Universitatea de ȘtiinȚe Agricole Și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”, Iași

Implementarea procedurilor de
securitate alimentară

Student: Profesor:
 Cuprins

De ce ne trebuie alimente sigure?

I. Conceptele de securitate și siguranţă alimentară
II. Securitatea alimentară: populaţia şi alimentaţia
III. Analiza riscului în siguranța alimentelor
IV. Codex Alimentarius
V. Analiza riscului și terorismul alimentar
VI. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA)
VII. Siguranța alimentară în timpul dezastrelor naturale
Concluzii
Bibliografie
 De ce ne trebuie alimente sigure?

Alimentul este cel mai important factor care influențează

organismul, iar menținerea stării de sănătate a omului este legată
de „sanătatea alimentelor”.
 I. Conceptele de securitate și siguranţă alimentară

Conceptul de securitate alimentară

• a fost introdus prima dată de organizaţia FAO, în 1963 la
lansarea manifestului ,,Proclamaţia dreptului fiecărui om de
a mânca pentru a-şi astâmpăra foametea“.
• este definit ca ”accesul tutuor oamenilor, în orice moment,
la alimentele de care are nevoie organismul uman, pentru a
duce o viaţă sănătoasă şi activă”
I. Conceptele de securitate și siguranţă alimentară

Factori de agresiune ai alimentului

 II. Securitatea alimentară: populaţia şi alimentaţia
La nivel global şi naţional, securitatea alimentară se
determină cu ajutorul unor indicatori fizici şi economici, cum ar
fi: producţia alimentară globală şi pe persoană, stocurile de
cereale, preţurile produselor alimentare şi veniturile populaţiei.
Indicatorii sunt uşor de măsurat şi pot fi comparaţi între ţări sau
regiuni geografice.
Producţia de cereale este indicatorul principal al evaluării
securităţii alimentare (cerealele asigură aproximativ jumătate
din necesarul de energie pentru om și se pot stoca asigurând
rezerve de hrana pe timp îndelungat).
 III. Analiza riscului în siguranța alimentelor
Bolile transmise prin alimente rămân o mare problemă atât în
ţările dezvoltate cât şi în curs de dezvoltare, conducând nu numai
la suferinţa umană, dar şi la pierderi economice importante.
În fiecare an 33% din populaţia ţărilor dezvoltate şi mai mult
de 33% din cea a ţărilor în curs de dezvoltare poate fi afectată de
boli transmise prin apă sau alimente, estimându-se că în fiecare an
mor circa 2,2 mii de oameni, cel mai adesea copii.
 IV. Codex Alimentarius

Comitete Codex:
• Comitetul Codex pentru Aditivi;
• Comitetul Codex pentru igienă alimentară;
• Comitetul Codex pentru reziduurile de pesticide;
• Comitetul Codex pentru reziduurile de
medicamente veterinare;
• Comitetul Codex pentru contaminanţi.
Aceste comitete sunt în subordinea Comisiei
Codex Alimentarius si acţionează ca manageri ai
riscului.
 IV. Codex Alimentarius

Evaluarea riscului se face de către următoarele corpuri de

experţi FAO/WHO (OMS):
• pentru aditivi lucrează Joint FAO/WHO (OMS) Expert
Committee on Food Additives (JECFA);
• pentru reziduuri de pesticide lucrează Joint FAO/WHO
Meetings on Pesticide Residues (JMPR);
• pentru microorganisme lucrează Joint FAO/WHO (OMS)
Expert Meetings on Microbiological Risk Assessment
(JEMRA).
 V. Analiza riscului și terorismul alimentar

Terorismul alimentar foloseşte alimente infectate cu hazarduri

din categoria A (Cl botulinum, Bacillus anthracis), precum şi
patogeni din categoria B (Salmonella, Shigella dysenterie, E.
Coli) care se diseminează uşor şi produc morbiditate şi
mortalitate moderată.
 VI. Autoritatea Europeană pentru Siguranța
Alimentelor (EFSA)

Misiunea EFSA este de a furniza consultanţă şi asistenţă

ştiinţifică şi tehnică în toate domeniile cu impact asupra
siguranţei alimentare. Aceasta constituie o sursă independentă de
informaţii şi asigură comunicarea riscurilor către publicul larg.
Participarea în cadrul EFSA este deschisă statelor membre ale
UE şi ţărilor care aplică legislaţia comunitară în materie de
siguranţă alimentară.
 VII. Siguranța alimentară în timpul dezastrelor
naturale

Dezastrele naturale sunt reprezentate de:

• cutremurele de pământ cu magnitudinea peste 6° pe scara
Richter;
• inundaţiile de mari proporţii din cauza revărsării apelor
datorită ploilor abundente/topirii bruşte a zăpezilor,
• producerea de tsunami;
• producerea de cicloane devastatoare care devin catastrofale
când sunt însoţite de inundaţii.
Alimentele din zonele afectate pot fi contaminate cu
microorganisme sau agenţi chimici, consumul lor producand
toxiinfecţii şi intoxicaţii, hepatita A, febra tifoidă, holera,
dizenteria.
 VII. Siguranța alimentară în timpul dezastrelor
naturale

Pentru a ajuta guvernele diferitelor ţări în ceea ce priveşte

măsurile ce trebuie luate în cazul dezastrelor naturale, WHO a
elaborat un ghid denumit „Asigurarea Siguranţei Alimentare ca
urmare a dezastrelor naturale", ce contine informatii despre:
• Inspectarea şi salvarea alimentelor;
• Aprovizionarea cu alimente după dezastrul natural;
• Identificarea focarelor de epidemii;
• Investigaţii şi acţiuni privind focarele de toxiinfecţii
alimentare;
• Educarea şi informarea consumatorului.
 Concluzii

Orice situaţie care întrerupe furnizarea şi accesul la

alimente sau care interferă cu utilizarea alimentelor, duce la
insecuritatea alimentară.
 Bibliografie

• Sergiu Meica, ,,Siguranta Alimentelor”, Ed. Sitech, Craiova, 2011;

• Strasser Constanta, ,,Riscuri asociate produselor alimentare”,
Bucuresti, 2011;
• www.ansvsa.ro;
• https://www.google.ro/search?q=siguranta+alimentara&source=lnm
s&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwii4siFhIHeAhXDiCwKHf5BCe
4Q_AUIDigB&biw=1366&bih=608#imgrc=tw5FLwdxRuKysM:
• https://www.google.ro/search?q=siguranta+alimentara&source=lnm
s&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwii4siFhIHeAhXDiCwKHf5BCe
4Q_AUIDigB&biw=1366&bih=608#imgrc=rOnxWbVepBpN9M: