pana la exacerbarea divergentelor intre clase opuse.
d) . se considera ca divergentele se transforma in conflicte intre clase, lupta de
clasa fiind motorul transformarilor sociale majore.
e) . Marx sesizeaza imposibilitatea practica a actiunii collective a unui grup difuz si
recurge la metafoa hegelianaa trecerii de la clasa in sine la clasa pentru sine.
f) . in societatea capitalista lupta intre clasa proletariatului si cea a burgheziei se
va solda cu Victoria primeia si va avea ca rezultat eliminarea inegalitatilor sociale.
Marx a gresit vazand in lupta de clasa un joc cu suma nula, finalmente au castigat
ambele clase si a progresat societatea in intregul sau. Un adversar de-al
marxismului, Max Weber, mai recurge la alte doua dimensiuni:
1. cea de status social, avand ca rezultat grupe de status, cuprinzand personae cu
trasaturi comune in privinta stilului de viata, prestigiului familial.
BIRJAN ANDREI MARIAN

Fiecare individ actionand in sensul de a se identifica cu cei de acelaşi status si de a


se distinge cu cei de status diferit.
2. cea de politica, conducand la construirea grupurilor si partidelor.

Mai exista si teoriile lui Pierre Bourdieu, care abordeaza problematica


inegalitatilor sociale aducand in discutie explicatii extreme de
interesante(estrapulifantastice). Doua idei ale lui Bourdieu sunt esentiale:
notiunea de clasa este diferita de cea utilizata de Marxism, categoriile sociale
aflate tot in raport de dominatie unele fata de altele se diferentiaza, Bourdieu
construieste astfel o intreaga teorie a dominatiei culturale, idee care se afla in
centrul tuturor lucrarilor sale. A doua contributie majora la dezvoltarea
paradigmelor, se refera la faptul ca desi marxismul dovedeste ca miza lor
principala este schimbarea, el vrea sa explice de ce si cum functioneaza un system
inegalitar, aflat intr-o relativa stabilitate.

❖Teorii functionalists
In explicarea stratificarii sociale, o serie de idei sunt legate de problema
stabilitatii, functionarii sistemului. Initiatorii teoriei de inspiratie functionalista
asupra stratificarii sunt unanim recunoscuti ca fiind K.Davis si W.Moore,
postulatul central al teoriei lor si al tuturor teoriilor functionaliste e acela ca
stratificarea raspunde unor necesitati sociale, apoi se porneste si de la ideea mai
veche ca stratificarea are la baza diferentierea profesiilor, care insa nu se reduce
la stratificare.
Pentru a sintetiza conceptia lor se reproduce o schema de expunere a lu alt
prost Cherkaoui:
1. orice societate este o multime de pozitii structurate, carora le sunt atasate
indatoriri sau functii.

2. membrii societatii trebuie repartizati in aceste pozitii.


BIRJAN ANDREI MARIAN

3. indatoririle legate de fiecare poziţie trebuie indeplinite de catre cei care


ocupa pozitiile respective.
Se continua cu un principiu de ierarhizare, care evidentiaza tot atatea criterii de
ordonare: importanta functionala, calificarea si placerea muncii:
1' pozitile nu sunt de importanta egala pt supravietuirea soc.

2' ele nu reclama de la ocupantii lor acelasi nivel de competenta sau de talent.

3' sarcinile legate de pozitiile diferite nu sunt indeplinite cu aceeasi parere de rau
de catre membrii soc.
Doua conditii fara de care mecanismul nu poate functiona:

1'' societatea dispune de o multime de recompense ierarhizate pt a fi atribuite


membrilor.
2'' exista o modalitate de repartizare a recompenselor in functie de valoarea
pozitiilor sociale respective.

Prima teorie ne spune cum sunt recompensati cei care fac lucrurile importante in
societate , iar a doua ne arata cum sunt obligate unii sa faca lucrurile cele mai
dezgustatoare.
Parsons sustine ca importanta pozitiei sociale ocupata de un individ deriva din
sistemul valorilor supreme ale fiecarei societati. Fiecare societate are un system
specific de valori, care intra in joc atunci cand se apreciaa calitatile individuale ale
persoanelor, perfomantele lor, contributia la realizarea unor scopuri generale(tnp
nu face asa ceva.numa ne fute.).
BIRJAN ANDREI MARIAN

❖Teorii de tip economic


Piata statusurilor sociale nu este una in intregime libera, intotdeauna
exista constrangeri sociale care limiteaza jocul liber al cererii si ofertei.
Diferentele de venituri intre diferitele categorii de populatie rezulta din alti
factori decat cererea si oferta legate de ocupatiile respective.

r î

Tehnici de stratificare

Evaluarea persoanelor pe o scala convenţionala, discreta,


unidimensionala, pe criterii subiective.
Forma simplificata la maxim pentru a prezenta unui esantion de persoane o
scala de straturi sociale. Loyd Warner :
a). se constituie o echipa de informatori, personae care cunosc bine practice toti
membrii colectivitatii.
BIRJAN ANDREI MARIAN

b) . se cere acestora sa-si exprime opinie in legatura cu numărul si semnificaţia


claselor sociale recunoscute in populaţia respectiva.
c) . dupa definirea scalei se cere informatorilor sa plaseze pe aceasta pe fiecare din
membrii adulti ai comunitatii.

Scale folosite de Warner:

l.Upper-upper

2.lower-upper

3.upper-midle

4.lower-midle

5.upper-lower

6.lower-lower

Sau se pot restrange la doar trei:

1. upper class

2. midle class 3.lower class

Stratificarea ocupationala
Rezultatul diviziunii sociale a muncii, elemente de diferentiere sociala care nu
sunt ierarhizate. Expresia de categorii de profesii sau ocupatii, sugereaza ca e
vorba de o regrupare a evantaiului imens de profesii sau ocupatii intalnite .
Intre tehnicile de stratificare pe baza de ocupatii cele mai cunoscute sunt
clasificarile pe baza prestigiului ocupatiilor. Cea mai cunoscuta scala de prestigiu e
datorata lui North si Hatt. Cunoscuta sub numele de NORC.(natiunea
ornitorincilor romani cretini.nuuuuu bwa glumesc.) National Opinion Research
BIRJAN ANDREI MARIAN

Center. Constatarea cea mai pregnanta a repetatelor studii in acest domeniu o


constituie stabilitatea ierarhiei ocupationale dupa prestigiu , stabilitate in timp si
spatiu si indifferent de caracteristicile personale ale celor ce fac aprecierea.
O alta modalitate de constructie a ierarhiei ocupationale consta in utilizarea unor
criterii unice obiective. Ierarhia se constituie pe vaza caracteresticilor indivizilor
ce ocupa pozitii sociale.

Stratificări pe baza unor indici complecşi


S Criterii folosite: Ocupatia
• Venitul
• Tipul de locuinta
• Zona rezidentiala

Fiecare caracteristica este cuantificata pe o scala cu valori de la 1 la 7, valorile


mici redand pozitiile sociale superioare.