Sunteți pe pagina 1din 10

EVOLUȚIA LIEDULUI

ROMÂNESC ÎN
CREAȚIA
COMPOZITORILOR

ABSOLVENT: POP ANDREEA


PROFESOR COORDONATOR: COSTEA MARIA
ARGUMENT

 Coexistența cuvântului și a muzicii


 Analiza necesită un demers istoric de reconstituire a:
• Influențelor
• Particularităților stilistice și estetice ale cântecului
românesc
• Izvorului tradiționalist
• Procesului de formare a limbajului muzical și a literaturii
naționale
 Evidențierea comorilor muzicale naționale și formarea
acestora
 Originea se află în cântecul popular
 Forma de lied este hotărâtă de caracterul strofic care a
evoluat odată cu gândirea muzicală: monopartit, bipartit,
tripartit, etc.
1.IZVORUL FOLCLORIC

 Relația dintre cântec și viața comunității rurale este cheia spre înțelegerea
folclorului.
 Variația scriiturii efectele produse de muzica populară cu mijloace
relativ reduse
 S-a produs fenomenul diverselor schimburi culturale cu popoarele
migratoare: bulgari, sârbi, ucraineni, unguri, turci, germani, francezi, etc.
 Relația text-muzică poate fi privita din 4 ipostaze:
o A poetului
o A compozitorului
o A cântărețului
o A auditorului
 Secolul XIX perioada de înflorire a genului: Franz Schubert, Robert
Schumann, Johannes Brahms, Hugo Wolf, Ludwig van Beethoven.
1.1. FORMAREA CÂNTECULUI CULT ÎN SECOLUL
AL XIX-LEA ȘI ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA
 Perioadă de înviorare a cunoștinței naționale și a patriotismului context în care se
vor naște școlile naționale
 1830-1840 Melodiile lui Anton Pann se află printre primele colecții de folclor românesc
 Formarea cântecului cult este influențată și de începutul „poeziei oficiale” marcat de
către Vasile Alecsandri
 Generația de compozitori din a doua parte a secolului al XIX-lea posedă cunoștințe
muzicale mai vaste: Gheorghe Dima, Ciprian Porumbescu, Eduard Caudella, Iacob
Mureșianu
 Printre culegătorii de folclor se află și compozitorii literaturii corale: Kiriak, Dima,
Musicescu
 Tiberiu Brediceanu primul compozitor-culegător de anvergură
 2 ipostaze ale procesului de creație în viziunea lui Iacob Mureșianu: aranjarea
cântecelor populare și crearea în stilul acestor modele
 Prima etapă a componisticii românești o constituie armonizarea melodiilor populare
1.2. PRIMII CREATORI DE LIED ROMÂNESC
 Cei mai semnificativi compozitori care marchează evoluția liedului sunt: E. Mandicevski, Gh. Dima,
Kiriak, C. Porumbescu, G. Enescu, Caudella, Th. Georgescu, Tiberiu Bredieanu.
Theodor Georgescu: Titlurile lucrărilor sale reflectă naționale: Malurile Prutului, O dorință.
tematica vremii (muzica de salon) Ex: Stelele op.15,
Adio, Trei romanțe op 38-40.
Dumitru Georgescu Kiriak: a lăsat o serie de lieduri și
George Stephănescu: Uvertura Națională - prima
cântece populare românești care se remarcă prin
lucrare de acest gen în literatura muzicală românească.
cantabilitatea stilului modal.
Era pasionat de muzica vocală: Sânziana și Pepelea;
O, rămâi; Somnoroase păsărele; Barcarola, Fata din Theodor Fuchs: evoluând alături de interpreți de
munți. anvergură a primit impulsuri pentru a compune o serie
de lieduri pe versuri germane sau românești: Pescarul
Eduard Caudella: creațiile sale vocale vor purta
Bosforului, Păsări cu aripi.
amprenta melodiei populare românești: Ochii albaștri-s
drăgălași. Acesta culege, transcrie și prelucrează Gheorghe Dima: și-a asumat rolul de deschizător de
folclor cu pasiunea unui artist preocupat de cultura drumuri având o dragoste nemărginită pentru valorile
națională. muzicale românești și 2 scopuri: creșterea calității
muzicii autohtone și impulsionarea vieții muzicale
Eusebie Mandicevschi: promova muzica de cameră, în
românești. Piese sale cuprinse în șase caiete: Lieduri și
special, creația de lied. A fost în egală măsură marcat
cântece pentru o voce cu acompaniament de pian
de tradițiile muzicale germane, cât și de cântecul
evidențiază profilul melodic și concepția asupra relației
românesc.
text-muzică: Dorința, Somnoroase păsărele.
Ciprian Porumbescu: este o figură legendară a muzicii
2. LIEDUL ROMÂNESC ÎN SECOLUL AL XX-LEA
 Acest gen miniatural a devenit purtătorul unui dublu mesaj, poetic și muzical. Prin combinația artei
poetice cu muzica, liedul apare ca fiind cel mai bun indicator al influențelor stilistice atât în literatură cât
și în muzică.
Sabin Drăgoi (1894-1968) – a asimilat autenticitate folclorului deoarece a fost pasionat de jocurile și
cântecele populare din tinerețe. Muzica compozitorului redă momente și trăiri din sufletul satului și al
țăranului muncitor: Crizanteme, Doine pentru voce și pian.
George Enescu (1881-1955) – acesta a dus creația muzicală românească pe cele mai înalte culmi.
Creația de lieduri: Revedere, De ziua ta, Șapte cântece pe versuri de Clément Marot, etc. Stilizarea
cântecului popular este specific lui datorită talentului de a combina elementele folclorice românești cu
elementele componistice tradiționale existente. De creația vocală enesciană se leagă și numele Veturiei
Ghibu care a fost printre primele interprete ale liedurilor marelui solist și a liedurilor în general.
Tiberiu Brediceanu (1877-1968) – a cules peste 2000 de melodii populare, în special bănățene și
maramureșene pe care le-a publicat în 10 volume, salvând de la dispariție un întreg tezaur folcloric
național. Stilul rubato este des întâlnit în compozițiile sale alături de ornamentele specifice lui. Muzica
vocală cuprinde colinde culese, doine și cântece populare, cele mai cunoscute fiind: Vai bădiță, dragi
ne-avem, Cine m-aude cântând, Floricică de pe apă
Nicolae Bretan (1887-1968) – personalitate în arta muzicală din perioadele ante-, inter- și postbelice,
având ca genuri preferate cele vocale și vocal-teatrale. Este un reprezentant important deoarece a
îmbogățit repertoriul muzical cu peste 200 de lieduri, majoritatea inspirându-se din istoria și literatura
română: Eroii de la Rovine, Luceafărul, Și dacă ramuri bat în geam.
2.1. MIHAIL JORA ȘI MOMENTUL DE GRAȚIE AL
LIEDULUI
Mihail Jora (1891-1971) a culminat în două genuri: balet și lied. Acesta a pus
bazele școlii contemporane românești de lied, iar mai mult de jumătate din opusurile
sale sunt cicluri de lieduri.
Jora s-a împotrivit presiunilor exercitate de autorități pentru a face creația muzicală
o unealtă a propagandei comuniste. Momentul de maturizare a liedului se reflectă n
creația acestuia prin capacitatea de a concentra într-o pagină cu puține mijloace
expresive, o mulțime de sentimente și stări.
Încă de primele lieduri se remarcă „acel abrupt armonic specific joresc, dur”, în care
fiecare acord îndeplinește o funcție dinamică. Evoluția limbajului jorian s-a făcut pe
două planuri paralele:
• Tendințe spre complexitate
• Tendință spațială prin exploatarea unor efecte auditive.
Pentru compozitor, folclorul nu e doar o sursă de citate, ci un model de gândire și
un stil de viață, ex: unul dintre cele mai frumoase lieduri fiind Pasărea albastră (op.
38, nr. 5, pe versurile Marianei Dumitrescu).
 Linia melodică a liedurilor sale se naște din ritmurile și unduirile intonației
verbale, așa se explică caracterul sobru.
„CUVINTELE” de Mihail
Jora

 Creația sa în genul liedului cuprinde


23 de cicluri cu un total de 108 piese
pe versuri de:
- Octavian Goga
- Adrian Maniu
- George Bacovia
- Lucian Blaga
- Zaharia Stancu
- Mariana Dumitrescu
- Mihai Eminescu
- Tudor Arghezi
2.2. LIEDUL ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX-
LEA
 Genul de lied este un proces care a evoluat de-a lungul timpului și poate fi repartizat în câteva
etape:
I. Cea de culegere a folclorului, de conștientizare și de prelucrare a cântecului popular
II. Primele 2 decenii ale sec. al XX-lea, în care compozitorii erau interesați să asimileze modelele
muzicale clasice, europene fără a pierde autenticitatea și caracteristicile fundamentale.
 Două mari tendințe estetice europene au fost romantismul german și cel francez, inclusiv
impresionismul și expresionismul.
 Paul Constantinescu (1909-1963) creația sa a fost marcată de concepția melodică modală
excelentă: Cântec de leagăn.
 Sigismund Toduță (1908-1991) este printre singurii compozitori români care ajung la un stil
personal. A compus lieduri pe versuir de poeți români (M. Eminescu, Ana Blandiana), francezi
(Ch. Baudelaire), etc.: Somnoroase păsărele, Tăcerea ta.
 Felicia Donceanu (1931) este o personalitate feminină care a scris versuri atât pentru
compozițiile sale, cât și pentru alți compozitori. Contribuțiile acesteia pentru cultura muzicală
românească includ o varietate de genuri, dar cel mai mult s-a axat pe genul de lied: Trei cântece
pentru Til (Pașii, Frunza, Apă vie), Vreau să fiu cireș înflorit.
 Printre compozitorii care au adus îmbogățiri considerabile în acea perioadă se află și: Ștefan
Niculescu, Pascal Bentoiu, Dumitru Capoianu.
CONCLUZII

 Cristalizarea liedului este rezultatul unei evoluții cauzate în momentul în


care compozitorii români au înțeles nevoia unei legături între conținutul
folcloric autentic și cerințele liedului cult universal.
 Consecința acestei atitudini o regăsim în varietatea stilistică și nivelul
creațiilor de acest gen.